Etichetă: vaccin

Primul vaccin proiectat cu AI a fost testat pe oameni. Rezultatele premierei medicale

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat primul vaccin proiectat de Inteligența Artificială. Compomenta cheie a vaccinului a fost proiectat în întregime de AI și a fost testat cu succes pe oameni. Rezultatele sunt promițătoare.  Obiectivul este unul ambițios: un vaccin care să ofere imunitate nu doar împotriva variantelor COVID, ci împotriva tuturor virusurilor provenite de la lilieci ce se pot transmite la oameni. Problema vaccinurilor tradiționale Potrivit Science Alert , vacinurile tradiționale antrenează sistemul imunitar pentru a recunoaște numai un singur virus specific. Problema e că virusul poate suferi mutații ulterior. În 2021, oamenii de știință au fost nevoiți să creeze noi vaccinuri pentru a face față la noi tulpini de coronavirus. Cu ajutorul AI, medicina modernă ar putea combate nu doar variantele cunoscute ale virusului SARS-CoV-2, ci toate coronavirusurile similare care pot provoca pandemii în viitor. Vaccinurile cu algoritmi ADN Vaccinurile proiectate cu algoritmi AI ar putea fi soluția, fiindcă pot analiza datele genetice de la toate variantele de virusuri. Ar trebui să funcționeze împotriva întregii familii, nu doar împotriva tulpinii, scrie publicația. Echipa de cercetători de la Cambridge au folosit AI pentru a scana toate virusurile porvenite din familia sarbecovirusurilor Avantajele vaccinului ADN: gata cu acul! . Un avantaj al vaccinului este că nu va mai fi necesar un ac pentru a fi administrat în corp, ci dosr prin intermediul unui jet de lichid de mare presiune care pătrunde prin piele. În plus, AI poate dezvolta vaccinuri cu ADN, care sunt mai stabile spre deosebire de vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum Pfizer. Vaccinurile ADN sunt mai ușor de transportat și de depozitat în regiunile cu infrastructură medicală limitată.  În urma testelor pe oameni, serul a produs anticorpi care să recunoască mai multe tipuri de sarbecovirusuri. Participanții l-au tolerat cu ușurință, neavând efecte adverse. Vaccinul este considerat sigur. Specialiștii susțin că noua tehnologie realizată cu ajutoru AI ar putea accelera dezvoltarea de vaccinuri universale împotriva gripei, Ebola și altor virusuri care pot provoca epidemii în viitor. Însă, până la realizarea unui vaccin universal mai sunt câțiva ani, iar în tot acest timp, inteligența artificială ar putea deveni un instrument de mare importanță în combaterea amenințărilor sanitare globale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de cancer”

Starea copilului în România: 3 din 10 copii trăiesc în sărăcie, crește rata mortalității infantile

Lipsa vaccinării a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), încât pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. Mai mult, copiii sunt expuși riscurilor crescute de a deveni victime ale cyberbullyingului. Fetele care nasc înainte de vârsta de 15 ani rămân un fenomen îngrijorător al României. La începutul anului 2025, erau 3.610.644 de copii cu reședința în România, reprezentând 19% din întreaga populație rezidentă a țării. În anul 2025, numărul născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de 145.725, cel mai mic număr de născuți-vii din 1930 până în prezent. Față de anul 2024, în anul 2025 s-au înregistrat cu 11.545 mai puțini născuți-vii. La finalul anului anterior, un număr de 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, 8.908 dintre ei crescând în instituții de tip rezidențial. Riscul de sărăcie, mai mare la copii decât la adulți Deși în ultimii ani se înregistrează o îmbucurătoare tendință de scădere, peste 3 din 10 copii români (32,4%) continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială. Pentru 1.163 milioane de copii din țara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectați de sărăcie în comparație cu adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu șase puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților. Deși riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor înregistrează o tendință de scădere, nu putem spune același lucru despre sărăcia nutrițională. Astfel, datele pentru anul 2025 arată o creștere îngrijorătoare a ponderii familiilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente – de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale. Nivel educațional scăzut Pe de altă parte, sărăcia are și un impact puternic asupra dreptului la o educație de calitate. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă și în rândul celor cu nivel educațional scăzut – 70%. Totodată, sărăcia se reflectă în accesul discriminatoriu, inegal al copiilor vulnerabili socio-economic la evenimente școlare sau excursii: aproape jumătate (46,8%) dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la astfel de activități, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%. La începutul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (425.491, reprezentând 18,18% din populația rezidentă de vârsta respectivă). România are cea mai scăzută rată de cuprindere a copiilor întrer 3 și 7 ani Provocările legate de participarea la educație încep de la nivelul educației timpurii, în condițiile în care, la nivelul UE, România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educație a copiilor cu vârsta între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu (76,5% față de o medie EU de 95%). Datele Eurostat arată că din ce în ce mai mulți copii cu vârsta învățământului gimnazial sunt în afara școlii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022, 16,26% în anul 2023 și 17,09% în anul 2024)9, situația fiind și mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învățământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022, 26,89% în anul 2023 și 27,23% în anul 2024). Copii care nasc copii Deși numărul total al nașterilor din țara noastră reprezintă doar 4% din nașterile la nivel EU (4,04%), România are o contribuție în plan european de șase ori mai mare în cazul nașterilor la minore (26,19%) și de peste 10 ori mai mare în cazul nașterilor la fete sub 15 ani (41,39%). În anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore, în 496 dintre aceste cazuri mama având vârsta sub 15 ani12. Și mai îngrijorător este faptul că aproape 1 din 5 copii născuți din mamă minoră nu este primul copil al mamei (18,4%). Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare: probabilitatea crește de la 8,04% din totalul nașterilor la 15,9% în rândul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 43,3% din nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media națională este de 28,35%. Rata mortalității infantile, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani Rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 la mia de copii născuți vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalității infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023). Cea mai gravă criză de vaccinare Pe de altă parte, România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. În ceea ce privește vaccinarea contra rujeolei, într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP. Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor Sănătatea mintală: Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat pe parcursul anului trecut de serviciile de terapie

OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare

Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.

Protecție împotriva Alzheimer, din vaccinul antigripal. Studiu: doza mare face diferența

Concluziile se adaugă unui set tot mai consistent de dovezi care sugerează că vaccinările de rutină pot contribui la protejarea creierului odată cu înaintarea în vârstă, notează Daily Mail. Studiul este observațional, adică arată o asociere, nu o relație cauzală dovedită. Factori precum starea generală de sănătate și stilul de viață ar putea influența rezultatele. De ce ar proteja vaccinul împotriva demenței Oamenii de știință nu consideră că gripa în sine provoacă demență. Beneficiul pare să vină din efectul vaccinului asupra sistemului imunitar îmbătrânit. Pe măsură ce îmbătrânim, celulele devin mai predispuse la deteriorare și eliberează substanțe chimice care provoacă inflamații cronice. Organismul devine totodată mai puțin capabil să se repare singur. Inflamația cronică este un factor cheie al leziunilor cerebrale asociate cu demența. Vaccinul antigripal în doză mare poate ajuta sistemul imunitar să reducă această inflamație. Efectul protector a părut mai puternic la femei, deși motivul nu este încă clar. Ce spun specialiștii „La vârsta de 65 de ani, sistemul imunitar devine mai puțin eficient în combaterea infecțiilor”, a declarat dr. Paul Schulz, profesor de neurologie la UTHealth Houston. „De aceea se recomandă un vaccin cu doză mare pentru adulții cu vârsta de 65 de ani și peste.” Dr. Avram Samuel Bukhbinder, de la Massachusetts General Hospital, a adăugat că vaccinul cu doză mare ar putea fi „o modalitate ușoară, sigură și larg disponibilă de a ajuta la protejarea creierului pe măsură ce îmbătrânim”. Ce tipuri de vaccin există Vaccinul antigripal inactivat cu doză mare este de patru ori mai puternic decât vaccinurile standard. O altă opțiune este vaccinul cu adjuvant Fluad, care conține un ingredient suplimentar pentru a stimula răspunsul imunitar. Există și vaccinul recombinant Supemtek, fără ouă, considerat echivalent ca protecție sporită. În Marea Britanie, toate trei sunt oferite gratuit prin NHS persoanelor de peste 65 de ani, începând din octombrie. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, reprezentând 60–80% din cazuri. Este cauzată de acumularea anormală de proteine în creier care distrug treptat celulele cerebrale. În sezonul 2024–2025, 74,9% dintre britanicii de peste 65 de ani s-au vaccinat antigripal — aproape de ținta de 75% stabilită de OMS.

A discutat Ministrul Sănătății cu premierul Ilie Bolojan despre procesul cu compania Pfizer? Rogobete: Încercăm să vedem toate scenariile posibile”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, la Digi24, că autoritățile analizează mai multe scenarii după ce statul român a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să achite aproximativ 3.395.000 de lei pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023. Ministrul Sănătății a declarat că a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan despre bugetul existent pentru această situație și posibilitățile de rezolvare. „A fost o discuție. Sigur că discuția cea mai concretă va fi după întâlnirea pe care o voi avea astăzi cu Ministrul Finanțelor, în care încercăm să vedem toate scenariile posibile și cum vom înainta de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete. Rogobete a precizat că în urma discuțiilor cu premierul, nu s-a luat o decizie privind sursa banilor sau modul în care va fi făcută plata. El a adăugat că toate aceste aspecte depind de clarificările care vor veni din partea instanței din Bruxelles. „Nu, asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vis-a-vis de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a explicat ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete: Dozele de vaccin de la Pfizer depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul

„Cifrele depășesc populația țării” Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor. „Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase. În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată. „Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul. România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.

Virusul HPV va afecta 8 din 10 persoane pe parcursul vieții, chiar și în cazul relațiilor stabile

HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală și se estimează că „este responsabil de 4,5% din cancerele la nivel mondial”, generând totodată un impact negativ asupra vieții sexuale, sociale și emoționale, notează El Economista. Noelia López, directoarea de Medical Affairs Vaccinuri și Imunologie a MSD în Spania, a subliniat că prevenția acestui virus, care poate afecta atât bărbații, cât și femeile, ar trebui să rămână o prioritate, prin „inițiative de conștientizare menite să informeze populația despre această infecție, posibilele consecințe și modalitățile de prevenire”. Cauză majoră a cancerului de col uterin Ginecologul Jesús de la Fuente, coordonatorul Unității de Patologie TGI-HPV de la HU Infanta Leonor Vallecas-Madrid și președinte al Asociației Spaniole de Patologie Cervicală și Colposcopie (AEPCC) și al Asociației HPV Madrid, a explicat că între 85% și 100% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt asociate cu HPV. „HPV poate produce leziuni benigne, veruci genitale, și leziuni precanceroase”, a continuat specialistul. Pe lângă efectele fizice, infecția implică și o „povară emoțională semnificativă”, generând sentimente de anxietate, furie, rușine sau vinovăție. În România există date alarmante despre infecția cu Human Papillomavirus (HPV) și consecințele sale. Țara noastră se situează constant pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin, o boală cauzată în proporție de peste 99% de infecția persistentă cu HPV.  Aproape 3.400 – 4.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. În timp ce peste 1.800 – 2.000 de femei mor anual din această cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 5-6 femei care își pierd viața în fiecare zi. Infecția poate provoca, ca efect final, șase tipuri de cancer: de col uterin, vagin, vulvă, anus, penis sau orofaringe. Infecție posibilă chiar și în relații stabile De la Fuente a explicat că HPV nu se comportă ca alte infecții cu transmitere sexuală, deoarece „poate apărea într-o relație de cuplu stabil” cu „raporturi obișnuite”. De aceea, testarea ar trebui realizată pe tot parcursul vieții. Pentru combaterea virusului și a consecințelor sale sunt necesare trei strategii: depistarea precoce, imunizarea și intervențiile chirurgicale. „Dacă combinăm aceste trei strategii, se poate ajunge la eliminarea cancerului de col uterin provocat de HPV, reducând incidența la nivelul unei boli rare”. Boala poate fi prevenită prin imunizare și screening, iar atât cancerul, cât și leziunile precanceroase pot fi tratate dacă sunt detectate la timp. Screeningul cervical s-a realizat „ocazional în ultimii 50 de ani” și a demonstrat că reduce mortalitatea. În prezent, screeningul se efectuează la femeile între 25 și 65 de ani: între 25 și 29 ani se face citologie la fiecare trei ani, iar de la 30 la 65 de ani se realizează testarea HPV. Esther Redondo, șefa Unității Tehnice de Vaccinare și Sănătate Internațională din cadrul Madrid Salud, a subliniat că programele de screening reprezintă „un pas esențial în prevenție și detecție precoce”, reducând incidența și mortalitatea asociate. Redondo a mai explicat că a existat o „inechitate” pentru bărbați, deoarece pentru fiecare patru cazuri de HPV la femei există unul la bărbați, motiv pentru care aceștia trebuie incluși în campaniile de vaccinare. Ea a evidențiat că screeningul trebuie perceput ca un proces bazat pe informare și luarea deciziilor împreună între pacient și profesionistul medical, pentru o prevenție personalizată și eficientă. Vaccinarea, cheia prevenției Valero Sebastián, șeful Serviciului de Vaccinare și Imunizare Sistematică din Comunitatea Valenciană, a subliniat că vaccinarea copiilor reprezintă „un pas crucial în prevenția bolilor asociate HPV”. În țări precum Australia, unde vaccinarea a fost implementată pentru fete și băieți, s-a observat o reducere semnificativă a cancerelor asociate HPV. Specialiștii estimează că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat până în 2035. În Suedia, datorită vaccinării fetelor și băieților, tulpina HPV 16, cu cel mai mare risc oncogen, „a încetat să mai circule” în țară. De asemenea, Sebastián a subliniat necesitatea extinderii accesului la vaccinare, „în special în grupurile de risc care nu au beneficiat încă”, cum ar fi persoanele cu cancer, cele în situații de prostituție sau cu relații sexuale între bărbați. „Politicile de sănătate publică trebuie să continue să avanseze pentru prevenirea bolilor asociate HPV”, a concluzionat el. MSD va fi prezent în orașele spaniole unde echipa națională va juca meciurile de calificare pentru Campionatul Mondial din Brazilia 2027, inclusiv în «fan zone» și în stadioane. Primul eveniment va avea loc pe 3 martie la Castellón, pentru a crește conștientizarea privind prevenția HPV.

Misterul cheagurilor de sânge după vaccinurile anti-COVID, dezlegat de cercetători

Cheagurile de sânge după vaccinul COVID au afectat un număr mic de persoane. Acestea au apărut exclusiv după vaccinurile bazate pe adenovirus modificat, precum AstraZeneca. Cauza a rămas necunoscută ani de zile, scrie The Independent. Afecțiunea se numește trombocitopenie imunitară indusă de vaccin și tromboză, prescurtat VITT. Sistemul imunitar atacă eronat o proteină proprie a organismului: factorul 4 al trombocitelor. Anticorpii implicați devin neobișnuit de „lipicioși”. Ei se atașează de factorul plachetar 4 și formează grupuri mari de proteine. Acestea declanșează cheaguri de sânge periculoase în zone neobișnuite ale corpului. Cum au găsit cercetătorii răspunsul Echipa internațională a studiat 100 de pacienți cu VITT din întreaga lume. Doi dintre aceștia donaseră sânge înainte de vaccinare. Probele păstrate în congelatoarele unui serviciu german de transfuzii au fost cheia descoperirii. Anticorpii implicați în VITT provin din memoria imunitară a infecțiilor adenovirale din copilărie. Aceste infecții sunt frecvente și provoacă simptome ușoare, similare răcelii. De ce cheagurile de sânge după vaccinul COVID sunt atât de rare Cercetătorii au identificat două condiții care trebuie îndeplinite simultan. În primul rând, persoana trebuie să moștenească o variantă genetică imunitară specifică. În al doilea rând, trebuie să apară o mutație rară într-o celulă producătoare de anticorpi. Doar când ambele se produc împreună, sistemul imunitar vizează factorul 4 al trombocitelor. Această combinație dublă explică raritatea extremă a VITT. De ce contează această descoperire acum Vaccinurile bazate pe adenovirus rămân esențiale. Sunt ieftine, versatile și ușor de distribuit la nivel global. La următoarea pandemie, ar putea salva din nou milioane de vieți. Înțelegerea mecanismului VITT deschide o cale clară. Oamenii de știință pot acum modifica viitoarele vaccinuri pentru a evita declanșarea acestei reacții rare. Descoperirea are implicații și dincolo de vaccinuri: același mecanism apare în cheaguri recurente, avorturi spontane repetate și AVC neonatal.

Vaccinurile împotriva cancerului sunt aproape gata. Un savant spune cum vom trăi mai mult și mai sănătos

Eric Topol, profesor la Scripps Research, cel mai mare institut biomedical non-profit din SUA, spune că inteligența artificială va revoluționa medicina. Aceasta va analiza fișe medicale, scanări, date genetice și biomarkeri pentru a prezice boli precum cancerul cu ani înainte de apariția lor, scrie Il Messaggero. „În curând vom putea prezice anumite boli cu ani înainte ca acestea să se manifeste, mult mai devreme decât putem face acum”, spune Topol. „Mă refer la bolile legate de vârstă, cele trei importante: Alzheimer și bolile neurodegenerative, bolile de inimă și cele mai comune tipuri de cancer”. Oamenii de știință pot verifica deja rata de îmbătrânire a fiecărui organ dintr-o simplă probă de sânge. Inima, creierul, ficatul sau sistemul imunitar – fiecare are propriul ritm de îmbătrânire, vizibil în sânge. Vaccinurile împotriva cancerului sunt deja testate și vin în curând Topol confirmă că vaccinurile specifice împotriva cancerului sunt în faza de testare. Ele vor putea preveni tipul de cancer pentru care o persoană prezintă risc ridicat genetic. „Asistăm acum la capacitatea extraordinară de a oferi oamenilor celule modificate pentru a trata, de exemplu, boli autoimune. Lupusul, scleroza multiplă, artrita reumatoidă și multe altele. Celulele vor juca un rol mai decisiv în tratarea și vindecarea bolilor. Nu este vorba de prevenire. E vorba de un mijloc eficient de a contribui la îmbunătățirea sănătății oamenilor în timp”. Un studiu pe 1.400 de persoane sănătoase de aproape 90 de ani a arătat că genele contribuie puțin la longevitate. Stilul de viață, somnul, dieta și noile terapii contează mult mai mult decât ereditatea.

Vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea. Cum poate încetini procesul de îmbătrânire

Un studiu recent realizat de gerontologii Jung Ki Kim și Eileen Crimmins, de la Universitatea din California de Sud (USC), indică faptul că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea sunt strâns legate, vaccinarea fiind asociată cu un proces de îmbătrânire biologică mai lent, scrie Science Alert. Cercetarea a analizat peste 3800 de persoane din Statele Unite, cu vârsta de peste 70 de ani. Participanții care au primit vaccinul împotriva zonei zoster după vârsta de 60 de ani au obținut scoruri mai bune la indicatorii de îmbătrânire biologică, comparativ cu cei nevaccinați. Aceste scoruri au fost calculate pe baza unor markeri biologici complecși, care reflectă starea generală de sănătate și ritmul de îmbătrânire celulară. Inflamația și mecanismele biologice Un aspect esențial al studiului este legat de inflamația cronică, un factor major asociat cu bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, demența și alte afecțiuni ale vârstei înaintate. Cercetătorii au observat că persoanele vaccinate prezentau niveluri mai scăzute ale markerilor inflamatori, sugerând că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea ar putea fi conectate prin reducerea inflamației de fond din organism. Potrivit autorilor, vaccinul ar putea preveni reactivarea virusului varicelo-zosterian, responsabil pentru apariția zonei zoster, reducând astfel stresul imun și procesele inflamatorii pe termen lung. Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că studiul este observațional și nu poate demonstra o relație cauzală directă. Totuși, concluziile sunt susținute de alte cercetări anterioare care au asociat vaccinarea împotriva zonei zoster cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și afecțiuni neurologice. Perspective viitoare Primul vaccin împotriva zonei zoster a fost aprobat în SUA în 2006, iar versiunile mai noi ar putea oferi beneficii și mai mari. Specialiștii consideră că doar studiile pe termen lung vor putea confirma impactul real al vaccinului asupra proceselor de îmbătrânire.