Rețeta tradițională pentru cornulețe fragede și delicioase. Ce ingredient secret folosesc gospodinele pentru aluat
Cornulețele cu untură se numără printre cele mai delicioase deserturi ale iernii, alături de cozonac și alte dulciuri emblematice ale copilăriei, precum prăjitura Albă ca Zăpada. Cornulețele sunt foarte ușor de făcut și se pot umple după bunul plac, de la nucă și cacao până la rahat sau gem de casă. De ce ingrediente ai nevoie pentru cornulețele cu nucă Aluatul acestor cornulețe este extrem de fraged datorită unui ingredient special: untura. Rețeta este una veche și se folosește combinația clasică dintre untură și smântână, care face aluatul să fie unul moale, ușor de modelat și plăcut la copt. Untura face cornulețele să fie fragede, sfărâmicioase și să se topească în gură. Grăsimea se topește imediat la copt și lasă aluatul aerat și sfărâmicios. Este ingredientul care dă textura tradițională, care nu se poate obține la fel de bine cu unt. De asta, cornulețele cu untură din copilărie aveau gustul acela inconfundabil. Un rol important îl are și smântâna acrișoară. Face aluatul suplu, elastic și ușor de lucrat. Aduce umiditate, ajută la legarea ingredientelor și contribuie la frăgezime. Smântâna grasă este foarte importantă pentru că are mai puțină apă și nu face aluatul tare în timpul coacerii. Ingrediente: 100 g untură 100 g smântână cu minim 20% grăsime 1 praf de sare 120 g făină (aproximativ) Esență de vanilie Coaja de la 1 portocală Pentru umplutură: Rahat Nucă măcinată Magiun Cremă de ciocolată Pentru decor: Zahăr pudră Mod de preparare Adaugă untura într-un bol încăpător. Pune smântâna groasă peste ea și amestecă bine până obții o cremă omogenă. Presară praful de sare, apoi adaugă treptat făina. Frământă ușor, doar cât să se lege aluatul. Oprește-te când devine moale, suplu și nelipicios; nu frământa prea mult, ca să rămână fraged. Pune câtă făină e necesar ca să obții un aluat nelipicios, dar moale și suplu. Ai grijă să nu pui mai mult de 20-30 de grame în plus față de rețetă, pentru că vei obține un aluat prea tare. Pune aluatul pe blatul presărat cu puțină făină. Întinde o foaie nici prea subțire, nici prea groasă, cam de un deget grosime. Taie triunghiuri egale și pune câte o bucățică de rahat, o linguriță de magiun sau nucă în partea lată. Rulează cornulețele spre vârf și așază-le în tavă, pe hârtie de copt, cu vârful lipit de tavă, astfel încât să nu se desfacă la copt. Lasă puțin spațiu între ele. Coace în cuptorul preîncălzit la 180°C, aproximativ 10–12 minute, până prind un început de culoare pe margini, dar rămân deschise la suprafață. Scoate-le fierbinți și tăvălește-le imediat în zahăr pudră simplu sau vanilat. Recomandările autorului:
Cât a ajuns să coste un simplu langoș la un târg de Crăciun din România. Cât plătesc vizitatorii pentru jumări și șorici
În această perioadă, tot mai mulți localnici și turiști vizitează târgurile de Crăciun organizate de autoritățile locale sau de privați în orașele din țară. În anumite cazuri, vizitatorii trebuie să-și pregătească un buget propriu pentru a-și face „poftele” la astfel de evenimente. Iată, de exemplu cât a ajuns să coste un simplu langoș la un târg de Crăciun din România, dar și când plătesc clienții pentru jumări și șorici, precum și pentru o simplă felie de pâine cu untură. Vizitatorii târgurilor de Crăciun trebuie să bage adânc mâna în buzunar pentru o ieșire cu familia sau prietenii. Pentru diverse produse tradiționale care se vând la astfel de evenimente, aceștia ajung să plătească zeci de lei per porție. În unele cazuri, prețurile se mențin ridicate și pentru alte preparate dulci sau băuturi. Cât costă un langoș la Târgul de Crăciun din Timișoara? De data aceasta, în atenție se află prețurile practicate la Târgul de Crăciun din Timișoara, care este deschis din 30 noiembrie 2025. Pentru un simplu langoș, vizitatorii plătesc chiar și 15 lei. În cazul unui langoș cu brânză sau ciocolată, prețul crește. Spre deosebire de piețe sau alte spații în care se vinde langoșul, prețul perceput la târg este chiar și de 3 ori mai mare. Vezi AICI ce preț are o felie de pâine cu untură și ceapă la Târgul de Crăciun din Timișoara. Alte variante de langoș (cu brânză / ciocolată) sunt mai scumpe / foto: Shutterstock Prețurile se mențin ridicate și pentru alte produse tradiționale, la târg. De pildă, un kilogram de şorici de porc sau urechi de porc costă 150 de lei. Practic, prețul este mai mare decât kilogramul de carne de vită Angus, arată Observatornews.ro. Autorul recomandă: Cât a dat această bucureșteancă pentru un langoș și un vin fiert, la Târgul de Crăciun 2026 din Drumul Taberei Cât a plătit un român pe 2 ture la carusel și una cu sania VR a lui Moș Crăciun. Prețul pentru 9 minute de distracție Cât costă un pahar de vin fiert și o turtă dulce la târgurile de Crăciun din București PREȚURILE de la Târgul de Crăciun din Viena. Cât costă o cană cu vin fiert sau cârnații tradiționali Sursă foto: Shutterstock / Mediafax Foto/Alexandru Dobre
Revanșa unturii. Un medic român explică de ce grăsimea tradițională este mai sigură la prăjit: Este mai stabilă decât multe uleiuri vegetale
Dezvăluirea privind untura a fost făcută de un medic din Galați care este și cadru didactic, cercetător și coordonator al unor campanii de sănătate publică. „Mult timp, toate grăsimile saturate au fost puse la grămadă. Astăzi știm că untura are o structură specială, cu aproximativ 40–50% acizi grași mononesaturați, similari cu cei din uleiul de măsline. Acest profil o face mai stabilă la temperaturi înalte decât uleiurile bogate în omega-6”, explică Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă. Uleiul de floarea-soarelui, folosit pe scară largă în România, conține o proporție ridicată de acizi grași polinesaturați. Aceștia sunt benefici la rece, însă devin extrem de sensibili la oxidare atunci când sunt încălziți peste 160–170°C. „În aceste condiții se formează aldehide și radicali liberi, compuși care pot contribui la inflamația cronică și stresul oxidativ”, adaugă medicul. Avantajele unturii Comparativ, untura, bogată în acizi grași mononesaturați și saturați, se degradează mai lent. Chiar și uleiul de măsline extravirgin, deși sănătos la gătit moderat, își pierde o parte din antioxidanți atunci când este expus la temperaturi foarte ridicate. „Nu înseamnă că untura este superioară în toate privințele, dar în prăjire intensă este, într-adevăr, o grăsime mai stabilă decât multe uleiuri vegetale obișnuite”, afirmă Alexandru Nechifor, pentru Mediafax. Legătura dintre grăsimile oxidate și metabolism este un subiect de actualitate. Compușii formați prin degradarea repetată a uleiurilor pot amplifica inflamația, un element-cheie în rezistența la insulină și sindromul metabolic. „Nu prăjitul în sine este problema principală, ci grăsimea pe care o alegem. O prăjire ocazională într-o grăsime stabilă e mai sigură decât prăjeli dese în ulei bogat în omega-6”, subliniază specialistul. Reevaluarea unturii nu este o invitație la excese, ci o corectare a unei percepții simplificate. „Sănătatea nu depinde de o lingură de untură sau de ulei, ci de întregul stil de viață. Dar dacă prăjim, e important să știm ce punem în tigaie”, concluzionează medicul Alexandru Nechifor.