ONG-urile și Nicușor Dan pierd pe bandă rulantă la CCR
Dublă lovitură pentru cele mai sonore ONG-uri din România și pentru „președintele-activist” Nicușor Dan. Astfel, Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, recursurile lui Nicușor Dan la două proiecte legislative de o importanță majoră atât pentru România, cât și pentru ONG-urile de mediu. Practic, se dă liber la anihilarea urșilor periculoși pentru cetățeni și se încheie era blocării hidrocentralelor și a altor obiective naționale majore de către ONG-urile de mediu. Pe turnantă vine o altă lege de mare impact, cea a transparentizării finanțării ONG-urilor. Astfel, mai întâi, CCR a respins sesizarea formulată de președintele României împotriva regimului de eliminare a ursului brun. Apoi, în miercurea neagră, 24 iunie, a respins obiecțiile lui Nicușor Dan la regimul hidrocentralelor și altor resurse economcie ale țării, pe care le declară cu un regim special și apărate de CSAT. Deciziile sunt unele cu o rezonanță aparte, căci tot mai multe voci critică puterea exacerbată a ONG-urilor, care teoretic reprezintă interesele societății civile, de a funcționa ca instrument de presiune politică și rescriere a agendei publice. În acest context, se așteaptă cu interes dacă legea vizând trasparentizarea surselor de finanțare ale organizațiilor non-guvernamentale va trece de Parlament. Și, în cazul în care va trece, dacă va fi la rândul său atacată la CCR de Nicușor Dan, care deja s-a antepronunțat negativ pe acest proiect legislativ. Instanța a respins obiecțiile președintelui la regimul de eliminare a ursului brun Instanța a decis că legea care modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile împotriva urșilor care atacă persoane sau provoacă pagube este constituțională. Tanczos Barna a cerut Comisiei Europene ca ursul brun să fie scos din categoria speciilor strict protejate. Actul normativ stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsura fiind justificată prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale. În motivarea pe scurt transmisă miercuri, Curtea arată că Directiva Habitate permite statelor membre să facă derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate, categorie din care face parte și ursul brun. Potrivit comunicatului, legea a fost elaborată pe baza unor date științifice care au arătat că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă”. Iar măsurile alternative pentru protejarea populației nu sunt suficiente. Curtea a respins și argumentele privind încălcarea principiului separației puterilor în stat. În comunicat se precizează că nici Directiva Habitate și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu stabilesc că măsurile privind protecția speciilor și habitatelor trebuie reglementate exclusiv de autoritățile executive. „Este aplicabil principiul suveranității legislative a Parlamentului, care, în considerarea calității sale de for legiuitor suprem, are dreptul de a reglementa în orice domeniu”, se mai arată în document. A fost respins atacul șefului statului la legea care declară hidrocentralele arii naturale protejate în CSAT Tot miercuri, Curtea Constituțională a respins și sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva unei legi cu un impact major pentru energie. Este vorba de proiectul care stipulează că suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007, vor fi eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet Același act normativ prevede că proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, sunt scutite de evaluare de mediu. Legea modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Printre argumentele invocate de fostul oengist și actual președintele Nicușor Dan se numără faptul că încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție. Mai mult, proiectul contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. Contraatac dur al ONG-urilor. Ce reclamă Declic și Bankwatch Imediat de la aflarea deciziei inatacabile a CCR, ONG-urile de mediu cele mai cunoscute au luat atitudine. ″Organizațiile pentru protecția mediului își exprimă indignarea cu privire la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi prin care declară constituționalitatea legii inițiate de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceaușiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel național, sub 1%. CCR s-a pronunțat pe această lege în urma unei sesizări a Președintelui României și a eforturilor societății civile de a opri această lege cu potențial devastator″, se arată într-un comunicat al ONG-urilor Bankwatch România și Declic. În luna mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat definitiv defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița, după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul intentat de organizațiile Declic și Bankwatch România. De altfel, însuși fostul director al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat că toate proiectele de dezvoltare pe energie hidro sunt blocate de ONG-uri. Anterior, președintele Nicușor Dan a atacat, în noiembrie 2025, la Curtea Constituțională. legea declarării hidrocentralelor și altor active ca obiective strategice de importanță națională. Colaj Gândul Tabăra #rezist clamează că, dacă se adopta legea transparentizării ONG-urilor, societatea civilă va dispărea În acest context tensionat, este ușor de anticipat că soarta legii care stipulează obligativitatea transparentizării în cazul surselor de finanțare ale ONG-urilor este una așteptată cu sufletul la gură în România. Din luna mai, când legea a fost adoptată în Senat, s-a creat o amplă dezbatere publică pro și contra. Organizațiile non-guvernamentale au lansat campanii agresive în mediul online. „Societatea civilă va dispărea”. Aceasta este noua „sperietoare” sub care se strâng ONG-urile din tabăra #rezist, după ce inițiativa legislativă de a transparentiza banii organizațiilor neguvernamentale a trecut de Senatul României. Deși vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează