Senatul a adoptat dublarea cotei de recoltare a ursului brun. Peste 800 de urși vor fi recoltați în următorii doi ani. Proiectul merge la Camera Deputaților
Potrivit proiectului, dacă actul normativ va fi aprobat și de Camera Deputaților, în următorii doi ani vor putea fi recoltați anual, în scop preventiv, 859 de urși bruni. „La inițiativa UDMR, Senatul a votat dublarea cotei de recoltare pentru gestionarea populației de urs brun. Evaluarea genetică finalizată anul trecut a confirmat ceea ce am semnalat constant în ultimii ani: suprapopularea periculoasă a urșilor, extinderea habitatului acestora și necesitatea unor intervenții preventive”, a transmis Tanczos Barna, miercuri, într-o postare pe Facebook. Vicepremierul a precizat că propunerea legislativă urmărește stabilirea unei cote de recoltare proporționale, care să permită menținerea sub control a populației de urs brun, în paralel cu protejarea vieții umane și a activităților agricole. Rezultate vot Inițiativa a fost adoptată de Senat cu 69 de voturi pentru, 10 împotrivă și 17 abțineri, în timp ce un senator nu și-a exprimat votul. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional în acest caz. Tanczos Barna a afirmat că UDMR a susținut constant, în ultimii ani, măsuri pentru reducerea riscurilor generate de prezența urșilor în apropierea localităților. Potrivit acestuia, pachetul de măsuri promovat de formațiune a inclus intervenția imediată, despăgubirea pagubelor produse de urs, sprijin pentru achiziționarea gardurilor electrice, reintroducerea vânătorii și realizarea unei evaluări științifice a populației de urs brun. Zonele unde UDMR are parte importantă a bazinului său electoral sunt cele în care s-au înregistrat printe cele mai multe incidente în care au fost implicați urși. Câți urși avem în România La finalul anului 2025, Ministerul Mediului anunța că analizele genetice realizate în cadrul unui studiu privind populația de urs brun din România indică, într-un scenariu conservator, existența a între 10.657 și 12.787 de exemplare, cu o diversitate genetică ridicată.
Practică neobișnuită în Coreea de Sud: urșii sunt crescuți în ferme pentru recoltarea bilei
Ministerul Climei, Energiei și Mediului din Coreea de Sud a anunțat, marți, că va interzice creșterea și deținerea urșilor, precum și extragerea bilei acestora, începând cu 1 ianuarie. Modificarea este în conformitate cu o lege revizuită privind protecția drepturilor animalelor, care impune pedepse cu închisoarea de până la doi sau cinci ani pentru cei care o încalcă, potrivit Associated Press. Coreea de Sud este una dintre puținele țări care permit fermelor să extragă bilă de la urși, în special de la urșii negri asiatici, folosită pentru medicina tradițională, dar și ca aliment despre care se consideră că aduce un plus de vitalitate și rezistență. Totuși, popularitatea acestei practici a scăzut în ultimele două decenii, pe măsură ce îndoielile privind adevăratele efecte medicale au crescut. Pe piața sud-coreeană au fost introduse alternative medicale mai ieftine, iar opinia publică a devenit mult mai sensibilă cu privire la cruzimea față de animale. Interdicția face parte dintr-un acord mai amplu încheiat în 2022 între Guvern, fermieri, dar și activiști pentru drepturile animalelor, care vizează interzicerea fermelor de urși crescuți pentru bilă începând din 2026. Activiștii pentru drepturile animalelor achiziționează urșii de la fermieri Grupurile de activiști pentru drepturile animalelor cumpără urșii de la fermieri, iar guvernul sud-coreean a înființat facilități pentru adăpostirea animalelor. În acest an, 21 de urși au fost cumpărați și mutați într-o rezervație administrată de Guvern. Cu toate acestea, aproape 199 de urși sunt crescuți în fermele din toată țara, în timp ce disputa referitoare la sumele de bani solicitate de fermieri pentru renunțarea la activitate continuă. Potrivit declarațiilor date de ministrul Mediului din Coreea de Sud, fermierii care cresc urși vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni pentru a se conforma noii legi, însă vor fi pedepsiți dacă vor continua extragerea lichidului biliar de la animale. Guvernul va sprijini financiar fermierii pentru a-și păstra urșii până când aceștia vor fi vânduți sau mutați. Creșterea urșilor pentru recoltarea bilei, practică veche în Coreea de Sud Creșterea urșilor pentru bilă se practică în Coreea de Sud încă de la începutul anilor 1980. La acea vreme, fermierii au importat urși din Malaezia, dar și din Asia de Sud-Est. Industria a fost criticată încă de atunci, din cauză că urșii sunt ținuți în cuști mici, până când sunt sacrificați. În 2014, aproximativ 1.000 de urși erau crescuți în ferme din Coreea de Sud. Atunci, fermierii au fost de acord să sterilizeze urșii, în schimbul unor compensații din partea Guvernului. Un fermier sud-coreean, care crește în prezent 78 de urși, a declarat pentru Associated Press că unii au murit în mod natural, alții au fost sacrificați pentru bilă, iar o parte dintre uși au fost uciși de alte exemplare din cauza lipsei de gestionare adecvată a spațiului din crescătorie.
Japonia – terorizată de urși. Nordul țării e într-o adevărată criză
Autoritățile japoneze au mobilizat armata în nordul țării pentru a ajuta la capturarea urșilor, întrucât din aprilie au fost înregistrate peste 100 de atacuri care s-au soldat cu 12 decese, relatează Reuters. Guvernul Japoniei a răspuns miercuri unei cereri din partea autorităților locale din nordul țării prin trimiterea de trupe pentru a ajuta la prinderea urșilor care au provocat un număr ridicat de atacuri. Prefectura Akita este cea mai afectată, fiind înregistrate peste 8.000 de cazuri în care urși au fost observați. Primarul Shinji Sasamoto al orașului Kazuno, situat în Akita a declarat: „Locuitorii orașului simt pericolul în fiecare zi. Acest lucru le-a afectat stilul de viața, forțându-i să nu mai iasă sau să anuleze evenimente”. Autoritățile se gândesc chiar și la vânători licențiate În Kazuno, 15 soldați s-au alăturat echipelor locale pentru a transporta, instala și verifica capcanele folosite în capturarea urșilor. După Kazuno, trupele vor acționa și în orașele Odate și Kitaakita, în cadrul unei misiuni ce va dura până la sfârșitul lunii. Guvernul japonez intenționează să adopte, până la finalul lunii, un pachet amplu de măsuri de urgență, inclusiv recrutarea mai multor vânători licențiați. De asemenea, în septembrie, guvernul a relaxat restricțiile privind armele de foc pentru a facilita utilizarea acestora în zonele urbane.
Ministrul Mediului anunță amenzi uriașe pentru cei care hrănesc urșii. Primăriile vor primi mai multă autonomie
„Astăzi sunt mai multe situații cu care noi ne confruntăm și fiecare dintre ele are nevoie de o soluție diferită”, a explicat ministrul Mediului la RFI. Ea a subliniat că, în cazul comunităților cu ferme afectate de atacurile urșilor, soluțiile prioritare sunt gardurile electrice și sistemele de protecție pentru care statul trebuie să sprijine financiar. În ceea ce privește urșii de pe Transfăgărășan, problema este alta: „Acolo sunt niște urși obișnuiți să primească mâncare. Dacă le dai o dată hrană, îi condamni practic la moarte, pentru că își pierd frica de om și ajung inevitabil la incidente dramatice”. În acest sens, Ministerul Mediului pregătește un proiect legislativ prin care hrănirea animalelor să fie sancționată în mod expres, iar amenzile să fie „crescute drastic”, a spus Buzoianu. Garda Forestieră va da amenzi pentru oprirea neregulamentară a mașinilor Oficialul a subliniat că în prezent jandarmii și reprezentanții Gărzii Forestiere aplică amenzi doar pentru oprirea neregulamentară a mașinilor, deoarece hrănirea animalelor nu este sancționată în mod clar prin legislație. „Vom introduce această prevedere în lege, ca să putem interveni eficient”, a adăugat ministrul. Ministrul Mediului a atras atenția asupra cifrelor rezultate în urma recensământului realizat pe baza probelor ADN. „România poate gestiona 3.500 – 4.000 de urși, însă estimările actuale indică între 10.000 și 12.000 de exemplare”, a declarat Buzoianu. „Vom analiza atent aceste cifre, dar trebuie să recunoaștem că există o presiune mare și asupra comunităților locale”. Ea a precizat că primăriile ar trebui să beneficieze de o mai mare autonomie în intervenții, cu respectarea avizelor de specialitate. „Există situații dramatice în comunități, cu copii în pericol și animale ucise. E nevoie de măsuri rapide, dar și de protejarea biodiversității”, a punctat Diana Buzoianu, concluzionând că obiectivul este protejarea vieții umane, menținerea biodiversității și implementarea unor măsuri de prevenție eficiente.
Un deputat PSD din Argeș o invită pe ministra Mediului să cunoască problema reală a urșilor: Veniți și dați piept cu realitatea de aici
Mihalcea îi cere lui Buzoianu să meargă să vorbească cu autoritățile locale pentru a vedea care este situația reală în ceea ce privește „teroarea urșilor”. „Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, în loc să considerați că autoritățile locale trebuie controlate pentru aplicarea regulilor și amendate în consecință, mai bine ați veni să discutați cu acestea, pentru a înțelege de fapt realitatea! Dați-vă jos din fotoliul cald de ministru și veniți în nordul Argeșului. Vă conduc personal în comunele cele mai afectate de teroarea urșilor. Veniți să discutați cu cetățenii, cu primarii, cu vânătorii și poate așa veți înțelege cu adevărat problema. Autoritățile locale sunt disperate și depășite de situație și ar face orice să o rezolve. De ce alegeți să puneți tot pe ele presiune, în loc să le sprijiniți?”, spune Remus Mihalcea, pe Facebook. Deputat PSD: Suntem singura țară din UE care are interzis la vânătoarea de urs Deputatul PSD spune că Buzoianu are „datoria morală” să elimine cotele de vânătoare pentru urși. „Soluția: Doamna ministru Buzoianu, aveți datoria morală să reparați greșeala istorică făcută de către un ministru susținut de USR, dintr-un executiv susținut de USR, în urmă cu aproape 9 ani, decizie în urma căreia foarte multe vieți au fost curmate și mii de gospodării au fost distruse – eliminarea cotelor de vânătoare pentru speciile de animale protejate de tipul carnivorelor mari. Asta a dus la înmulțirea necontrolată a urșilor! Suntem singura țară din Uniunea Europeană care are interzis la vânătoare de urs. De ce oare? Ce stă în spatele acestei strategii adoptate de către Guvernul Cioloș în 2016? Veniți în nordul Argeșului și dați piept cu realitatea de aici!”, îi cere Mihalcea lui Buzoianu. De asemenea, parlamentarul de Argeș spune că nu ar trebui ca un ministru să ia „decizii din birou”, în baza a ceea ce vede la TV sau a ceea ce îi spun ONG-urile care își doresc „binele țării”, ci ar trebui să meargă să vadă situația reală din țară.