OMS: Boli care refuză să dispară. Meningita, holera și ciuma continuă să ucidă în 2026

Meningita bacteriană continuă să afecteze în special țările din așa-numita „centură africană a meningitei”, o regiune care se întinde din Senegal până în Etiopia și în care epidemiile apar periodic. În 2025, 24 dintre cele 26 de țări din această regiune au raportat peste 20.000 de cazuri suspecte și aproape 1.000 de decese. În țările care au raportat date atât în 2024, cât și în 2025, numărul cazurilor a scăzut cu 5,9%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Vaccinarea a redus însă puternic una dintre formele bolii. Din 2010, când a fost introdus vaccinul împotriva meningococului de tip A – una dintre bacteriile care pot provoca meningită –, cazurile asociate acestuia au scăzut cu peste 99% în rândul populațiilor vaccinate. În țările care au introdus vaccinul nu a mai fost confirmat niciun astfel de caz din 2017. Un vaccin mai nou, care protejează împotriva a cinci tipuri de meningococ, este introdus acum în regiune. Niger a devenit în 2025 prima țară care a desfășurat o campanie națională cu acest vaccin. România: 10 cazuri de meningită confirmate în 2026 În România, meningita meningococică este rară. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat 35 de cazuri în 2025, dintre care unul s-a soldat cu deces. În 2026, până la cea mai recentă informare a instituției, au fost confirmate 10 cazuri. Aproape 8.000 de oameni au murit de holeră într-un singur an Holera poate fi prevenită și tratată, însă continuă să ucidă mii de oameni. Mai mult de unul din cinci decese raportate în 2025 s-a produs în afara unităților medicale, semn că mulți dintre bolnavi nu au ajuns la timp la tratament. În 2025, 47 de țări au raportat Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) peste 450.000 de cazuri de holeră și aproape 8.000 de decese. Numărul deceselor a crescut cu 30% față de anul precedent, deși au fost înregistrate mai puține îmbolnăviri. Este cel mai mare număr anual de decese provocate de holeră raportat organizației de sănătate din 1999. OMS avertizează că bilanțul real este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri nu sunt raportate. Șapte țări – Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen – au concentrat aproximativ 90% dintre cazurile și decesele raportate la nivel mondial. Africa a fost regiunea cea mai afectată. Numărul cazurilor a crescut cu 34%, iar cel al deceselor cu 58% față de 2024. „Nimeni nu ar trebui să moară astăzi de holeră, când avem instrumentele necesare pentru a preveni și trata această boală”, au transmis reprezentanții OMS. Nici ciuma nu a dispărut Ciuma, una dintre bolile asociate celor mai devastatoare epidemii din istorie, continuă să infecteze oameni. Între 2019 și 2025, zece țări au raportat OMS cazuri umane suspecte de ciumă, iar șase dintre ele au confirmat îmbolnăviri. În total, în această perioadă au fost înregistrate aproape 4.000 de cazuri suspecte și peste 400 de decese, ceea ce corespunde unei rate a mortalității de 11%. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Republica Democratică Congo și Madagascar, unde boala continuă să fie prezentă în anumite regiuni. Ciuma este provocată de o bacterie și se transmite de obicei între animale prin intermediul puricilor, putând infecta și oamenii. Boala poate exista și în țări care nu raportează cazuri. Potrivit OMS, supravegherea populațiilor de rozătoare și a altor animale, împreună cu intervenția rapidă în cazul apariției unor focare, rămân esențiale pentru depistarea timpurie a bolii, limitarea transmiterii și prevenirea unor epidemii de amploare.
Chile scrie istorie în lupta cu rabia | Este prima țară din America de Sud care elimină transmiterea bolii de la câini la oameni

Ultimul caz de rabie transmisă de un câine la un om în Chile a fost raportat în 1972. De atunci, autoritățile au menținut programe de vaccinare, monitorizare și educare a populației, cu scopul de a împiedica revenirea bolii, transmite AP. „Această validare reflectă decenii de angajament pentru protejarea comunităților împotriva rabiei și demonstrează impactul investițiilor constante în sănătatea publică”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. O victorie construită în peste 50 de ani Succesul Chile nu a venit după o singură campanie, ci după zeci de ani de politici publice. Autoritățile au organizat campanii ample de vaccinare a animalelor de companie și au oferit vaccinuri persoanelor care puteau intra în contact cu virusul. În anumite comunități, echipele medicale au mers din ușă în ușă pentru vaccinarea câinilor. Programul a inclus și măsuri pentru controlul populației canine, supravegherea cazurilor suspecte și campanii de informare. Comunitățile și municipalitățile au avut un rol important, deoarece acolo s-au desfășurat vaccinarea, educația populației și măsurile de control al animalelor. Ministrul chilian al Sănătății, May Chomali, a descris rezultatul drept o victorie obținută printr-un efort comun. „Politica publică pentru eradicarea rabiei a dat rezultatele pe care ni le doream ca societate și ca țară”, a declarat ea la ceremonia organizată la Santiago. Rabia este aproape întotdeauna mortală după apariția simptomelor Rabia este o boală virală care se transmite prin saliva unui animal infectat, cel mai frecvent prin mușcătură. Virusul poate pătrunde în organism și dacă saliva ajunge la nivelul ochilor, nasului sau gurii. Boala are însă o particularitate extrem de periculoasă: după apariția primelor simptome, rabia este aproape întotdeauna fatală. Există totuși metode foarte eficiente de prevenție. Vaccinarea animalelor, supravegherea cazurilor suspecte și accesul rapid la tratamentul administrat după expunere pot împiedica apariția bolii. Tocmai această combinație de măsuri a stat la baza succesului Chile. America a făcut progrese uriașe Rezultatul obținut de Chile face parte dintr-un progres mai amplu în regiunea Americilor. Potrivit OMS, numărul cazurilor de rabie transmisă de câini la oameni în cele două Americi a scăzut cu peste 98% din 1983. În prezent, regiunea înregistrează doar câteva cazuri pe an. Pentru OMS, experiența Chile arată că eliminarea transmiterii rabiei de la câini la oameni este posibilă atunci când programele de sănătate publică primesc finanțare și continuă pe termen lung. Aproape 60.000 de oameni mor în fiecare an Succesul Chile capătă o importanță și mai mare în contextul situației globale. Rabia ucide aproape 60.000 de oameni în fiecare an, potrivit OMS, iar majoritatea victimelor sunt mușcate de câini. Spre deosebire de multe alte boli infecțioase, rabia poate fi prevenită în mare parte prin măsuri deja cunoscute și disponibile: vaccinarea câinilor, identificarea rapidă a animalelor infectate și administrarea tratamentului după expunere. Cazul Chile arată cât de mult poate conta consecvența. Ultimul caz de rabie transmisă de câine la om a apărut în țară în urmă cu mai bine de 50 de ani, iar investițiile constante în prevenție au permis autorităților să transforme această reușită într-un model pentru întreaga regiune.
Gripă, COVID-19 și RSV: Medicii americani explică cine ar trebui să se vaccineze

Vaccinarea antigripală a început deja în Statele Unite, iar noile vaccinuri împotriva COVID-19 ajung în farmacii și clinici după ce versiunile actualizate pentru acest an au fost aprobate săptămâna trecută de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA). În același timp, apropierea sezonului rece readuce în atenție RSV, virusul respirator sincițial, care provoacă de obicei simptome asemănătoare unei răceli, dar poate duce la forme grave de boală în cazul sugarilor, vârstnicilor și persoanelor cu sistem imunitar slăbit, relatează Associated Press. Recomandări diferite de cele federale Recomandările au fost publicate de mai multe dintre cele mai importante organizații profesionale din SUA, printre care Academia Americană de Pediatrie, Academia Americană a Medicilor de Familie, Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor și Societatea Americană de Boli Infecțioase. Medicii încearcă astfel să clarifice cine ar trebui să se vaccineze, în condițiile în care recomandările autorităților federale americane s-au modificat în ultima perioadă. În mod obișnuit, indicațiile sunt formulate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), cu sprijinul unui comitet independent de experți. În ultimul an, însă, administrația Trump a restrâns o parte dintre recomandările anterioare privind vaccinarea împotriva virusurilor respiratorii și imunizarea de rutină a copiilor. Vaccinul antigripal, recomandat de la vârsta de șase luni Organizațiile medicale sunt de acord că aproape toate persoanele cu vârsta de cel puțin șase luni ar trebui să primească vaccinul antigripal. De asemenea, protecția este considerată deosebit de importantă pentru persoanele de peste 65 de ani, femeile însărcinate, copiii mici și persoanele care suferă de boli cronice, precum astmul, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare, precum și pentru cele cu sistem imunitar slăbit. Ultimele două sezoane de gripă din SUA au fost deosebit de severe, fiind înregistrat un număr neobișnuit de mare de decese în rândul copiilor. Cei mai mulți dintre copiii care au murit nu erau vaccinați. Vaccinurile antigripale nu împiedică toate infectările, însă reduc riscul formelor severe. O analiză realizată de Vaccine Integrity Project, un grup de sănătate publică din cadrul Universității din Minnesota, arată că vaccinarea a redus cu 31% spitalizările asociate gripei în rândul persoanelor în vârstă. Un nou vaccin antigripal pe bază de ARNm Pentru persoanele în vârstă există trei variante de vaccin antigripal concepute pentru a produce un răspuns imunitar mai puternic. Medicii recomandă folosirea uneia dintre acestea, dar avertizează că vaccinarea nu ar trebui amânată dacă varianta respectivă nu este disponibilă. Anul acesta apare și o nouă opțiune pentru persoanele de cel puțin 50 de ani: primul vaccin antigripal realizat cu tehnologia ARNm, aceeași tehnologie folosită pentru unele dintre vaccinurile împotriva COVID-19. Vaccinurile pe bază de ARN mesager, prescurtat ARNm, transmit temporar celulelor instrucțiuni pentru producerea unei proteine care determină sistemul imunitar să recunoască agentul infecțios și să pregătească un răspuns împotriva acestuia. Noul vaccin, mFlusiva, produs de Moderna, a fost aprobat recent de FDA. Un studiu a arătat că acesta a fost cu 27% mai eficient în prevenirea gripei simptomatice în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani decât un vaccin antigripal standard. Pentru persoanele care vor să evite injecția există și vaccinul administrat sub forma unui spray nazal, FluMist, destinat persoanelor cu vârste între 2 și 49 de ani care îndeplinesc anumite criterii medicale. Ce recomandă medicii în privința vaccinului anti-COVID Situația este diferită în cazul vaccinurilor împotriva COVID-19. FDA le-a aprobat oficial în acest sezon pentru persoanele considerate mai expuse riscului: cele de 65 de ani și peste, precum și persoanele mai tinere care au o afecțiune ce crește riscul unei forme grave de boală. Academia Americană a Medicilor de Familie recomandă însă vaccinarea tuturor adulților, cu prioritate pentru vârstnici și persoanele cu factori de risc. Persoanelor de cel puțin 65 de ani li se recomandă o doză în această toamnă și o a doua doză după șase luni, deoarece protecția oferită de vaccin scade în timp. În cazul copiilor, Academia Americană de Pediatrie recomandă vaccinarea împotriva COVID-19 pentru toți cei cu vârste între șase luni și 23 de luni, precum și pentru copiii mai mari care prezintă un risc crescut de complicații. Organizația susține, de asemenea, vaccinarea oricărui copil dacă părinții doresc acest lucru. De asemenea, medicii obstetricieni și ginecologi recomandă vaccinarea și în timpul sarcinii și subliniază că datele obținute după administrarea a milioane de doze nu indică o creștere a riscului de avort spontan sau a altor probleme asociate sarcinii. Vaccinurile disponibile sunt produse de Moderna și Pfizer, iar pentru persoanele care nu doresc un vaccin bazat pe tehnologia ARNm există și o variantă care utilizează o tehnologie diferită, produsă de Novavax și Sanofi. Datele analizate de Vaccine Integrity Project, un proiect de sănătate publică al Universității din Minnesota, arată că vaccinurile administrate împotriva COVID-19 în sezonul trecut au redus cu 53% riscul de spitalizare în rândul vârstnicilor. Când este recomandată vaccinarea Pentru vaccinul antigripal, luna octombrie este considerată perioada ideală, spun medicii din SUA, deoarece gripa începe de obicei să se răspândească mai intens în luna noiembrie. În cazul COVID-19, numărul infectărilor poate crește atât spre sfârșitul verii, cât și după sărbătorile de iarnă. Medicii spun că vaccinarea poate fi programată și cu câteva săptămâni înaintea unei călătorii sau a unui eveniment important, pentru ca organismul să aibă timp să dezvolte protecție. Reacțiile adverse obișnuite ale vaccinurilor antigripale și anti-COVID sunt, în general, ușoare și temporare. Printre acestea se numără durerea la locul injecției, oboseala, durerile de cap sau musculare și febra ușoară. Cine are nevoie de protecție împotriva RSV Virusul respirator sincițial, cunoscut prin abrevierea RSV, circulă mai ales toamna, iarna și la începutul primăverii. Pentru majoritatea persoanelor, virusul provoacă simptome asemănătoare răcelii, însă în anumite cazuri poate duce la infecții respiratorii severe și chiar poate pune viața în pericol. Medicii de familie americani recomandă o singură doză de vaccin împotriva RSV persoanelor de cel puțin 75 de ani, celor cu vârste între 50 și 74 de ani care prezintă un risc crescut și persoanelor mai tinere cu sistemul imunitar slăbit. Vaccinarea este recomandată și în ultima parte a sarcinii, pentru ca anticorpii produși de mamă să ofere protecție copilului în
Primul vaccin proiectat cu AI a fost testat pe oameni. Rezultatele premierei medicale

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat primul vaccin proiectat de Inteligența Artificială. Compomenta cheie a vaccinului a fost proiectat în întregime de AI și a fost testat cu succes pe oameni. Rezultatele sunt promițătoare. Obiectivul este unul ambițios: un vaccin care să ofere imunitate nu doar împotriva variantelor COVID, ci împotriva tuturor virusurilor provenite de la lilieci ce se pot transmite la oameni. Problema vaccinurilor tradiționale Potrivit Science Alert , vacinurile tradiționale antrenează sistemul imunitar pentru a recunoaște numai un singur virus specific. Problema e că virusul poate suferi mutații ulterior. În 2021, oamenii de știință au fost nevoiți să creeze noi vaccinuri pentru a face față la noi tulpini de coronavirus. Cu ajutorul AI, medicina modernă ar putea combate nu doar variantele cunoscute ale virusului SARS-CoV-2, ci toate coronavirusurile similare care pot provoca pandemii în viitor. Vaccinurile cu algoritmi ADN Vaccinurile proiectate cu algoritmi AI ar putea fi soluția, fiindcă pot analiza datele genetice de la toate variantele de virusuri. Ar trebui să funcționeze împotriva întregii familii, nu doar împotriva tulpinii, scrie publicația. Echipa de cercetători de la Cambridge au folosit AI pentru a scana toate virusurile porvenite din familia sarbecovirusurilor Avantajele vaccinului ADN: gata cu acul! . Un avantaj al vaccinului este că nu va mai fi necesar un ac pentru a fi administrat în corp, ci dosr prin intermediul unui jet de lichid de mare presiune care pătrunde prin piele. În plus, AI poate dezvolta vaccinuri cu ADN, care sunt mai stabile spre deosebire de vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum Pfizer. Vaccinurile ADN sunt mai ușor de transportat și de depozitat în regiunile cu infrastructură medicală limitată. În urma testelor pe oameni, serul a produs anticorpi care să recunoască mai multe tipuri de sarbecovirusuri. Participanții l-au tolerat cu ușurință, neavând efecte adverse. Vaccinul este considerat sigur. Specialiștii susțin că noua tehnologie realizată cu ajutoru AI ar putea accelera dezvoltarea de vaccinuri universale împotriva gripei, Ebola și altor virusuri care pot provoca epidemii în viitor. Însă, până la realizarea unui vaccin universal mai sunt câțiva ani, iar în tot acest timp, inteligența artificială ar putea deveni un instrument de mare importanță în combaterea amenințărilor sanitare globale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de cancer”
Ministrul Sănătății a explicat de ce a eșuat campania de vaccinare anti-COVID din România: Politicienii au luat locul medicilor
Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate. „Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete. Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic. „În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.
Alexandru Rogobete despre introducerea vaccinării anti-HPV în farmacii: Este posibil și îmi doresc să-l extindem”. Ce declară despre vaccinarea împotriva rujeolei
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit sâmbătă dimineața la emisiunea Insider Politic despre situația vaccinărilor în România și efectele măsurilor adoptate pentru protejarea copiilor. Ministrul a făcut câteva precizări asupra problemelor legate de cazurile de rujeolă, dar și asupra progreselor înregistrate în privința vaccinării anti-HPV. Alexandru Rogobete a declarat că România se confruntă cu cifre alarmante la nivel european în ceea ce privește rujeola. „Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morți de rujeolă, copii nevaccinați, și pe ultimul loc în Europa la numărul de vaccinări pentru rujeolă. Începem să fim pe un trend ascendent și încep lucrurile să arate mai bine la vaccinarea anti-HPV. Apropo de asta, se vede efectul măsurilor luate anul trecut în primăvară.”, a spus Rogobete. Un subiect important din cadrul intervenției sale a fost vaccinarea anti-HPV. Ministrul a explicat că modificarea vârstei de gratuitate pentru vaccinul anti-HPV a început să dea rezultate la nivel de țară. „Și vă reamintesc că anul trecut în primăvară am crescut vârsta de gratuitate pentru vaccinarea anti-HPV la 26 de ani, atât pentru fete cât și pentru băieți. Și iată că deja începe să se vadă un trend destul de ascendent, destul de bine conturat pentru vaccinarea anti-HPV.”, a spus acesta. Ministrul a mai menționat și alte măsuri aflate în implementare și în discuție în cadrul Ministerului Sănătății. „Urmează încă două măsuri pe care le susținem. Una este deja în implementare. A fost aprobată undeva la finalul lunii ianuarie, și anume vaccinarea în farmacii pentru vaccinul antigripal. Și acum suntem în discuții. Îmi doresc să extindem acest mecanism, care nu se întâmplă doar în România. În multe țări europene se practică. Să extindem vaccinarea în farmacii și pentru HPV, și mă rog, pentru cele care se pretează.”, a spus Rogobete. Făcând referire la cele declarate, Alexandru Rogobete a afirmat că nu toate vaccinurile pot fi administrate în farmacii, din motive de siguranță pentru pacienți. „Nu poți face vaccinarea în farmacii pentru orice tip de vaccin, pentru că unele au poate o reacție care trebuie puțin monitorizată, au un regim mai special de vaccinare, de păstrare a vaccinului și așa mai departe. Dar pentru HPV este posibil și îmi doresc să-l extindem. Pentru că e nevoie să recuperăm această întârziere de vaccinare, care din păcate face victime.”, a spus Rogobete. În privința părinților care sunt sceptici legat de vaccinarea propriilor copii, Rogobete a sugerat ca aceștia să „consulte doar zonele validate din punct de vedere medical, să se consulte cu medicii, să nu ia de bun ce văd pe TikTok sau pe rețelele de socializare, pentru că sfatul medical, și am spus asta de foarte multe ori și mă repet, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu mine, din punctul meu de vedere, sfaturi medicale pot da doar medici. Sigur, politicieni, influencer, media, social media și așa mai departe, noi avem responsabilitatea de a promova ceea ce spun profesioniștii în sănătate. Dar totuși când vine un politician și nu recomandă vaccinarea și cineva l-ascultă, mi se pare un pic cam mult și cam forțat.”
Rogobete spune că vaccinarea anti-HPV crește, dar România rămâne sub media UE
„De anul trecut, au intrat în vigoare reglementări care au schimbat accesul la vaccinarea împotriva HPV, principala cauză a cancerului de col uterin, prin extinderea compensării integrale pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani și introducerea compensării de 50% pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook, după participarea la evenimentul „Advancing Prevention and Awareness in Women’s Cancers in Romania”. Ministrul a arătat că efectele măsurii „încep să se vadă”, fiind înregistrată o creștere a numărului de persoane vaccinate. „Rămânem însă sub media europeană, ceea ce arată că accesul trebuie dublat prin informare și încredere”, a subliniat Rogobete. Strategie națională de screening „Pentru prima dată în România, construim strategia națională de screening și prevenție, un cadru care aduce programele împreună, bazate pe date reale, nu pe estimări, cu rezultate care pot fi urmărite. Pentru cancerul de col uterin și cancerul de sân, dezvoltarea programelor de screening este deja în curs, în paralel cu finalizarea strategiei”, a adăugat ministrul. Acesta a precizat că în ultimii doi ani au fost realizate investiții în infrastructura necesară, inclusiv achiziția a 124 de mamografe la nivel național și reabilitarea și dotarea a peste 56 de spitale pentru investigații de citologie. „Baza există. De aici începe diferența: felul în care aceste servicii ajung, în mod constant, la oameni. Pentru că prevenția începe să conteze atunci când pacientul ajunge la timp”, a mai transmis ministrul.
Rafila: Prevenția și depistarea precoce, cheia în lupta împotriva diabetului

Prevenirea și depistarea precoce a diabetului reprezintă priorități esențiale pentru sistemul de sănătate, a declarat deputatul PSD, Alexandru Rafila, în cadrul forumului „Diabetul și complicațiile sale”, conform unei postări. Oficialul a subliniat că diabetul este deja o problemă majoră de sănătate publică, cu impact direct asupra calității vieții pacienților. Diabetul, împreună cu afecțiuni asociate precum obezitatea, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare, complicațiile renale, oculare sau infecțioase, afectează semnificativ viața de zi cu zi a persoanelor diagnosticate. Potrivit lui Rafila, identificarea timpurie a bolii oferă o șansă reală de prevenire a complicațiilor severe și de îmbunătățire a prognosticului pe termen lung. Registrul Național de Diabet, instrument strategic Pentru a obține o imagine clară asupra impactului diabetului în România, în 2023 au fost stabilite, prin Ordonanță de Urgență, etapele pentru construirea Registrului Național de Diabet. Deputatul a precizat că acest instrument este esențial pentru monitorizare, planificare și elaborarea unor politici publice eficiente. Rafila și-a exprimat speranța ca registrul să devină operațional cât mai curând, astfel încât datele colectate să permită intervenții mai rapide, mai bine direcționate și mai eficiente la nivel național. Educația și stilul de viață sănătos, baza prevenției Educația pentru sănătate rămâne fundamentul prevenției în diabet, a subliniat deputatul. O alimentație echilibrată și activitatea fizică regulată pot întârzia apariția bolii și pot reduce riscul complicațiilor la pacienții deja diagnosticați. Un stil de viață sănătos contribuie la menținerea echilibrului metabolic și la scăderea presiunii asupra sistemului medical. Vaccinarea, măsură esențială pentru pacienții cu diabet Un aspect adesea ignorat este importanța vaccinării la persoanele cu diabet. Acestea prezintă un risc crescut de complicații în cazul infecțiilor respiratorii sau virale. De aceea, sunt recomandate în mod special vaccinarea antigripală și cea antipneumococică. Potrivit lui Rafila, vaccinarea nu este doar un gest individual de protecție, ci o măsură concretă de prevenire a dezechilibrelor metabolice severe și a internărilor evitabile. „Prin educație, prevenție și vaccinare putem reduce semnificativ impactul diabetului asupra sănătății publice”, a conchis deputatul.
Ministrul Sănătății, despre vaccinare: dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată

Declarațiile au fost făcute în contextul numărului foarte mare de cazuri de rujeolă raportate în România. „Sunt cifre alarmante din punctul meu de vedere. Eu am atras atenția. Un prim semnal de alarmă a fost anul trecut în vară când am văzut cifrele pe Semestrul 1. Și unde mi-am dat seama că trendul nu este unul crescător. Motivul pentru care am și pornit o campanie de informare vizavi de prevenție, unde este inclusă și vaccinarea”, a declarat Rogobete la Digi 24. Ministrul a spus că mizează pe comunicare pentru a combate scăderea vaccinării. Rogobete a legat scăderea vaccinării de dezinformarea din spațiul public: „Să ne aducem aminte ce am pățit anul trecut, în vară, cu acele pseudo-conferințe de la Brașov, unde se discuta că medicina se face cu apă, aer și energie, fără să fac aluzie la nimeni. Cred că dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată. Un zgomot din acest punct de vedere pe care îl putem face cu toții, astfel încât oamenii să înțeleagă că aceste vaccinuri despre care discutăm se folosesc de 30-40 de ani, că au salvat milioane și milioane de oameni și că au beneficii”. „Cine răspunde pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?” Ministrul a ridicat și problema responsabilității publice în cazul mesajelor care descurajează vaccinarea. „Eu aș pune altfel întrebarea: cine răspunde, de fapt, pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?”, a afirmat Rogobete. El a criticat conținutul din mediul online și persoanele care își exprimă opinii fără bază științifică. „Pe rețelele de socializare circulă tot felul de videoclipuri cu tot felul de pseudo-politicieni care își dau cu părerea despre vaccinare, cât e de rea vaccinarea, unde poți să ajungi dacă te vaccinezi și așa mai departe. Și văd că nu sunt trași la răspundere, ceea ce cred că e o problemă și de acolo ar trebui să începem”, a spus ministrul. „Continui să cred că oamenii au dreptul să aleagă dacă se vaccinează sau nu. Deci nu sunt pentru vaccinarea obligatorie. Însă trebuie să aleagă informați corect și corespunzător. Și asta este datoria noastră”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
Rujeola face ravagii în România: 85% din cazurile europene, la noi. Ministrul acuză dezinformarea

Alexandru Rogobete a indicat două cauze principale: scăderea vaccinării în ultimii ani și dezinformarea medicală de pe rețelele sociale. „Dezinformarea medicală este la cote alarmante”, a spus vineri ministrul. A adăugat că tocmai din acest motiv Ministerul Sănătății a început o campanie de informare publică. Referitor la mesajul campaniei, a spus că aceasta încearcă să le amintească oamenilor că vaccinurile vizate sunt utilizate de peste 30-40 de ani. Riscurile prezentate în spațiul public nu corespund realității medicale. Întrebat dacă rata de vaccinare de 50% reflectă realitatea, ministrul a confirmat că da. A precizat însă că nu se observă încă un trend ascendent. „Din păcate, nu se simte încă o îmbunătățire”, a spus el. Rujeolă: Rolul medicilor de familie La întrebarea despre rolul medicilor de familie în combaterea dezinformării și dacă aceștia primesc suficient sprijin, ministrul a răspuns că medicina de familie reprezintă baza sistemului de sănătate și că acolo trebuie să înceapă informarea corectă. Rogobete a recunoscut că medicii de familie semnalează că sunt copleșiți, dar a precizat că nu consideră lipsa sprijinului drept cauza principală a scăderii ratei de vaccinare. Consecința directă a acestei situații, a subliniat ministrul, este creșterea mortalității în rândul copiilor bolnavi de rujeolă.