Dan Fiterman, patronul site-ului Ziarul de Iași: petrecere cu VIP-uri, directori și politicieni, într-o locație fără autorizație ISU! Șampanie, fotografii și influență așa își asigură afaceristul aprobarea proiectului imobiliar grotesc din Copou?
Fiterman sfidează încă o dată legea! Tupeu incredibil: a chemat directori, deputați, un viceprimar și pe vicepreședintele CJ într-o locație fără autorizație ISU Deși pozează în cel mai corect afacerist, Dan Fiterman, patronul site-ului „Ziarul de Iași”, a organizat recent o petrecere cu VIP-uri, directori ai instituțiilor publice din oraș și politicieni într-o locație fără autorizație ISU. Este vorba despre Restaurantul „Little Texas”, pe care îl promovează ca fiind unul „de lux”, însă luxul s-a oprit acolo unde siguranța nu există. Clienții care trec pragul restaurantului deținut de Dan Fiterman își pun viața în pericol. Cu toate acestea, patronul site-ului „Ziarul de Iași” a chemat inclusiv funcționari publici, deputați, pe viceprimarul PNL Daniel Juravle și vicepreședintele CJ, Sorin Afloarei, într-o locație pentru care ISU nu a emis, vreodată, nicio autorizație pentru securitate la incendiu! Dan Fiterman, patronul site-ului „Ziarul de Iași”: petrecere cu VIP-uri, directori și politicieni, într-o locație fără autorizație ISU Mașini de lux, VIP-uri, șampanie scumpă, directori de instituții, afaceriști și politicieni – toți, la un loc, aduși de Dan Fiterman într-o locație în care și-au riscat viața. Recent, patronul site-ului obscur de știri din Iași a adunat „lumea bună” la o petrecere organizată în restaurantul pe care îl deține, adică Little Texas. La eveniment nu a lipsit vicepreședintele CJ, Sorin Afloarei, viceprimarul Daniel Juravle și nici deputatul USR Ștefan Tanasă. Însă, în spatele celebrării ziarului pe care îl deține și care, în timp, s-a transformat într-un simplu și obscur site de știri, Dan Fiterman a urmărit, de fapt, să aducă la aceeași masă factorii decizionali, pentru a stabili, clar, ca un proiect imobiliar ilegal să-i fie aprobat, în Copou. Nu putem trece cu vederea faptul că un afacerist cum este Dan Fiterman, care pozează mereu în spațiul public ca fiind un om cu coloană vertebrală și imaginea corectitudinii absolute, a ajuns să cheme politicieni și directori de instituții într-o locație fără autorizație ISU. Se pare că Dan Fiterman doar mimează corectitudinea, iar tot ce face este pentru a câștiga capital de imagine. Adică doar propria persoană și propriile interese primează pentru acesta, iar siguranța clienților și a invitaților care au fost la chermeză a fost un detaliu nesemnificativ pentru patronul site-ului „Ziarul de Iași”. Politicienii au fost chemați pentru a stabili ultimele detalii cu privire la aprobarea proiectului grotesc al lui Fiterman din Copou Deși, oficial, chermeza de la Little Texas a fost prezentată ca fiind organizată pentru celebrarea site-ului de știri al lui Dan Fiterman, în spate a fost vorba despre cu totul și cu totul altceva. De fapt, directorii instituțiilor din Iași, deputatul USR Ștefan Tanasă, dar și viceprimarul Daniel Juravle și vicepreședintele CJ, Sorin Afloarei, alături de alți politicieni din PNL și USR, au fost chemați pentru a confirma aprobarea proiectului imobiliar din Copou. Adică controversata familie Fiterman încearcă să facă tot ce este posibil pentru a înainta cu proiectul privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal, inclusiv să cheme funcționarii publici la chermeze, prin restaurante care nu au autorizație ISU. Concret, în zona aleii Grigore Ghica Vodă, unde Fiterman vrea să construiască un mastodont de 11 etaje, se știe faptul că acolo este un spațiu protejat. Iar patronul site-ului „Ziarul de Iași” ar fi trebuit, în primul rând, să facă un PUZ CP (zonă centrală, situată în interiorul perimetrului de protecție a valorilor istorice și arhitectural-urbanistice). Asta, pentru că se află într-o zonă istorică, protejată, așa cum este specificat inclusiv în Certificatul de Urbanism. Amplasamentul pe care Dan Fiterman vrea să construiască clădirea cu 11 etaje se încadrează în Regulamentul Urbanistic la LC – Locuințe individuale colective mici, cu maximum P+1 niveluri. La subcategoria LC 2a, scrie clar: „locuințe individuale și colective mici, cu P–P+1 niveluri, retrase de la aliniament, cu regim de construire discontinuu, situate în zona de protecție a monumentelor de arhitectură”. Deși este ilegal, patronul site-ului „Ziarul de Iași”, Dan Fiterman, vrea să distrugă Copoul prin construirea unui mastodont cu 11 niveluri Cu toate acestea, patronul de la „Ziarul de Iași” vrea să construiască un mastodont cu 11 niveluri. Mari semne de întrebare ridică inclusiv indicatorii urbanistici pe care Fiterman i-a precizat în proiectul Planului Urbanistic Zonal. Adică, într-o zonă LC, este acceptat un C.U.T. (Coeficientul de Utilizare al Terenului) de 0,9 + maximum 20%, iar Fiterman a specificat un C.U.T. de 3! Iar acest aspect este specificat negru pe alb în Legea nr. 350/2001, art. 32, alin. (7) și (8). În același sens, trebuie specificat și faptul că inclusiv Certificatul de Urbanism pare unul preferențial, ducând în eroare total opinia publică. Totul, prin simpla denumire a proiectului PUZ: „Construire spații pentru echipamente publice de nivel rezidențial”. De ce spunem asta? La o simplă căutare, denumirea mai sus-menționată înseamnă, de fapt, cu totul și cu totul altceva față de ceea ce Cotidianul BZI a aflat pe surse că vrea Dan Fiterman să construiască. Reporterii BZI au discutat cu membrii comisiei de oportunitate din cadrul administrației locale, iar un lucru a fost clar din partea tuturor: familia Fiterman vrea să construiască un bloc de birouri și un punct medical Arcadia la parter. Mai exact, „construcția de spații pentru echipamente publice de nivel rezidențial” înseamnă, de fapt, construire de creșe, grădinițe, școli. Vrea Dan Fiterman să construiască o grădiniță cu 11 etaje? Însă, sursele reporterilor BZI au transmis că totul este, de fapt, o formă mascată, prin care Fiterman va construi, în realitate, o policlinică sau un spital, iar la ultimul etaj vor fi amenajate penthouse-uri. Astfel, în cazul în care Dan Fiterman ar fi specificat că vrea să construiască un spital, de exemplu, sau policlinică, acesta ar fi trebuit să respecte alți indicatori și, cu siguranță, pe terenul pe care îl deține în Copou nu ar fi putut, legal, să facă asta. Adică Fiterman ar fi trebuit inclusiv să respecte alte norme, alte normative, în zona respectivă: trebuia să aibă mai puține etaje și o înălțime mult mai mică. O altă manevră cu iz penal este făcută în Păcurari, unde, printr-o strategie, Dan Fiterman vrea să își rotunjească averea Recent, Primăria Iași a
Lumea culturală ieșeană a pierdut un nume important. Prozatorul Ion Muscalu a murit la 76 de ani
Marți, 18 noiembrie 2025, prozatorul Ion Muscalu a trecut la cele veșnice la vârsta de 76 de ani. Ion Muscalu a făcut parte din Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași încă din anul 2003. Prozatorul ieșean Ion Muscalu a murit marți, 18 noiembrie, la vârsta de 76 de ani. Moartea acestuia reprezintă o pierdere nu doar pentru cultura ieșeană, ci și pentru întreaga lume literară românească. A decedat prozatorul ieșean Ion Muscalu, membru al Uniunii Scriitorilor din România Lumea culturală ieșeană a pierdut în această săptămână un nume important de pe scena literară. Prozatorul Ion Muscalu a încetat din viață la vârsta de 76 de ani, lăsând în urma sa o moștenire literară deosebită. Ion Muscalu s-a născut pe 13 august 1949, în satul Scobinți, județul Iași. A debutat pe 27 decembrie 1979, la Radio Iași, cu un ciclu de „Povestiri istorice”, ulterior devenind apreciat atât ca prozator, cât și ca publicist. Dincolo de activitatea sa editorială, Ion Muscalu a fost implicat în viața culturală locală, drept dovadă faptul că, în anii ’80, a fost ales primar al comunei Scânteia din județul Iași, unde a înființat, în anul 1984, Cenaclul „Mihail Sadoveanu” și un muzeu al satului. De asemenea, în anul 1986 a inițiat Tabăra de sculptură în piatră „Poiana cu Schit”, care a fost mai târziu interzisă de autoritățile comuniste. Ion Muscalu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003. Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași a declarat că, „odată cu trecerea lui Ion Muscalu la cele veșnice, comunitatea literară ieșeană se desparte de un prozator valoros, a cărui voce va rămâne vie în paginile scrise”. Ion Muscalu a lăsat o moștenire literară vastă Opera lui Ion Muscalu cuprinde zeci de titluri, în special romane istorice. Începând cu „Piatra șoimului”, romanul său de debut, publicat în anul 1991, cărțile sale parcurg epoci diferite, de la domniile moldovenești până la perioade moderne. Printre titlurile remarcabile ale lui Ion Muscalu se numără: „Cântecul ciocârliei” (nuvele și povestiri, 1997), „Răpirea de la Mănăstirea Căpriana” (roman, 1998), „Primarul din Poarta Țărnii” (roman autobiografic, 2001), „Lupul alb. Sfârșitul domniei lui Vasile Lupul” (roman, 2002), „Osândă și izbândă. Domnia voievodului martir Miron Barnovschi” (roman, 2007), „Noaptea de Rusalii. Gulagul românesc din Bărăgan” (roman istoric, 2010) și „Coana Șarica, domnișoara de pension” (roman biografic, 2020). De asemenea, câteva dintre romanele sale au fost traduse și în alte limbi: „Dafina Doamna” (2009), care a fost editat în limbile franceză, engleză și rusă, iar „Vulturul deșertului”, un roman în două volume, scrise în anii 2010-2011, tradus în limba franceză. În urma activității sale, prozatorul Ion Muscalu a fost distins cu mai multe premii, printre care Premiul Special al Salonului Internațional de Carte, Iași (2003), Premiul Bibliotecii „Ion Creangă” din Chișinău (2006, 2008, 2012, 2013), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008, 2009, 2010, 2011, 2014), Premiul Primăriei Chișinău, Republica Moldova (2017, 2018). Totodată, Ion Muscalu a semnat și mai multe monografii, cum ar fi „Monografia comunei Scânteia” (Satul lui Moșia Filozoful, 2010), „Monografia comunei Scobinți” (Dealul lui Vodă, 2011), „Monografia comunei Rediu” (Rediu Tătar, 2012) și „Monografia Bisericii Bucium” (2011). Prozatorul ieșean Ion Muscalu a murit marți, 18 noiembrie, lăsând în urmă o moștenire literară importantă pentru cultura românească.