O galerie de acces a barajului Paltinu, Prahova, s-a obturat. Intervenţii în regim de urgenţă pentru deblocarea galeriei
O galerie de acces a barajului Paltinu, lac de acumulare care asigură mare parte din apa furnizată populaţiei şi agenţilor economici din judeţul Prahova, s-a obturat, autorităţile din judeţ aprobând intervenţia în regim de urgenţă pentru executarea lucrărilor de deblocare a galeriei. ”În urma şedinţelor de lucru pe care prefectul Daniel Nicodim le-a avut cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Prahova, acesta a luat act despre posibilitatea apariţiei unei situaţii de urgenţă, ca urmare a obturării galeriei de acces GF2 a Barajului Paltinu. În acest sens, prefectul judeţului Prahova a convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, care astăzi, 06.11.2025, a adoptat Hotărârea nr. 9/2025, privind intervenţia în regim de urgenţă pentru executarea lucrărilor de deblocare a galeriei de acces GF2 – Baraj Paltinu, în vederea limitării efectelor negative asupra alimentării cu apă a populaţiei şi industriilor – asigurată din acumularea Paltinu”, anunţă Prefectura Prahova, joi seară. Instituţia precizează că Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova va face toate demersurile pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor necesare punerii în siguranţă a echipamentelor afectate. ”Măsurile de intervenţie imediată pentru deblocarea accesului în galerie au ca scop menţinerea funcţiilor principale ale acumulării Paltinu, respectiv alimentarea cu apă a populaţiei şi industriilor, atenuarea undelor de viitură şi apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi producerea de energie electrică”, subliniază oficialii Prefecturii. Ei au subliniat că, în prezent, nu este vorba despre o situaţie de urgenţă şi că ”funcţionalităţile şi siguranţa barajului nu sunt puse în pericol”. De asemenea, reprezentanţii instituţiei susţin că nu se poate spune, la acest moment, dacă va fi afectată alimentarea cu apă a consumatorilor. Se estimează că lucrările de deblocare a galeriei vor dura mai multe zile.
Șeful Armatei a spus că are provizii pentru trei zile. Cu ce recomandări vine către populație: Trebuie să pregătim tânăra generație
După o perioadă marcată de inundații masive în România, dar și posibilitatea unor pene de curent iminente, șeful Armatei a anunțat că fiecare familie ar trebui să aibă provizii pentru minim trei zile în caz de urgență. În cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Antena 3, Șeful Statului Major al Apărării, Generalul Vlad Gheorghiță a anunțat că el și familia sa sunt pregătite pentru trei zile în cazul unei urgențe. Recomandările Generalului Vlad Gheorghiță în caz de urgență majoră ”Eu și familia mea avem (n.r provizii pentru 3 zile). Cred că ar trebui fiecare familie să se gândească. Există o pană de curent, trebuie să ai în sertar o lanternă cu o baterie care să funcționeze, la fel este și pentru siguranța națională, în caz de cutremur, în caz de inundații. Vedeți ce se întâmplă în Constanța, de fiecare dată, toate nenorocirile din lume pe noi ne găsesc nepregătiți.”, a spus acesta în cadrul interviului. Generalul a mai precizat și faptul că în alte state precum Finlanda și Danemarca există ghiduri pentru a îndruma populația în astfel de situații, iar el a punctat că în România ar trebui ca educația în astfel de situații să înceapă de la tineret, din școli, licee și universități. ”Să știți că sunt foarte multe state din lume care au programe de pregătire a populației Danemarca, Finlanda au ghiduri care sunt puse la dispoziția populației pentru a știi cum să acționeze în diferite situații și cum să fie pregătiți pentru fiecare situație. În România dacă vine șefa apărării și spune: „De mâine trebuie să aveți, aia, aia, aia…”, s-ar crea o panică generală, dar dacă vine Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și publică pe site specific un ghid, nu îl citește nimeni. Despre asta este vorba, trebuie să facem mai multă educație, trebuie să coborâm în școli, în licee, în universități, să pregătim tânăra generație pentru viitor”, a mai spus Generalul. Recomandările autorului:
E bine să ținem economiile pe card, dar nu e de ajuns/De ce este important să avem bani cash în casă
O pană de curent majoră, un atac cibernetic sau blocarea sistemelor bancare ar putea face imposibilă folosirea cardurilor sau a aplicațiilor de plată. În astfel de scenarii, cash-ul devine vital. Nu știm cât de probabile sunt aceste scenarii, însă Banca Centrală Europeană ne-a avertizat deja să păstrăm bani cash în casă pentru a-i putea folosi în cazul unei situații de urgență. Suma de bani ar trebui să acopere nevoile pentru 72 de ore. Ce preferă românii: cash sau card? Nu doar tinerii au devenit dependenți de plata cu cardul. Vârstnicii care au optat să-și primească pensia pe card, merg la bancomat doar să-și scoată câteva sute de lei cu care să facă piața. „Folosesc bani cash la piață. La magazinele mari, nu, plătesc cu cardul. Păstrez cam 200-300 de lei în casă, dar pentru piață. Atât. Când vine pensia îmi opresc o sumă în casă, cash, iar cumpărăturile le fac la marile magazine, acolo unde folosesc cardul”, a explicat o pensionară. Paradoxal, tinerii sunt mai conștienți de problemele cu care se confruntă uneori la plata cu cardul. „Păstrez bani cash în casă. O sumă păstrez. În jur de 400 de lei, cam așa, în cazul în care se strică la un magazin POS-ul sau dacă nu funcționează bancomatul. E bine să păstrezi și cash. E mai ușor cu cardul, dar nu tot timpul ai opțiunea de a plăti cu cardul din cauza unor mici erori”, a spus o studentă. „Păstrez bani cash. Am și la mine. Sunt unele magazine care nu au POS și trebuie să ai bani cash. În medie, pe lună, păstrez cam 500 de lei sau poate un pic mai mult. Folosesc mai des cardul. E un pic mai ușor. Scoți telefonul. Cu cash-ul…sunt și mai împrăștiată și îmi e că-i pierd”, a punctat o altă studentă. Pentru pensionarii care își primesc banii de la poștaș, cash-ul este indispensabil. „Păstrez bani cash în casă. 700-800 de lei. Plătesc și cu cardul, dar mai greu. La vârsta mea, poate înțelegeți. Poate să se întâmple orice. E bine să am. Să nu stau să alerg. Am banii mei la saltea. Mă duc, cumpăr și așa mai departe”, a spus un vârstnic. „Păstrez banii în casă. În casă îi țin mamă, păi unde? Cu cardul nu plătesc. Nu am card”, a precizat o pensionară. Mircea Coșea: „Să ai în permanență o sumă de bani cash” În aprilie, o pană de curent în Spania și Portugalia a blocat terminalele de plată, iar magazinele au fost nevoite să accepte exclusiv numerar. În fața unor astfel de crize, banul fizic rămâne cel mai sigur acces la resurse, a precizat analistul economic Mircea Coșea pentru Gândul. „Banii cash sunt o necesitate. Deocamdată nu există niciun fel de idee în legătură cu desființarea banilor cash. Banii cash trebuie să existe în continuare. E adevărat că o dată cu progresele pe care le face tot ceea ce înseamnă informatizare, automatizare, inteligență artificială și așa mai departe, banii virtuali vor căpăta o importanță mai mare, dar asta nu înseamnă că banii dispar. Este imposibil să dispară banii cash pentru că există anumite necesități pe care oamenii trebuie să le acopere imediat cu banii cash. Deci, în momentul de față, având în vedere că este și o situație destul de complicată din punct de vedere al evoluției, din punct de vedere al posibilităților. Totul este incert, este o lipsă totală de predictibilitate, în condițiile acestea trebuie să existe protecție. Și această protecție înseamnă sa ai în permanență o sumă de bani cash care să-ți servească pentru anumite evenimente neprevăzute, pentru anumite plăți care trebuie să le faci fără să te aștepți sau chiar pentru necesități mai grave cum ar fi niște niște situații de criză, inundații, catastrofe naturale, război, care întrerup activitatea ciclului banilor și atunci trebuie să ai bani cash”, a explicat Mircea Coșea. Marele pericol al cardurilor: atacurile cibernetice „Acum există și o altă o problemă, o problemă care a apărut în ultima perioadă și pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut foarte bine că a semnalat-o și anume – există o foarte mare probabilitate să existe atacuri cibernetice asupra circuitului banilor. Asta înseamnă că aceste atacuri cibernetice ar putea bloca orice activitate de banii pe card, bani transfer, tot ceea ce înseamnă bani care la un moment dat reglementează activități economice, dar care se pot opri brusc ca urmare a acestor atacuri cibernetice. Atunci trebuie să ai o sumă de bani cash cu care să poți să-ți acoperi necesitățile până când se rezolvă problema. De ce Banca Europeană intervine și face atâtea presiuni pentru a avea un euro virtual? Este pentru că are în vedere capacitatea și, mai ales, posibilitatea unor foruri superioare ale Uniunii Europene ca să aibă un control absolut asupra banilor existenți în depozite. Totodată, băncile, în general, au această dorință de a extinde plata cu banii virtuali pentru că în fiecare operațiune ei primesc un bonus, primesc un coeficient. Deci, ies în câștig băncile, dar populația și firmele trebuie să aibă o disponibilitate, în orice moment, de bani cash”, a precizat analistul economic. Persoanele fizice și juridice pot efectua plăți în numerar către persoane fizice până la suma de 2.500 de lei pe zi, per tranzacție. Mircea Coșea este de părere că nu ar trebui să existe un control asupra banilor. „Nu trebuie să existe un control asupra banilor. Banii sunt o proprietate privată și toate aceste încercări de a plafona anumite activități trebuie să fie văzute cu foarte mare grijă, pentru că ele până la urmă pot bloca anumite activități. Deci, deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi nu avem, în țară, o rețea de circulație a banilor virtuali. Știm foarte bine că nu există o educație financiară a populației. Persoanele în vârstă nu știu să lucreze cu cardul, deci, în România, e nevoie în primul rând de o extindere a rețelei, o logistică și, în al doilea rând, o extindere a educației”, a punctat Mircea Coșea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele
Coduri portocalii şi galbene de vreme severă: Ministerul Mediului a convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă
Şedinţa a fost condusă de secretarul de stat Cristian-Valer Beşeni, din dispoziţia ministrului Mediului, Diana Buzoianu. „Ţinând cont de prognoza meteo şi hidrologică pentru perioada următoare, monitorizăm cu atenţie zonele aflate sub avertizările de cod galben şi portocaliu. Suntem pregătiţi să intervenim în cazul apariţiei unor situaţii critice, pentru a reduce impactul asupra populaţiei”, a declarat Beşeni. El a precizat că echipele Administraţiei Naţionale Apele Române sunt deja în teren, în judeţele Suceava şi Neamţ, afectate de inundaţiile din luna iulie. NM a emis mai multe coduri galben şi portocaliu pentru duminică şi luni, vizând: Caniculă şi disconfort termic în sudul Olteniei şi Munteniei (Cod galben); Instabilitate atmosferică în Transilvania, Maramureş, Banat, nord-vestul Moldovei şi zone montane (Cod galben şi portocaliu); Averse torenţiale, grindină, descărcări electrice şi vânt puternic, în special în judeţele Caraş-Severin, Hunedoara, Suceava, Neamţ, Harghita, Cluj şi Alba (Cod portocaliu). Fenomene similare vor continua în noaptea de duminică spre luni şi pe parcursul zilei de luni, afectând regiuni extinse din Transilvania, Moldova, Oltenia şi Carpaţii Meridionali. Pe lângă avertizările meteorologice, INHGA a emis o avertizare hidrologică de cod galben şi portocaliu. Se aşteaptă viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, cu posibile inundaţii locale, începând de duminică, ora 12:00, până luni, ora 18:00. Judeţele vizate de codul portocaliu includ Suceava, Neamţ, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, unde se pot înregistra depăşiri ale cotelor de apărare pe râurile mici. MMAP recomandă autorităţilor locale să rămână în alertă şi populaţiei să urmărească periodic actualizările oficiale privind vremea şi posibilele riscuri hidrologice.