Von der Leyen a anunțat că se va întâlni cu Trump duminică, în Scoția. Subiectul discuțiilor: Menținerea relațiilor comerciale
Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că se va întâlni cu președintele american Donald Trump duminică, în Scoția. Vizita președintelui Comisiei Europene are loc în timp ce Uniunea Europeană face eforturi pentru a obține un acord comercial cu Washingtonul. Anunțul a sporit speranțele că von der Leyen și Trump vor conveni asupra unei schițe preliminare de acord comercial și vor evita un război comercial transatlantic, notează Financial Times. Persoane la curent cu proiectul de acord spun că acesta va stipula taxe vamale de aproximativ 15% pentru majoritatea importurilor în Statele Unite dinspre cel mai mare partener comercial al lor, Uniunea Europeană. „În urma unei convorbiri bune cu președintele Statelor Unite, am convenit să ne întâlnim în Scoția duminică pentru a discuta despre relațiile comerciale transatlantice și despre cum le putem menține puternice”, a postat von der Leyen pe rețelele de socializare vineri. Comisia Europeană: Vizita lui von der Leyen are loc la invitația lui Trump Von der Leyen va călători în Scoția, unde Trump petrece un weekend jucând golf și întâlnindu-se cu oficiali britanici care fac lobby pentru ca el să reducă taxele vamale pe oțel și whisky. Following a good call with @POTUS, we have agreed to meet in Scotland on Sunday to discuss transatlantic trade relations, and how we can keep them strong. — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 25, 2025 Comisia Europeană a precizat că vizita lui von der Leyen are loc la invitația lui Trump. La plecarea spre Scoția, Donald Trump le declarase reporterilor că estima șansele de a se ajunge la un acord comercial între SUA și Europa la “50%, poate mai puțin.” În același timp, Trump l-a lăudat pe premierul britanic Keir Starmer (cu care are programată o întrevedere luni) și pe primul ministru al Scoției, John Swinney, și a spus că președintele francez, Emmanuel Macron, este „un jucător de echipă”, dar că recunoașterea Palestinei ca stat de către Franța nu va „avea nicio importanță”. Trump a spus că așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească cu Swinney. Înainte de a se îmbarca în avionul prezidențial, el le-a spus jurnaliștilor: „Liderul scoțian este un om bun, așa că aștept cu nerăbdare să-l întâlnesc”. El mai a spus că „iubește mult” Scoția. Trump a sugerat, de asemenea, că caută mai multe concesii din partea UE, spunând că Japonia a avut șanse mai mici decât Bruxelles-ul de a obține un acord, dar a reușit după ce a oferit mai mult Statelor Unite. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump s-a întâlnit cu POWELL și a criticat lucrările costisitoare de renovare a sediului Fed /„Aș vrea să reducă dobânzile”
Ursula von der Leyen îi cere explicații lui Zelenski în urma promulgării legii care slăbește lupta anticorupție
În conformitate cu legislația, aprobată marți de parlamentul ucrainean și semnată de Zelenski câteva ore mai târziu, cele două agenții – Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – sunt plasate sub supravegherea directă a procurorului general, care este numit politic. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat miercuri faptul că „președinta von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele amendamentelor și a solicitat explicații din partea guvernului ucrainean”, potrivit Euronews. „Respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției sunt elemente fundamentale ale Uniunii Europene. În calitate de țară candidată, Ucraina trebuie să respecte pe deplin aceste standarde. Nu poate exista niciun compromis”, a mai spus acesta. Primele critici explicite din partea executivului european Este pentru prima dată de la începutul războiului când executivul european a formulat critici atât de explicite la adresa regimului de la Kiev. În cursul zilei de marți, Marta Kos, comisarul european pentru extindere, și-a exprimat dezaprobarea fermă în încercarea de a descuraja Kievul să continue cu proiectul de lege controversat. „Suntem foarte îngrijorați de adoptarea amendamentelor la Codul penal în Ucraina. Acestea riscă să slăbească puternic competențele și puterile instituțiilor anticorupție din Ucraina”, a continuat purtătorul de cuvânt. Proteste în Ucraina și răspunsul lui Zelenski În urma adoptării legii, mii de ucraineni au ieşit în stradă marţi să protesteze, în ciuda faptului că în țară este în vigoare legea marţială şi există restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Protestatarii au cerut respingerea legii şi au acuzat guvernul că slăbeşte lupta împotriva corupţiei. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat, spunând că „auzim ce spune societatea”. „Vedem ce așteaptă oamenii de la instituțiile statului – justiție asigurată și funcționarea eficientă a fiecărei instituții”, a adăugat el.
Bloomberg: Cancelarul Germaniei, iritat de proiectul de buget al UE: „Creșterea datoriilor a devenit noua stare de normalitate”
Miercuri seara, purtătorul de cuvânt al cancelarului german a emis o declarație prin care respinge propunerea Comisiei Europene de a-și majora bugetul la 2.000 de miliarde de euro, la doar câteva ore după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat planul la Bruxelles. Germania, ca cel mai mare contributor la bugetul UE, ar fi responsabilă pentru aproximativ un sfert din sumă. Cancelarul german Friedrich Merz a fost iritat de propunere, a declarat un oficial sub condiția anonimatului. Cancelarul a fost deosebit de nemulțumit de decizia de a percepe impozite pe profit, care contrazice una din promisiunile lui recente făcute companiilor germane, de a le reduce taxele. Merz: „UE va trebui să se mulțumească cu fondurile pe care le are” Deși Merz și von der Leyen provin din același partid, nu au avut niciodată o relație apropiată. În timpul carierei sale politice la Berlin, von der Leyen a servit în mai multe cabinete ale fostului cancelar Angela Merkel, un oponent de lungă durată al lui Merz, notează Bloomberg. Formularea documentului emis de purtătorul de cuvânt al cancelarului german a fost neobișnuit de dură, reflectând frustrarea crescândă a lui Merz față de modul în care funcționează Comisia Europeană. „Creșterea datoriei era folosită în cazuri excepționale, dar în aceste zile a devenit noua normalitate”, le-a declarat Merz reporterilor la Londra joi. „UE va trebui acum să se mulțumească cu fondurile pe care le are. Acest lucru va însemna o luptă dură pentru buget pentru următorii doi ani.” Merz nu a fost singura persoană enervată. Mulți comisari s-ar fi simțit frustrați de faptul că Von der Leyen nu a împărtășit detaliile finale ale proiectului până în ultimul moment, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Purtătorii de cuvânt ai lui von der Leyen au negat că statele membre ar fi fost excluse din proces, spunând că ele au fost ținute la curent cu planificarea, dar nu și cu suma finală. Guvernul german și-a exprimat clar opiniile într-un document de poziție către Bruxelles luna trecută. În scrisoare, consultată de reporterii Bloomberg, oficialii germani au subliniat că nu există loc pentru a majora bugetul. De asemenea, ei au respins continuarea planului comun de împrumut al UE din perioada pandemiei, ceea ce înseamnă că orice cheltuială suplimentară a UE pentru noi proiecte ar trebui finanțată prin reduceri ale altor părți ale bugetului, potrivit unui oficial guvernamental din Berlin. Remarcile de miercuri nu marchează prima confruntare a lui Merz cu Comisia Europeană. El și-a exprimat în mod repetat nerăbdarea față de Comisia Europeană pentru că a durat prea mult să ajungă la un acord comercial cu SUA și a criticat anterior întârzierea ratificării acordului de liber schimb UE-Mercosur. Într-o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump vinerea trecută, cancelarul a spus clar că Germania va accepta taxe vamale asimetrice atâta timp cât un acord este semnat rapid și va conține scutiri pentru anumite industrii. Între timp, Merz se concentrează pe cultivarea unor legături mai strânse în Europa. Cancelarul s-a deplasat joi la Londra pentru a semna un acord bilateral cu premierul britanic Keir Starmer. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive
Mesajul Ursulei von der Leyen despre proiectul pentru viitorul buget al UE: Va fi cel mai ambițios propus vreodată
Comisia Europeană a propus un proiect de buget central al UE de 1.816 miliarde de euro pentru perioada de șapte ani începând cu 2028, după zile de negocieri interne tensionate. Membrii Comisiei, conduși de președintele Ursula von der Leyen, au ajuns în cele din urmă miercuri la această sumă. Conform proiectului, cheltuielile totale ar crește la 1,15% din venitul brut al Uniunii Europene, față de aproximativ 1,1% în bugetul pe 2021-2027. „Este un buget care corespunde ambiției Europei, care face față provocărilor cu care se confruntă Europa și care ne consolidează independența”, le-a declarat von der Leyen reporterilor. „Bugetul este mai mare, este mai inteligent și mai clar definit”. Comisia a afirmat că bugetul său se va ridica la 2.000 de miliarde de euro. Această sumă ia în calcul rambursarea datoriei post-Covid a UE, care ar reprezenta 1,26% din venitul brut. Siegfried Mureșan, negociatorul pentru buget al Partidului Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen, a descris această metodă drept „înșelătoare”. Criticile sale au fost reluate de europarlamentari din toate grupurile. „Bugetul propus este prea mare”, a declarat ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen. Este probabil ca multe guverne să militeze pentru un buget mai mic sau cu priorități diferite decât cel propus de Comisie. Ca un indiciu cu privire la bătăliile care vor urma, notează Politico, Carla Tavares, membru al Comisiei de Buget a Parlamentului European, din partea Partidului Socialist, și co-raportor pentru următorul cadru financiar multianual, a declarat: „Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre cheie să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU [împrumuturile de recuperare post-Covid]”. Comisia va aloca 865 de miliarde de euro pentru „planuri naționale și regionale”, care ar putea include politica regională și Politica Agricolă Comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE, potrivit comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul în fața Parlamentului European. Subvențiile pentru agricultori și plățile către regiunile mai sărace vor reprezenta o parte semnificativ mai mică din cheltuielile totale. Comisia va aloca 410 miliarde de euro pentru „Fondul european pentru competitivitate”, 200 de miliarde de euro pentru „Europa globală”, care include ajutorul pentru dezvoltare și asistența acordată țărilor vecine, 292 de miliarde de euro pentru „alte” programe, inclusiv dezafectarea nucleară și justiția și 49 de miliarde de euro pentru programul de schimb de studii Erasmus+. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui UE a pregătit o listă de produse care ar urma să fie taxate suplimentar dacă SUA introduc noi taxe pe importuri. Care sunt acestea
UE amână aplicarea tarifelor reciproce de 30% asupra mărfurilor din SUA până la 1 august
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat duminică faptul că aceste contramăsuri vor fi amânate până la 1 august și că scrisoarea lui Trump arată că „avem timp până la 1 august” să negociem, scrie Associated Press. „Statele Unite ne-au trimis o scrisoare cu măsuri care vor intra în vigoare dacă nu există o soluţie negociată, motiv pentru care vom prelungi şi noi suspendarea contramăsurilor noastre până la începutul lunii august”, a spus ea. În cazul în care nu se poate ajunge la o înțelegere, ea a spus că „vom continua să pregătim contramăsuri, astfel încât să fim pe deplin pregătiți”. Valoarea schimburilor comerciale de bunuri și servicii dintre UE și SUA se ridică la 1,7 trilioane de euro în 2024, potrivit Eurostat. Cele mai mari exporturi ale Europei către SUA au inclus produse farmaceutice, automobile, aeronave, produse chimice, instrumente medicale, precum și vinuri și băuturi spirtoase. Anunțul făcut de Ursula von der Leyen vine la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că începând cu data de 1 august vor intra în vigoare tarife de 30% pentru Uniunea Europeană și pentru Mexic.
Ursula von der Leyen reacționează după anunțul lui Trump privind tarifele de 30% pentru UE
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reacționat după ce Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife vamale de 30% pentru exporturile venite din Uniunea Europeană. Von der Leyen a transmis că o astfel de decizie ar avea consecințe grave asupra relațiilor economice transatlantice. „Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar”, a declarat ea. Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea președintelui american. În document, Trump a prezentat nivelul tarifelor propuse, precum și un nou calendar de aplicare. „Am luat act de scrisoarea trimisă de preşedintele SUA, Donald Trump, în care sunt prezentate un nou nivel al tarifelor vamale şi un calendar revizuit. Impunerea unor tarife de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile esenţiale de aprovizionare transatlantice, în detrimentul afacerilor, consumatorilor şi pacienţilor de ambele părţi ale Atlanticului”, a adăugat von der Leyen. „Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar. Între timp, continuăm să consolidăm parteneriatele noastre globale, ferm ancorate în principiile comerţului internaţional bazat pe reguli”, a mai zis președinta Comisiei Europene. În declarația sa, Donald Trump a susținut că „a decis să meargă mai departe” cu măsurile.
Parlamentul European votează joi MOȚIUNEA de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) Gheorghe Piperea, a fost dezbătută luni în plenul PE reunit la Strasbourg, iar votul prin apel nominal va avea loc joi, la ora 11. Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla. „Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură. Amintim că Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație cu privire la comportamentul Comisiei Europene în negocierea și încheierea contractelor de achiziții publice pentru vaccinul COVID-19 cu Pfizer, anchetă în curs de desfășurare. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Ursula von der Leyen, faţă în faţă cu MOȚIUNEA de cenzură. PIPEREA: Costul obsesiilor birocrației UE a fost URIAȘ Avem textul MOȚIUNII de cenzură inițiate de un eurodeputat AUR împotriva șefei Comisiei Europene. Ce i se reproșează Ursulei von der Leyen?
Vlad Voiculescu, despre scandalul Pfizer înaintea moțiunii împotriva șefei CE, Ursula von der Leyen: Am văzut contractul în dosarul de la DNA
Europarlamentarul Vlad Voiculescu (USR) a spus, într-un briefing pentru jurnalişti români, că este de părere că preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, trebuia să facă publice mesajele cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, principalul lucru care i s-a reproşat în moţiunea de cenzură depusă împotriva Comisiei Europene şi asupra căreia Parlamentul European se va pronunţa joi. Voiculescu, care a fost ministru al Sănătăţii în timpul pandemiei de COVID-19, a mai apreciat că „întotdeauna este uşor să judeci la rece o soluţie pe care cineva a trebuit să o găsească atunci când lucrurile erau foarte fierbinţi”. „Nu ştiu dacă fiecare negociere ar trebui purtată cu minuta lângă, se poate discuta dacă trebuiau să existe discuţii pe WhatsApp, pe SMS, nu ştiu cum le-au purtat, dar pe fond, (…) ce ai la finalul acestor demersuri, care sunt aproape naturale într-o negociere, ai un contract. Şi a fost acel contract bine negociat? A fost transparent măcar faţă de cei care trebuiau să ia decizia, cred că asta este întrebarea de fond”, a mai spus Vlad Voiculescu, potrivit Agerpres. Întrebat de jurnaliști dacă Ursula von der Leyen a spus adevărul atunci când a afirmat, luni seară, în plenul PE, că „oricine susţine că nu cunoştea contractul (pentru achiziţia de vaccinuri anti-COVID) minte”, el a răspuns afirmativ. „Vă spun cinstit că eu am văzut contractul în dosarul de la DNA. Contractul pentru vaccinuri a fost cunoscut premierului şi respectiv omului desemnat de statul român în acel comitet care a fost format din câte un reprezentant al fiecărui stat. Dar a fost un reprezentant al României, un angajat al MApN, al Institutului Cantacuzino, care a fost numit de către Guvernul României”, a precizat acesta. El a declarat că se poate discuta dacă a fost normal ca doar premierul să aibă acces la contract. „Guvernul României a avut acces prin premier, atât. Nu e firesc, din punctul meu de vedere, se poate discuta dacă nu cumva deciziile ar fi trebuit luate în guvern. Dar da, premierul României, cu siguranţă şi preşedintele, au avut acces la contract, au putut decide ce cantităţi cumpără şi nu a fost nimic impus de la nivel european. În alte părţi a fost diferit, în alte ţări a fost fie ministrul sănătăţii, fie o persoană desemnată chiar din afara guvernului, care raporta mai departe”, a explicat eurodeputatul USR. Vlad Voiculescu este urmărit penal, din decembrie 2023, în dosarul vaccinurilor anti-COVID, alături de Ioana Mihăilă, fost ministru USR al Sănătăţii, şi fostul premier Florin Cîţu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu: „URSULA von der Leyen a avut o negociere ascunsă cu Pfizer și a refuzat desecretizarea documentelor” FOTO – Mediafax Foto
Viktor Orban cere demisia președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen
„Mâine va fi o zi turbulentă pentru Parlamentul European”, a afirmat Orban, referindu-se la votul de încredere ce va avea loc pe 10 iulie în Strasbourg. „Membrii Parlamentului European vor decide dacă ea trebuie să rămână în funcția de șef al birocrației de la Bruxelles. Deși votul este legat de o serie de scandaluri de corupție în jurul președintei, știm cu toții că corupția este doar vârful aisbergului”, a scris Orban pe Facebook. Premierul ungar a subliniat că problema nu se rezumă doar la corupție, ci ține și de competență, rezultate și viitorul Europei. În opinia sa, politica actuală a UE este un eșec pe toate planurile. Orban a menționat că competitivitatea Europei se prăbușește, prețurile la energie cresc vertiginos, imigrația ilegală scapă de sub control, ideologia de gen se extinde, conflictul din Ucraina se prelungește, fermierii europeni sunt în pragul falimentului, iar „ideologia verde fără sens a scăpat de sub control”. „Mâine va fi momentul adevărului: elita imperială de la Bruxelles versus patrioții cu bun simț. Nu există cale de ocolire – trebuie făcută o alegere. Doamnă președintă, conducerea înseamnă responsabilitate. Este timpul să plecați!”, a concluzionat Orban, cerându-i lui von der Leyen să demisioneze. Votul de încredere din Parlamentul European vine în contextul unor acuzații privind nereguli în achiziționarea vaccinurilor anti-COVID-19, unele dintre acestea nefiind aprobate în urma unor teste clinice riguroase.
Primul summit MoldovaUE, la Chișinău. Discuții privind aderarea și cooperarea bilaterală
La eveniment au participat liderii de la vârful instituțiilor europene: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, primiți la Chișinău de președinta Maia Sandu. La summit au mai participat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. „Primul summit Moldova–Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene și a tuturor celor 27 de state membre”, a declarat Maia Sandu. UE va investi 1,9 miliarde de euro în Republica Moldova Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale. Printre temele abordate s-au numărat: extinderea relațiilor comerciale; cooperarea în domeniul securității și apărării; investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile; facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide. Ursula von der Leyen a anunțat debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Totodată, oficialii europeni au confirmat că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă și internetul în UE fără taxe suplimentare. Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, a deschis oficial negocierile de aderare în iunie 2024 și se află în prezent în procesul de evaluare a legislației naționale.