Cătălin Drulă: Bucureştiul trebuie să rămână pe drumul onest început de Nicuşor Dan
Cătălin Drulă va fi validat oficial, duminică, drept candidatul USR la Primăria Capitalei. Într-un discurs susţinut la evenimentul de lansare, Drulă a rememorat începuturile mişcării civice care l-au adus pe Nicuşor Dan în prim-planul vieţii publice şi a transmis că lupta pentru un Bucureşti onest şi funcţional trebuie continuată. „Alegerea din 7 decembrie este între continuarea drumului onest deschis de Nicuşor Dan şi întoarcerea oraşului în mâinile grupărilor de interese care l-au adus în starea de decapitalizare”, a spus Drulă. El a subliniat că în mandatul lui Nicuşor Dan s-au făcut investiţii esenţiale în termoficare şi transport public, „în pofida unui buget insuficient”, şi a promis că va accelera ritmul lucrărilor: „Nu putem aştepta încă 20 de ani pentru modernizarea reţelei de termoficare. Trebuie să o facem în 5-6 ani”. Drulă a prezentat şi o parte din priorităţile sale pentru Bucureşti: modernizarea bulevardelor şi a transportului în comun, extinderea reţelei de tramvai şi metrou, investiţii în spaţii publice şi parcuri noi, precum şi un plan pentru reducerea poluării. „Aerul pe care îl respirăm trebuie să devină o prioritate politică”, a afirmat el. Deputatul USR a spus că miza alegerilor este integritatea administraţiei: „Se poate şi să faci, şi să fii onest. Despre asta este vorba, despre a fi competent şi a nu tremura în faţa reţelelor de interese”.
Ciprian Ciucu dezminte zvonurile privind o retragere din cursa electorală: Nu, nu mă retrag!
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal și candidat în alegerile locale, a reacționat ferm la informațiile apărute „pe surse”, potrivit cărora s-ar retrage din competiția electorală. „Nu, nu mă retrag!”, a transmis Ciucu într-o postare pe Facebook, adăugând că astfel de știri false fac parte dintr-o strategie de manipulare menită să-i afecteze campania. „În loc să-mi văd de campania mea și de programul pentru dumneavoastră, sunt nevoit să ies să contracarez știrile pe surse, cea mai perversă formă de manipulare de astăzi. Nu sunt genul care doar stă să încaseze. Odată cu răspunsul meu, îi și expun”, a scris liberalul. Ciucu a explicat că scopul acestor dezinformări ar fi să-l plaseze artificial „pe locul trei în percepția electoratului”, pentru a fi presat să se retragă „în favoarea lui Cătălin”. El a respins și speculațiile potrivit cărora USR s-ar afla în spatele acestor zvonuri, precizând că „nu din acel laborator vin știrile false”. „Polymarket le stătea în gât, pentru că era o măsurătoare obiectivă, greu de manipulat. Cum nu au putut veni rapid cu sondaje care să-l pună pe Cătălin pe primul loc, au inventat știrea că Ciucu s-a înțeles cu Drulă și se va retrage. Dezmint!”, a adăugat prim-vicepreședintele PNL. În final, Ciucu a făcut apel la o campanie „decentă”, bazată pe „viziuni, soluții realiste și dezbateri între candidați”, exprimându-și speranța că „faza de haiducie” din campania electorală va fi depășită.
Cătălin Drulă, cel care azi abuzează de numele lui Nicușor Dan, îl compara în trecut cu Ceaușescu și punea umărul la debarcarea lui din fruntea USR. Acum Nicușor Dan participă la lansarea candidaturii lui Drulă. Gândul publică mesaje de pe
Președintele Nicușor Dan va participa duminică la lansarea oficială în cursa pentru Primăria Generală a Capitalei a lui Cătălin Drulă. Numai că liderul USR, Cătălin Drulă, care se folosește acum insistent de numele și imaginea lui Nicușor Dan – ca să câștige voturi – este același personaj care în trecut în compara pe Nicușor Dan cu dictatorul Nicolae Ceaușescu și chiar punea umărul la debarcarea lui Dan din USR. În paralel însă, lupta pentru Capitală pare să ascundă un adevărat război între Palate. Președintele Nicusor Dan s-a poziționat deja în spatele lui Drulă, deschizându-i calea, în timp ce premierul Ilie Bolojan în susține deschis pe Ciprian Ciucu, apropiatul său. Gândul a intrat în posesia a mai multor mesaje de pe grupurile interne ale USR. In 2017, anul despărțirii partidului de fondatorul sau , Nicușor Dan, Cătălin Drulă apare ca unul dintre principalii săi detractori. Deși astăzi Drulă îl laudă pe președintele României, pe atunci îl acuza pe Nicușor Dan că este un adevărat Nicolae Ceaușescu și că nu lăsa loc democrației în partid. Din informațiile prezentate de Gândul, la acea vreme, reieșea că Nicușor Dan a fost trădat de colegi. Ulterior, unii dintre ei s-au deconspirat, fie în discuții private cu colegi de partid, fie prin postări în care actualul președinte era comparat cu fostul dictator Nicolae Ceaușescu. În campania prezidențială, Gândul a ajuns în posesia unei înregistrări telefonice dintre actualul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și un alt coleg de partid unde primul mărturisea cum „i-a luat partidul, în 2017”. „M-am certat cu el. I-am luat partidul, în 2017. Sunt unul dintre ăia care i-am luat partidul. L-am dat afară. L-am împins”, mărturisea Moșteanu, într-o conversație privată. Gândul a mai intrat în posesia și altor dovezi ale artizanilor mazilirii lui Nicușor Dan din propriul partid. Un al doilea autor este actualul candidat la Primăria Capitalei și recordmenul la pronunțat numele președintelui de 28 de ori în 24 de ore, Cătălin Drulă. Acesta din urmă, care odată îl compara pe Nicușor Dan cu „celălalt Nicușor”, dar cu numele de familie Ceaușescu, acum aleargă disperat să-i câștige susținerea la Capitală. La postarea lui Drulă de pe facebook, din 2017, a reacționat imediat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care i-a atras atenția că jignirea se răsfrânge și asupra altor colegi, nu numai a lui Nicușor Dan. De asemenea, actualul candidat USR la Primăria Capitalei era numit „mercenar” de către unul dintre colegii de partid, în cadrul unor discuții de pe un grup privat al partidului și chiar „toxic”, de un altul. Nicușor Dan a părăsit USR prin demisie, spune acesta, la 1 iunie 2017, după ce colegii săi, din formațiunea pe care el a înființat-o în 2016, au hotărât să nu susțină revizuirea Constituției, în sensul redefinirii familiei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. Decizie care a atras nemulțumirea președintelui USR, Nicușor Dan. În ciuda rugăminților unor colegi de partid, acesta a continuat pe drumul demisiei, iar apoi a organizat o conferință de presă, la Parlament, unde și-a și explicat gestul. De asemenea, pe pagina oficială a USR, a fost postat un text cu declarațiile lui Nicușor Dan cu privire la motivul demisiei sale. „Vă anunț demisia mea din USR. Sunt trei motive importante pentru care o fac. Primul dintre ele este opinia mea fermă că lucrul cel mai rău care se poate întâmpla în România acum este ca dezbaterea principală să nu fie pe cine fură și cine nu fură, ci pe cine apără tradițiile și cine nu le apară. În felul acesta, o să ajungem ca în 20 de ani oamenii o să fure în continuare spunând că apără tradițiile. Acesta este un pericol uriaș pentru România. Al doilea motiv este că simt o datorie pentru oamenii care ne-au votat. Tema familiei este foarte importantă pentru fiecare dintre ei. Este o temă intimă, ce ține de identitate, de sentimentul religios. Chiar dacă ea este importantă pentru ei ca persoane, chiar dacă nu este importantă pentru societate. Pentru că USR-ul a fost votat și de oameni care sprijină acest referendum, câteva sute de mii, și de oameni care nu îl sprijină, este convingerea mea fermă că USR trebuie să se adreseze și unora și altora. Peste aceste două motive aș fi putut să trec, în virtutea principiului că al democrației că majoritatea are întotdeauna dreptate. A fost un vot prin care colegii mei s-au poziționat. Este însă un al treilea motiv care ține de onoare”, spunea Nicușor Dan, în 2017. În ciuda dovezilor care apăreau, Nicușor Dan insista cu faptul că plecarea din USR a fost numai și numai din propria voință. „Nu este nimic dramatic, este o construcție cu mulți oameni. În această construcție a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o direcție. Eu nu cred că direcția aceasta este bună, însă este dreptul lor s-o facă. Le urez succes și sunt convins că se vor ține de cuvânt și tot ceea ce am promis în campania electorală va fi realizat de USR(…) Nu a fost o țâfnă de moment pe care aș fi avut-o eu”, a insistat în argumente Nicușor Dan. La alegerile prezidențiale din 2024, USR a reușit aceeași performanță de a-și decapita conducerea, prin îndepărtarea Elenei Lasconi, deși aceasta a câștigat primul tur al alegerilor și a rămas în cursă alături de Călin Georgescu, pentru cel de-al doilea tur. A urmat anularea acelui scrutin, iar în anul următor, USR a cerut demisia Elenei Lasconi și a anunțat susținerea lui Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum l-au dat afară USR-iștii pe Nicușor Dan din propriul partid / Ionuț Moșteanu: L-am ÎMPINS. Atunci, era mai bine să conducem noi – ÎNREGISTRARE EXPLOZIVĂ Elena Lasconi îl compară pe Nicușor Dan cu Călin Georgescu: „MIRAJUL independentului care vine să ne salveze” Trădat de partid, Nicușor Dan anunță că DEMISIONEAZĂ din USR. UPDATE
Viața bate filmul. Parlamentarii USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, și-au scris greșit propriul proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 300.
Pentru cuplul politic Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cei doi deputați USR, a devenit deja o provocare politică – dacă nu chiar o fixație – adoptarea prin Parlament a unei legi care să reducă la 300 numărul de parlamentari. Cumva, ambițiile sunt uneori binevenite în politică, dar câteodată – graba strică treaba, cum se zice. Iar asta li s-a întâmplat și celor doi lideri USR. Noul proiect de lege, redepus în mai 2025 de cei doi parlamentari, prevede – într-adevăr – în modificarea legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor – reducerea aleșilor la 300. Așa cum a și fost votul celor 7,7 milioane de români la referendumul declanșat de Traian Băsescu, în 2009, odată cu primul tur alegerilor prezidențiale. Numai că, dacă în articolul modificat din lege – care se referă la numărul total se parlamentari – se prevede că deputații vor fi 200 iar senatorii 100, și în anexa proiectului legislativ totul este pe invers: senatorii ajung la 200, practic s-ar dubla, iar deputații ajung la 100, ar fi reduși cu 2/3 față de câți sunt în prezent și ar deveni o specie politică pe cale de dispariție. Gândul a numărat parlamentarii din anexa proiectului USR și matematica este cardinală: numărul de aleși este pus invers. Aritmetica probează că în anexa USR sunt scriși greșit: 200 de senatori și 100 de deputați. Ce șanse are proiectul USR: se aliază cu AUR? Chiar dacă liderii USR și-au greșit propriul proiect de lege iar coloanele cu repartizarea numărului de parlamentari pe judeţe și circumscripții electorale sunt practic inversate, nici șansele de adoptare de către coaliție a proiectului de lege cu greșeli pe care insistă USR nu sunt prea mari. Nici liberalii, nici PSD nu sunt încântați de reducere, în ciuda referendumului din 2009. Însă proiectul cu defect al USR are şanse să treacă cu voturile…AUR. Suveraniștii dar și alți parlamentari neafiliați ar fi dispuși să voteze reducerea Parlamentului la 300 de aleși. Ca atare, după ce intrat pe traseul parlamentar și a obținut avize negative dar și favorabile de la comisii, pe 13 octombrie liderii USR au solicitat Senatului prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Camerei Superioare, cele 45 de zile curg de la data de 2 septembrie de când a fost aprobat în BP-ul Senatului. Bolojan zice una și semnează alta Iar premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, cel care a spus că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și respectarea referendumului din 2009, atunci când a fost vorba să semneze, s-a fofilat. Pe principiul spus de Arghezi, una se vorbește și alta se fumează, Ilie Bolojan a scris că a lăsat la „latitudinea” Parlamentului să decidă ce se va întâmpla cu aplicarea referendumului din 2009. De parcă Bolojan n-ar mai avea nicio părere și n-ar fi și șeful parlamentarilor PNL. Una peste alta termenul de adoptare tacită în Senat a proiectului de lege cu greșeli al USR se împlinește peste 2 săptămâni, pe 15 noiembrie. Proiectul este în categoria legilor organice, ceea ce înseamnă că pentru adoptare trebuie votul a jumătate plus 1 din numărul total al parlamentarilor fiecărei Camere. Iar în Camera Deputaților sunt necesare minimum 165 de voturi pentru adoptarea finală. Camera inferioară a Parlamentului este cameră decizională în acest caz. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR vine cu un program în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice PROIECT: Mai mulți parlamentari pentru diaspora. În ce județe ar putea scădea numărul de mandate
Președintele USR, despre retragerea trupelor: Un îndemn să ne întărim propriile forțe în Europa
Americanii au decis retragerea trupelor din România nu ca pe un fel de pedeapsă, ci mai degrabă ca pe o încurajare să ne apărăm mai bine, crede președintele USR, Dominic Fritz. Dominic Fritz a spus, miercuri seara, că este de părere că această retragere a trupelor americane din România „a fost așteptată și este acum pentru noi un îndemn să ne întărim propriile forțe în Europa”. „Cred că americanii au făcut asta nu ca un fel de pedeapsă, ci mai degrabă ca o încurajare să ne apărăm mai bine. Și încă sunt aici, și astăzi au comunicat oficial că a fost o mișcare în întreaga regiune, vor să se focuseze un pic mai mult și în Asia. Și de aceea nu este ceva ce trebuie să ne îngrijureze, ci, dimpotrivă, să credem în propriul nostru potențial în orice fel de domeniu, inclusiv în domeniul apărării”, a spus Fritz la Antena 1. „Transformă-ți furia în energie pozitivă” Fritz a amintit că România va beneficia de o finanțare de 16 miliarde de euro în apărare, prin programul SAFE, care reprezintă „un moment de ambiție pentru România, de încredere în sine”. „Am văzut că mulți se simt dezămăgiți, există și o furie, cred că dacă fiecare se întreabă cum pot să transforme această dezămăgire, această furie într-o energie pozitivă, să contribui eu, oricât de mică ar fi această contribuție în comunitatea mea în care locuiesc, atunci sunt sigur că această țară nu doar că va arăta mai bine, ci și vom avea politicieni mult mai buni data viitoare”, a mai spus președintele USR. „România rămâne o țară sigură” România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.
De acest Halloween, Cătălin Drulă s-a deghizat în Nicuşor Dan. Vorbește la fel, se comportă la fel, acționează la fel, îl invocă la tot pasul. Ba chiar îi copiază și campania electorală. S-a pozat și el cu pizza câștigătoare. Urmează c
Vechiul Drulă, omul cu ranga sau „Drulăul”, cum era alintat de colegii săi, a devenit istorie. Pe zi ce trece, fostul șef al USR pare că se transformă în Nicușor Dan. Gândul a remarcat acest lucru încă de săptămâna trecută, când Cătălin Drulă i-a rostit numele fostului primar de 28 de ori în declarațiile de presă. Nu doar îl invocă, ci încearcă să-l și imite. Într-o postare recentă, Cătălin Dulă s-a fotografiat cu „pizza câștigătoare”, într-o adaptare low budget a spotului de campanie făcut de Nicușor Dan în 2024. „Mă relaxez făcând o pizza cu cei mici.” ”Prima imagine care i-a venit în minte oricui a văzut pizza lui Drulă a fost aceea că şi ideea aceasta a împrumutat-o tot de la Nicuşor Dan. Diferenţa este că preşedintele României a apelat la o pizza realizată de specialişti, pe când Drulă şi-a făcut-o cu mâna lui. Nicușor Dan a dus “pizza câștigătoare” și la Cotroceni Pizza l-a urmărit pe Nicușor Dan și la Palatul Cotroceni, după ce a devenit Președinte al României. „De ani de zile noi plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare. Cam asta este analogia. Și diferența asta trebuie plătită de cineva”, a mărturisit Nicușor Dan la început de mandat, când încerca și el să „salveze” România de la colaps financiar. De la Primărie, via Cotroceni, pizza a revenit acum în campania electorală. Cu Cătălin Drulă pe post de bucătar electoral. Şi cum soarta operează cu nişte ironii fine, nu putem să nu amintim şi de faptul că Drulă este unul dintre „artizanii” eliminării lui Nicuşor Dan din USR, alături de Ionuţ Moşteanu, partid fondat chiar de şeful statului. Iar acum, acesta a ajuns să-i tot repete numele preşedintelui, ca o mantră, de a reuşit „performanţa” să facă acest lucru şi de 28 de ori în 24 de ore. Excesul de „Nicușor Dan” din discursul lui Cătălin Drulă a fost remarcat și de Cristian Tudor Popescu, care l-a ironizat pe fostul lider USR. CTP a afirmat că acesta se comportă „ca un pui de cangur în marsupiul lui Nicușor Dan”. Vezi mai multe AICI. Întrebarea care se pune, în mod natural, este dacă va urma să îl vedem pe Cătălin Drulă repetând și celebrul clip de la salonul de tuns, postat de candidatul la președinție Nicușor Dan în luna martie, cu două săptămâni înainte de începerea campaniei electorale. „Haideți cu mine să mă tund”, li se adresa atunci Nicușor Dan urmăritorilor săi de pe TikTok. „Vin la Alex de 5 ani. El se ocupă de look-ul meu, iar Costică 🐈, de atmosferă”, era mesajul care însoțea clipul video devenit între timp viral. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cătălin Drulă și-a lansat sloganul pentru candidatura la Primăria Capitalei: „Nicușor Dan”. Fostul șef USR îi rostește numele obsesiv. Gândul i-a urmărit toate intervențiile dintr-o zi. Iată de câte ori l-a invocat pe Nicușor Dan Patronii HoReCa, răspuns pentru Nicușor Dan: Să nu facem aceeași greșeală, să comandăm o PIZZA medie cu gândul la una mare
USR acuză că șefii ANRE, ASF și ANCOM au prezentat Parlamentului intenții, nu cifre concrete și fapte
Șefii ANRE, ASF și ANCOM nu au oferit răspunsuri convingătoare nici referitor la primele de zeci de milioane de lei acordate fără criterii clare, nici în ceea ce privește modul de selecție a angajaților care vor părăsi instituțiile, acuză USR. „Legea asumată de Guvern e clară: mai puține posturi, mai puțini bani, zero bonusuri. Realitatea din rapoartele prezentate astăzi de ASF, ANRE și ANCOM? Posturi «reduse» care nici nu existau, economii doar pe hârtie și măsuri care «se vor aplica» la… un moment dat. Nimeni nu a venit cu cifre reale, singurul lucru bifat e că au trimis raportul la timp, nu și conținutul cerut de lege. Reformă nu înseamnă să tai din pix, ci să recâștigi încrederea oamenilor prin măsuri concrete, care să arate că instituțiile statului nu sunt sinecuri pentru prieteni”, declară deputatul USR Adrian Echert, membru al Comisiei pentru buget-finanțe din Camera Deputaților. ASF și ANRE nu au prezentat Parlamentului noile organigrame și nici comparație cu organigramele actuale pentru a se vedea clar dacă sunt respectate prevederile din Legea 145/2025 privind reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor din structurile de suport. Totodată, șefii celor două instituții nu prezentat grile de salarizare comparative pentru a se putea vedea dacă scad într-adevăr cu 30% salariile de bază și/sau indemnizațiile pe care le plătesc. „Audierile de astăzi au arătat că cele trei instituții au bifat acest moment ca pe unul formal. Din păcate, nu există garanții că reorganizarea va duce la eliminarea sinecurilor și păstrarea salariaților potriviți și performanți. De exemplu, ANRE prevede ca noua structură să aibă un număr de angajați cu 4 mai puțin decât sunt azi, mutând practic salariații din zona suport în zona de specialitate. Atragem atenția ca astfel de «reorganizări» pot periclita siguranța cetățenilor dacă salariații sunt încadrați pe funcții pentru care nu au pregătirea sau experiența necesare”, afirmă deputatul USR Alin Stoica, membru în Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților. Pe lângă întrebările legate de politizarea autorităților de control, șefii ASF și ANCOM au evitat și întrebările privind criteriile de performanță în baza cărora au acordat prime de zeci de milioane de lei în ultimii ani. Totodată, a rămas neclar după ce criterii vor fi selectați angajații care vor părăsi instituțiile. „Domnul Zgonea de la ANCOM nu a putut explica de ce aproape toți angajații instituției au luat prime în 2024 și nici dacă, în urma reorganizării cerute de Guvern, rămân în funcții cei șapte consilieri „speciali”, inclusiv soția dumnealui. Cum nu a explicat nici de ce ANCOM, care clamează transparența în activitatea sa, nu a venit în Parlament anul acesta să-i fie aprobat bugetul. Am văzut astăzi cum șefii celor trei autorități de control au fugit de întrebările incomode”, precizează deputatul USR Cezar Drăgoescu, membru în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.
Ziua ipocriziei naționale! Cei care voiau spitale, nu Catedrale au ajuns azi să conducă România și să participe la Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului
Duminică, la Catedrala Națională, s-a sfințit pictura celui mai grandios lăcaș de cult din România. O ceremonie oficiată cu solemnitate de Patriarhul Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Nimic neobișnuit, până aici. Neobișnuitul începe atunci când printre personalitățile perindate în primul rând s-au zărit și chipurile unor oameni care, altădată, strigau „Vrem spitale, nu catedrale!”. Da, ați ghicit. Nicușor Dan, Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au fost prezenți la slujba de sfințire. Acolo unde, acum câțiva ani, partidul pe care l-au fondat sau îl reprezintă astăzi (USR ) jura că nu va lăsa niciun leu să se scurgă spre „delirul grandoman” numit Catedrala Mântuirii Neamului. Este citat chiar din Nicușor Dan, potrivit Libertatea. Ironia istoriei. Cei care, în 2016, scandau în piețe și online împotriva finanțării Catedralei, au ajuns azi să conducă ministere sau chiar și țara, și să asiste cuminți, aliniați, la aceeași Catedrală pe care o acuzau cândva că „mănâncă banii spitalelor”. De la „delir grandoman” la smerenie Nicuşor Dan, chiar dacă a părăsit USR în 2017, după ce partidul s-a poziționat împotriva referendumului pentru familie inițiat de Liviu Dragnea, a rămas fidel ideii că Bucureștiul nu trebuie să plătească pentru Catedrala Neamului. În 2021, edilul a anunțat cu mândrie că Primăria Capitalei „nu mai dă bani pentru statui, publicitate și Catedrala Mântuirii Neamului”. Sursa: Libertatea Atunci, îi acuza pe predecesorii din administrația Firea că au turnat sume uriașe în „delirul grandoman” al Patriarhiei. Totuși, același Nicușor Dan a participat duminică, alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, la slujba de sfințire a picturii. În 2022, același primar general al Capitalei a fost prezent și la aniversarea a 15 ani de la întronizarea Patriarhului Daniel, eveniment despre care presa titra „Culmea tupeului!”. Sursa: Știripesurse „Vrem spitale, nu catedrale!”, sloganul care s-a spulberat în tămâie În 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul (precursorul USR) se opunea vehemen proiectului prin care Primăria Sectorului 1 voia să aloce zece milioane de lei pentru construirea Catedralei. Clotilde Armand, consilier local la acea vreme, declara: „Noi am insistat foarte mult să se aloce bani pentru spitale”. A cerut dezbateri publice și s-a împotrivit votului majorității PSD-ALDE. Proiectul nu a trecut, dar sloganul „Vrem spitale, nu Catedrale!” a devenit simbolul unui nou tip de politică care punea raționalul înaintea credinței. USR a mers și mai departe. În 2018 partidul anunța printr-un comunicat oficial că va propune amendamente pentru a interzice finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului din bani publici. „Catedrala trebuie decuplată de la conductele cu bani publici”, declara atunci Roxana Wring, președinta USR București, potrivit comunicatului USR. Sursa: USR Sursa: USR De pildă, nu toți USR-iștii vedeau la fel lucrurile în privința alocării fondurilor publice pentru construcția Catedralei. Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății în Guvernul Cîțu, spunea că i se par „exagerate” discursurile publice despre banii care merg la Catedrala Națioanală. Practic, îi făcea populiști pe proprii colegi de partid și pe Nicușor Dan, care erau de dimineață până seara cu subiectul pe rețelele sociale. „Cred, de asemenea, că discursul public despre banii care merg la Catedrala Mântuirii Neamului este exagerat. Dacă ne uităm la finanțarea Bisericii și la finanțarea partidelor, vom vedea că partidele din România, partidele parlamentare, sunt finanțate relativ bine. Nu cred că discursul meu și discursul nostru, al oamenilor care își doresc o Românie europeană, o Românie cu un sistem sanitar corect, funcțional, o Românie cu o societate care să construiască împreună, trebuie să fie despre banii care se duc sau nu la Biserică. Cred că ar trebui să fie despre ce putem să construim împreună și, mai ales, sigur, de a aduce banii acolo unde este nevoie”, a spus Vlad Voiculescu în 2018, la Digi24. Sursa: Digi24 „Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici” devenea refren politic al USR Să ne amintim și de anul 2016, când Trupa Taxi lansa melodia „Despre smerenie”. Un manifest care ridiculiza dimensiunile grandioase ale Catedralei. Refrenul „Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici” devenea motto-ul generației #rezist. Peste 60 de artiști, de la Dan Bitman, Monica Anghel, Virgil Ianțu, Ștefan Bănică, Andi Moisescu, Teo Trandafir, până la Marius Manole, Victor Rebengiuc și Oana Pellea, au apărut în videoclip. Mulți dintre ei, între timp, s-au regăsit printre susținătorii lui Nicușor Dan la alegerile locale și, mai nou, pe listele de invitați la dineul cu sarmale de la investirea noului președinte de la Cotroceni. Sursa: YouTube România, țara paradoxurilor politice USR, partidul care cerea odinioară „decuplarea de la conductele cu bani publici”, s-a decuplat între timp și de propriile convingeri. Duminică, la Catedrala Mântuirii Neamului, nu s-au mai văzut pancarte, ci haine sobre și atitudini pioase. Nicușor Dan, Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au pășit în biserică cu aceeași naturalețe cu care, cândva, anunțau că banii pentru Catedrale „trebuie redirecționați spre spitale”. Ba chiar Oana Țoiu a fost surprinsă de Gândul și cu un buchet de flori în mână România e, până la urmă, țara paradoxurilor. Iar cel de duminică e doar cel mai recent exemplu. Cei care cândva cântau, protestau și ironizau „grandioasa Catedrală” au ajuns azi să o sfințească, la propriu și la figurat, prin prezența lor. Foto/Video: Mihai Pop – Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: 🚨 Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului s-a încheiat. Președintele, premierul, Custodele Coroanei, politicieni, invitați din afară, vedete, dar și oameni simpli au venit să fie martori la cum se scrie istoria ortodoxiei în fața lor Bolojan, huiduit și la Catedrală: „Huo! La pușcărie, huo! Demisia, demisia, demisia! Hoțule! Dă-ți demisia că nu te mai vor românii! Ați tăiat salariile oamenilor”
Ionuț Moșteanu dezlănțuit la adresa lui Călin Georgescu după ce acesta i-a cerut demisia: O rușine pentru România. E omul Kremlinului, să nu dea lecții Armatei României!
„Aud astăzi că un om trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, pentru propagandă fascistă în spațiul public, îmi cere demisia. Mie și comandanților militari”, a scris Moșteanu, făcând referire la dosarele penale în care este implicat Călin Georgescu. Liderul USR a amintit o serie de declarații anterioare ale lui Georgescu, printre care afirmația potrivit căreia „șansa României este înțelepciunea rusească”, dar și critica adusă scutului antirachetă de la Deveselu, pe care acesta îl considera „o rușine a diplomației românești”. „Un individ care se crede mare lider, dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav”, a ironizat Moșteanu, adăugând că același om care laudă un dictator responsabil pentru zeci de mii de morți „cere acum onoare de la Armata României”. Moșteanu: „România are nevoie de o armată puternică, nu de demagogi” În continuarea mesajului, Ionuț Moșteanu a subliniat că România are nevoie de o armată modernă și respectată, capabilă să descurajeze orice amenințare, nu de discursuri care subminează instituțiile statului. „România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului. România are nevoie de o armată puternică, bine pregătită, capabilă să descurajeze orice agresiune. De militari respectați. De adevăr. Și în această direcție lucrăm zilnic, eu și colegii mei de la Ministerul Apărării”, a precizat liderul USR. Moșteanu a reafirmat orientarea clară a României către partenerii occidentali, în special NATO și Uniunea Europeană, criticând vehement încercările de propagandă care promovează izolarea țării. „Patriotismul nu înseamnă să ridici ode unui om care conduce un război crud și nedrept, ci să vrei o Românie puternică, sigură, respectată în NATO și în Uniunea Europeană. Oricât și-ar dori unii să fim izolați și singuri, noi alegem să fim parte dintr-o lume liberă”, a conchis Moșteanu.
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.