Nicușor Dan, la 85 de ani de la Pogromul de la Iași: Discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public
Mesajul președintelui României a fost prezentat, la ceremonia de duminică de la Cimitirul Evreiesc din iași, de Vlad Ionescu, consilier de stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni. Șeful statului arată că Pogromul de la Iași, din iunie 1941, rămâne o cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională, o consecință devastatoare a antisemitismului, a intoleranței și a urii îndreptate împotriva semenilor. „Avem datoria de a ne pleca frunțile în fața memoriei victimelor și de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru față de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci și o expresie a respectului pentru demnitatea umană și o garanție că lecțiile trecutului nu vor fi uitate”, a transmis Nicușor Dan. „Comemorarea de astăzi este un avertisment” El afirmă că Pogromul de la Iași reprezintă o traumă profundă pentru întreaga societate românească și amintește cât de fragile pot deveni valorile civilizației atunci când prejudecățile, dezinformarea și discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viață și pentru semeni. „Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment. Ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale”, adaugă șeful statului. Acesta susține că educația rămâne cea mai puternică formă de prevenție împotriva repetării unor asemenea tragedii. România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce privește protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice și instituționale și alinierea la standardele europene, cât și în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei și a discursului instigator la ură, mai spune Nicușor Dan. 13.000 de evrei uciși în trei zile „Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăți democratice și mature, capabile să își asume trecutul și să transforme lecțiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana «banalității răului», concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii. La această comemorare, aducem un omagiu victimelor, supraviețuitorilor și tuturor celor care au avut curajul să se opună răului și să salveze vieți omenești în vremuri de întuneric moral. Memoria lor ne obligă să rămânem vigilenți și să apărăm, zi de zi, valorile umanității, ale demnității și ale conviețuirii pașnice”, a mai transmis președintele. În doar trei zile, între 27 și 30 iunie 1941, peste 13.000 de evrei au fost uciși cu o brutalitate extremă, în locuințele lor, pe străzile orașului, în curtea Chesturii și apoi în „Trenurile Morții”.
Fost președinte CSM, mesaj pentru Bolojan: Atitudine bazată pe ură și segregare. Exemplul lui Charles
Bogdan Mateescu a fost întrebat dacă ar putea magistrații să ceară slăbirea regimului incompatibilităților, după ce au fost reduse pensiile și mărită vârsta de pensionare.Mateescu a atras atenția că unii judecători nu ating vârsta de pensioanre. „Cred că acel argument din comunicatul CSM-ului și al președintei Curții de Apel București corespunde unei nevoi din magistratură, nu de a se diminua acest regim al incompatibilităților – pentru că ne place sau nu ne place el este prevăzut în Constituția României și noi, cel puțin, puterea judecătorească, noi chiar o respectăm. Din păcate, nu o fac alții. (…) Eu vreau să vă spun doar că (…) trebuie să fie făcută o dezbatere în societate pentru că această pensie de serviciu a fost văzută ca o compensație a acestor interdicții, incompatibilități. (…) Nu ai voie să faci nimic, în afară de învățământ superior didactic în învățământul superior juridic, nu la științe politică sau la sport, cum se mai întâmplă. Numai atât ai voie să faci. Au fost discuții că nici măcar președintele unui comitet de părinți nu poți să fii, că nu poți să alergi la maraton, la concursuri cu premii. Adică, pur și simplu, regimul constituțional este foarte rigid la noi. Curtea și CSM-ul au pus corect problema pentru a aduce în atenție publică, să înțeleagă opinia publică de ce e nevoie, ca toate statele democratice, de o pensie de serviciu ca să compenseze aceste restricții”, spune judecătorul Mateescu. O judecătorie cu un singur magistrat El spune că există o încărcătură foarte mare la judecătorii români și aduce exemplul Judecătoriei Strehaia, unde din șase judecători a rămas doar unul: „Cât poate să ducă omul acela, pentru Dumnezeu? Dosare în civil, în penal, minori și familie, în orice materie Ce pretenții, pentru că suntem cu toți oameni. Cât poți duce, cât poți împinge limitele”. „Îmbuibați” Întrebat despre agenda premierului Ilie Bolojan, care vrea tăieri pe toate capitolelel de la buget, Bogdan Mateescu a spus: „Domnul Bolojan are propria agendă politică. Eu pot să o critic în ceea ce privește sistemul judiciar pentru că am drept de liberă exprimare și pot să spun doar atât: o astfel de atitudine bazată pe ură, pe segregare socială și pe determinarea unor conflicte între categorii sociale, de etichetare că bugetarii sunt îmbuibațil, și studenții sunt îmbuibați, și medicii care stau de dimineața până seara sunt… Dumnezeule!”. El dă contraexemplu la atitudinea lui Bolojan pe cea a Regelui Charles al Marii Britanii: „Am văzut acum 2 ani un discurs al regelui Charles și m-a impresionat următorul lucru: Regele Charles a mulțumit funcționarilor statului lui pentru tot efortul depus în slujba statului pentru că, citez, fără ei nu am fi avut un stat puternic. Și este vorba de Marea Britanie și este un stat puternic”.
Simona Halep, întrebată dacă urăște tenisul după ce a fost îngropată de ITIA!
Simona Halep (34 de ani) a primit o întrebare delicată din partea jurnaliștilor străini, dar fosta sportivă din România a oferit un răspuns de milioane! Simona Halep spune că nu are resentimente față de sportul în care a scris istorie, în ciuda faptului că a trecut prin cea mai dură și mai dificilă perioadă a vieții ei, după ce a fost suspendată pentru dopaj de Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA). Cu toate că ITIA a acuzat-o de două încălcări ale Programului anti-doping, Halep a negat cu tărie că ar fi făcut vreodată ceva ilegal. Procesul s-a îngreunat însă și dintr-o greșeală comisă de Simona, care a omis să menționeze în formularul de control anti-doping că a luat suplimentul de colagen contaminat cu roxadustat. Simona Halep, răspuns de milioane când a fost întrebată dacă urăște tenisul După o așteptare lungă și grea, tribunalul Sports Resolutions a dictat pentru Simona Halep o suspendare de patru ani, redusă ulterior de TAS la 9 luni, după ce sportiva a dovedit că a fost victima unei contaminări. Totuși, situația a afectat-o grav pe Halep, care nu a mai putut reveni în elita tenisului mondial. Ea a mărturisit la acea vreme că s-a simțit „ca și cum ar fi lovit-o un camion”, din cauza scandalului de dopaj. La 9 luni de la retragere, Simona Halep a fost întrebată dacă urăște tenisul, dar constănțeanca a oferit un răspuns plin de eleganță: „Tenisul nu mi-a făcut nimic, nimic rău. Mi-a făcut doar bine. Ceea ce s-a întâmplat a fost, pentru mine, fără să fi greșit cu ceva. Totul a fost demonstrat. Tenisul nu are nicio legătură cu asta și eu îmi păstrez în continuare pasiunea pentru acest sport”, a spus Simona, într-un interviu acordat jurnaliștilor de la The National. Simona Halep și-a încheiat aventura în tenisul mondial cu 24 de titluri, dintre care două de Grand Slam, petrecând în total 64 de săptămâni pe locul 1 mondial: „Nu am regrete, iar orice greșeală am făcut, mi-o asum și o accept. Iar pentru toate lucrurile bune pe care le-am făcut, sunt mândră. Pot spune că sunt mândră de multe lucruri, dar cel mai important este modul în care am gestionat atât eșecurile, cât și succesele”, a adăugat Simona Halep.