Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră
România intră în etapa decisivă pentru dezvoltarea unei rețele rutiere moderne, comparabile cu cele din statele europene dezvoltate. Conform estimărilor, țara noastră ar putea depăși pragul de 1.700 km de autostrăzi și drumuri expres până la finalul lui 2026. Pe termen scurt și mediu, România va avea anul viitor gata Autostrada Moldovei, iar în cel mult 4 ani Autostrada A1 va trece Carpații. De altfel secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, confirmă avansul lucrărilor pe cel mai dificil proiect rutier al României – Autostrada Sibiu–Pitești: „Avem toate cele trei loturi lipsă în execuție. Lotul 4 se va finaliza anul viitor, înainte de termen, cu aproximativ șase-opt luni”, a declarat oficialul, subliniind însă că revizuirea acordului de mediu pentru loturile 2 și 3 a fost necesară din cauza modificărilor rezultate în urma studiilor geotehnice. Scrioșteanu adaugă că autoritățile sunt în contact permanent cu instituțiile de mediu pentru ca, „în primăvara anului viitor să avem tot tronsonul Sibiu–Pitești autorizat în zona de execuție lucrări”. Pentru tronsonul montan, unul dintre cele mai complexe din Europa, finalizarea este estimată spre 2028–2029, iar în cazul Autostrăzii Transilvania, ultimul tronson ar putea fi gata în 2031–2032. CNIR: sute de kilometri noi în proiectare și execuție Pentru viitor, directorul CNIR, Gabriel Budescu, confirmă ritmul crescut al noilor investiții: „În momentul de față avem 360 km de autostradă și drum expres în faza de proiectare și execuție și tot 360 km în faza de proiectare”. Budescu subliniază și impactul socio-economic al lucrărilor încă din faza de șantier: „Odată cu execuția atragem investiții locale. Sunt companii mici care participă la construcția acestor sectoare. Am prevăzut ca și criteriu angajarea de șomeri din județele limitrofe și chiar angajarea de personal din penitenciare” Din punct de vedere financiar, investițiile sunt uriașe. „Pentru finalizarea acestor contracte avem necesar undeva la 44 de miliarde de lei”, a precizat directorul CNIR. Budescu estimează că, într-un scenariu optimist, rețeaua majoră de infrastructură rutieră ar putea fi completată până în 2035. UNTRR: România are nevoie de 5.000–6.000 km de autostrăzi Secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, subliniază discrepanțele mari față de alte state din regiune. „Dacă ne uităm la Ungaria, o țară mică care a trecut de 1.500 km de autostradă, România încă se zbate pe la 1.000 și un pic.” Dinescu atrage atenția că, pentru o țară de dimensiunea României, ar fi necesari cel puțin 5.000–6.000 km de autostrăzi, chiar dacă un asemenea obiectiv este încă departe. Totuși, finalizarea proiectelor aflate în execuție ar genera un impact economic imediat: „Autostrăzile răspândesc bunăstare de-a lungul regiunilor. Acolo vin investitori, apar hub-uri, depozite, se dezvoltă turismul” Potrivit estimărilor UNTRR, îmbunătățirea infrastructurii rutiere poate contribui cu 1–2% la creșterea PIB. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.
Video exclusiv | Radu Dinescu, UNTRR: Avem nevoie de autostrăzi, dar și de parcări pentru camioane
România nu are nevoie doar de autostrăzi și de drumuri expres pentru ca transportatorii să poată avea un randament la nivelul colegilor lor din vest. România are nevoie și de parcări unde șoferii de camion să fie în siguranță. Declarația a fost făcută de Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). „Când vorbim de autostrăzi, să știți că avem nevoie și de parcări pentru că șoferii profesioniști după ce conduc nouă ore cu pauză la ora și jumătate, de 45 de minute, au nevoie să se și odihnească”, afirmă Radu Dinescu. „Să se odihnească și nu să devină paznici ai vehiculului” Iar „a se odihni” nu este similar cu „a sta de pază”, în accepțiunea oficialului transportatorilor. „Ar trebui să abă locuri special amenajate în care chiar să poată să facă lucrul ăsta, să se odihnească și nu să devină paznici ai vehiculului și să păzească vehiculul sau marfa și pe ei, să nu se fure ceva sau să se întâmple ceva neplăcut”, a evidențiat Radu Dinescu, secretarul general UNTRR. Întreaga poziție exprimată de Radu Dinescu, în ceea ce privește infrastructura rutieră și nevoile transportatorilor, poate fi urmărită AICI. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”
Video exclusiv | România accelerează pe șantierele de infrastructură rutieră: în 2025 ne apropiem de borna 1.500 km de autostrăzi și drumuri expres
Cu aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri de mare viteză estimate la finalul lui 2025, România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Oficialii, constructorii și experții din domeniu vorbesc despre avansul din ultimii ani, unul fără precedent, dar și despre provocările majore care ne așteaptă pentru următoarea perioadă pentru a atinge o rețea decentă de drumuri de mare viteză care ar însuma 3.000 de km – finanțarea, prioritizarea proiectelor și impactul economic uriaș pe care îl pot genera drumurile de mare viteză de-a lungul țării. Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, până la sfârșitul acestui an România se va aproapia de 1.500 km, mai exact 1.480 km, de autostrăzi și drumuri expres. Deși reprezintă doar jumătate din necesar, cifra marchează un moment simbolic: România ar depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de mare viteză, situându-se imediat în urma Ungariei. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după ce au fost dați în trafic până acum peste 80 km de autostradă și drum expres, până la sfârșitul anului alți aproape 70 km vor putea fi utilizați de șoferi, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7) între Ploiești și Buzău și înre Focșani și Adjud. Mai important, însă, este noul salt strategic: de la „cioturi”, rețeaua începe să lege orașe mari. „De la sfârșitul acestui an vom putea merge de la Craiova până la Buzău, iar anul viitor putem urca până la Pașcani. Legăm regiuni întrego, dar adevărata rețea va exista doar după traversarea Carpaților”, explică Scrioșteanu. Pe șantiere, lucrările înaintează: „Progres vizibil, calitate controlată” Pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, de pe Autostrada Transilvania (A3), segment al cărui construit de antreprenorul român Erbașu, mobilizarea este considerată exemplară. Bogdan Munteanu, șeful de șantier, afirmă că stadiul fizic este „bun spre foarte bun”, de aproximativ 65 %, cu o colaborare strânsă între proiectanți, constructori și beneficiar. „Structurile sunt stabile, verificările din teren confirmă calitatea. Micile neconformități au fost remediate rapid. Acolo unde ritmul a scăzut, de regulă din cauza vremii sau a ajustărilor tehnice, s-au suplimentat echipe și resurse”, spune acesta. Munteanu subliniază, însă, necesitatea menținerii ritmului și a controlului tehnic strict. „Doar prin monitorizare constantă putem garanta siguranța și durabilitatea investițiilor. România are șantiere active, cu echipe pregătite și o direcție clară spre modernizarea infrastructurii rutiere”, punctează Bogdan Munteanu. Constructorii pot lucra mai mult decât poate plăti statul În ciuda progreselor, disponibilitățile financiare au fost la un pas să creeze probleme. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura a transmis și un avertisment. „Avem peste 700 de kilometri contractați, iar pe teren se lucrează la peste 150. Dar piața de construcții poate executa mai mult decât poate statul plăti în prezent”, spune Ciurea. Conform acestuia, pe Programului Transport sunt proiecte care însumează 25 de miliarde de euro și care concurează pentru o alocare de doar 5,5 miliarde. „Trebuie prioritizate urgent șantierele aflate în derulare, mai ales cele aproape de final. Dacă blochezi antreprenorii pentru că nu-i plătești, se ajunge la revendicări care costă enorm statul”, a menționat Ionuț Ciurea. Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România ar putea deschide încă 100 de kilometri până la finalul anului și subliniază că 2026 trebuie să fie anul finalizării unor proiecte majore precum Auostrada Moldovei (A7) până la Pașcani (Săbăoani) și Centura A0 a Capitalei. Impact economic uriaș: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde de euro anual Pentru operatorii de transport, autostrăzile sunt o condiție de supraviețuire economică. Radu Dinescu, secretar general UNTRR, subliniază că infrastructura actuală reduce eficiența flotelor românești cu 30–40%. „Transportatorii din Vest fac 12.000–14.000 km pe lună cu un șofer. În România, rareori trecem de 9.000–10.000 km, deoarece vitezele medii sunt mult mai mici”, spune Dinescu. Diferența se răsfrânge direct asupra competitivității naționale: „Industria transporturilor pierde între 6 și 7 miliarde de euro anual din cauza lipsei infrastructurii eficiente.” În plus, dezvoltarea rețelei trebuie dublată de crearea unor parcări sigure pentru șoferi: „Șoferii nu pot fi paznici ai camioanelor. Avem nevoie de spații amenajate, conforme cu standardele europene”, continuă Radu Dinescu. 2026 – anul record în infrastructura României Dacă în 2024 au fost inaugurați aproximativ 200 km, iar în 2025 se estimează circa 150 km, anul 2026 se anunță a fi cel mai prolific din istorie, cu peste 200 de kilometri programați pentru deschidere. Cu toate acestea, succesul depinde de două elemente-cheie: continuarea finanțării, fără sincope care ar putea bloca șantierele, și finalizarea marilor coridoare rutiere, în special A7 și A0, care vor transforma radical mobilitatea între regiunile țării. România se află într-un moment de cotitură. Fie continuă avansul accelerat și reușește în următorii ani să-și modernizeze complet infrastructura rutieră, fie ratează șansa și intră în blocaje financiare care pot stopa pentru mult timp cel mai ambițios program de investiții rutiere din ultimii 30 de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”