Victor Ponta comentează incidentul din Portul Constanța: Nu există nicio perioadă din istoria României în care o altă țară să desfășoare acțiuni militare în România, iar noi să nu știm
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm.” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Acesta spune că în istoria României nu a existat ca o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Politicianul afirmă că nava pe care armata ucraineană voia să o scufunde transporta petrol din Kazakhstan. Petrolul urma să ajungă la rafinăria Rompetrol unde statul român este acționar, a mai adăugat Ponta. „Eu, de exemplu, cred și venisem pregătit să discut cu tine. Eu cred că noi trebuie să plătim despăgubiri Ucrainei pentru dronele alea care s-au, detonat. Nu le dăm și bani? Adică nu e normal? Noi facem haz de necaz. Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Adică de la Imperiu Otoman, Imperiul Habsburgic, URSS-ul, domnule. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm. Că se supăra Ceaușescu… Trăim într-o schizofremie politică. Da, domnule, așa este Putin a început războiul, nu contestăm niciunul. Rusia este de vină, dar totuși tu, Ucraina, nu poți să ataci pe niște ruși sau pe cine vrei tu să-i ataci pe teritoriul României, fără să-mi spui mie. Nu există așa ceva în nicio țară. Dacă nu știu, noi suntem în război cu patagonezii. Nu mă duc în Ungaria să omor patagonez, că se supără unguri? Bă, tu ce faci? Vii la mine în casă și omor pe cine? După aia treci la punctul doi în care spui da, de fapt: Voi ce război duceați aici? Păi vrem să scufundăm o navă? Bă, sunteți nebuni scufundați o navă la mine în port. Și dacă exploda în curte? Cum adică scufundați o navă la mine în curte? Să explicăm oamenilor. Și a treia întrebare: Ce navă voia să scufundați? Băi, una care era pe lista lor, dar nu-i pe lista noastră a Uniunii Europene. Pe lista Uniunii Europene nu este. De ce? Ca să explicăm ce-i cu nava aia. Nava aia transportă petrol din Kazakhstan, care n-are mare, vine prin Rusia, e adevăra. Este petrol din Kazakhstan, pe care îl aduce la rafinăria Rompetrol, la care statul român este acționar, domnule, alături de kazahi.”, a declarat politicianul.
Adrian Severin: Rusia de astăzi nu mai este URSS nici din punct de vedere ideologic, nici din punct de vedere militar
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a discutat despre rolul istoric al NATO în Europa și despre schimbarea raportului de forțe după Războiul Rece. Analiza sa se referă și la diferențele dintre Rusia de astăzi și fosta Uniune Sovietică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. NATO, scut împotriva conflictelor europene Severin afirmă că NATO nu a avut doar un rol militar extern, ci și unul intern, esențial pentru Europa Occidentală. Alianța a funcționat ca un mecanism de prevenire a conflictelor dintre statele europene, după două războaie mondiale devastatoare. „NATO a avut și un alt rol foarte important și pozitiv, zic eu, și anume să-i apere pe europeni de ei înșiși, pe vest-europeni de ei înșiși. NATO le-a zis: nu vă mai războiți între voi, v-ați războit între voi, ne-ați adus de două ori aici să luptăm ca să punem în ordine Europa, vă asigurăm noi liniștea și voi faceți bine și cooperați ca să puteți să vă ridicați economic și noi să profităm de pe urma capacității voastre economice. Acesta a fost rolul pozitiv.”, afirmă Adrian Severin. Adrian Severin: „Rusia de astăzi nu mai este Uniunea Sovietică” Invitatul susține că situația geopolitică s-a schimbat fundamental după încheierea Războiului Rece. El este de acord cu ideea că Rusia actuală nu mai poate fi comparată cu Uniunea Sovietică. Diferențele sunt majore, atât din punct de vedere ideologic, cât și militar. „Rusia de astăzi nu mai este Uniunea Sovietică din două motive. Nu este Uniunea Sovietică nici din punct de vedere ideologic, dar nici din punct de vedere al puterii militare. Gândiți-vă că granița pe care astăzi o are Rusia, granița vestică, este aproximativ granița de la Brest-Litovsk, granița de la pacea pe care a încheiat-o Lenin cu Germania. Deci, practic, asta arată slăbiciunea ei și teritorială, și din alte puncte de vedere și, din ce știu eu, pot să vă spun că rușii nu se mai gândesc și nici posibilități n-au să devină o superputere globală.”, spune Severin.
Polonia cere despăgubiri Rusiei pentru crimele și distrugerile din perioada URSS
O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete. Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro. Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice. Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani. Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut. Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune. Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată. „A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.
Ion Cristoiu: Ucrainenii se poartă nu noi ca niște STĂPÂNI
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Acesta susține că înțelege problema fasciștilor din Ucraina. Jurnalistul menționează că Ucraina nu se află în conflict doar cu Rusia. Ucraina, adaugă acesta, este într-un conflict și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina, susține jurnalistul, ar fi trecut de partea Germaniei și ar fi comis atrocități. Acesta susține că au făcut pogromuri, fiindcă sunt pur antisemiți. Cristoiu menționează un eveniment în care un mareșal URSS ar fi fost omorât de ucraineni. Impresia că URSS înseamnă Rusia este una greșită, concluzionează jurnalistul. „Acum îl înțeleg și eu pe Putin cu fasciștii. Deci există în rândul ucrainenilor niște tipi… Să îți mai spun un lucru. Conflictul lor nu este numai cu Rusia, ci este și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, cum a început războiul, ei au trecut de partea nemților. Ei au făcut pogromuri, ei sunt antisemiți, adică partea lor fascistă. Ei erau în Uniunea Sovietică. Ei l-au aruncat, l-au omorât pe Vatunin (n.r. Nikolai Feodorovici Vatunin) în 1944, care era Mareșal al Uniunii Sovietice. Noi avem impresia că Uniunea Sovietică este Rusia. Nu e adevărat, Marius Tucă. În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni. Ucrainenii se poartă cu noi ca niște stăpâni. Noi cum găsim un stăpân, imediat facem…”, a explicat jurnalistul.
Marian Munteanu: Iliescu ne-a băgat în organizația țărilor francofone, și acolo am rămas
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Marian Munteanu a vorbit despre influența sovietică asupra României în perioada post-comunistă și despre modul în care fostul președinte Ion Iliescu a încercat să poziționeze țara în raport cu marile puteri ale vremii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. La începutul discuției, Marian Munteanu a explicat că România a rămas multă vreme sub influența structurată a Uniunii Sovietice, chiar și după căderea acesteia. Potrivit lui, Ion Iliescu a preluat un model politic inspirat direct din sistemul sovietic. Marian Munteanu: „Domnul Iliescu, răposatul, a venit cu modelul sovietic” „Domnul Iliescu, răposatul, a venit cu modelul sovietic. Nu era modelul suedez. Am avut tratat cu URSS-ul, suntem ultimii. În 91, cred că a fost. Era ultimul tratat. Și după a căzut URSS-ul. Noi eram sub influența structurală a Uniunii Sovietice, care chiar dacă politica lui Ceaușescu a fost de o anumită, hai să spunem așa, o independență e mult spus. De o anumită poziționare. Totuși în societate erau structurate linii care răspundeau la comandă… Nu se putea altfel. Ei au construit statul comunist.”, afirmă invitatul. „N-am intrat noi în țările francofone?” Munteanu a continuat prin a aminti încercările lui Ion Iliescu de a plasa România în anumite alianțe strategice înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Printre acestea, menționează aderarea la organizațiile francofone. „Ați făcut referire la președintele Iliescu. Ce a mai făcut președintele Iliescu înainte de intrarea în UE? Pe lângă tratatul cu URSS. N-am intrat noi în țările francofone? Vă amintiți? Noi cu Franța am avut o relație specială încă dinainte, nu?”, spune el. Marian Munteanu: „Curentul ruso-sovietic, ăla e aici, la doi pași” În final, Munteanu a subliniat că poziționarea României față de Rusia este inevitabil influențată de geografie. „Cred că a existat o încercare de poziționare în raport cu aceste curente semnificative. Sigur, curentul ruso-sovietic, ăla e aici, la doi pași, că n-ai ce să faci, că aici ne-am născut. Ei sunt vecini. Ei sunt vecini cu noi, vrem că nu vrem.”, conchide Marian Munteanu.