Brain fog. Neurologii explică de ce canicula afectează concentrarea și deciziile
Potrivit medicilor, atunci când organismul este expus la caniculă, creierul își redirecționează resursele pentru a face față stresului termic, iar funcțiile cognitive complexe trec temporar în plan secund. „În momentul în care corpul se supraîncălzește, creierul trebuie să ia rapid o decizie privind modul în care își consumă resursele. Cea mai mare parte a energiei este redirecționată imediat către hipotalamus, centrul de comandă responsabil cu termoreglarea și menținerea echilibrului intern. Din acest motiv, funcțiile cognitive complexe, precum concentrarea profundă, procesarea logică sau memoria de scurtă durată, trec temporar în plan secund”, explică dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog. Procesarea informațiilor scade, iritabilitatea crește pe caniculă Specialistul spune că, în aceste condiții, apar frecvent lapsusurile, scade viteza de procesare a informațiilor și cresc iritabilitatea și oboseala decizională. Pe lângă redistribuirea resurselor energetice, temperaturile extreme pot influența și funcționarea barierei hematoencefalice, mecanismul care protejează țesutul nervos. Potrivit neurologului, stresul termic poate crește permeabilitatea acestei bariere, favorizând un proces inflamator ușor care afectează comunicarea dintre neuroni și încetinește timpul de reacție. Cum combați ceața mintală? Medicii recomandă hidratarea constantă, evitarea expunerii prelungite la temperaturi ridicate și petrecerea timpului în spații răcoroase sau climatizate pentru menținerea funcțiilor cognitive. La apariția primelor semne de confuzie, lentoare în gândire sau iritabilitate, organismul trebuie răcit cât mai rapid, pentru ca sistemul nervos să își poată relua funcționarea normală.
Nu e coincidență, ci știință: de ce durerea de dinți apare fix în vacanța de vară
Cercetările publicate în jurnale de specialitate, precum Water, indică faptul că stresul termic asociat valurilor de căldură afectează direct echilibrul cavității bucale. Atunci când temperaturile cresc, corpul se deshidratează rapid, ceea ce duce la o scădere a producției de salivă. Saliva este cel mai bun aliat al danturii tale, având rolul vital de a neutraliza acizii și de a „spăla” resturile alimentare. O gură uscată din cauza caniculei creează un mediu mult mai permisiv pentru activitatea bacteriană, transformând o mică problemă dentară, pe care poate o ignorai acasă, într-o sursă de durere acută în timpul vacanței. Vizita la medic înainte de a fi târziu „Pacienții tind să pună pe seama oboselii de dinaintea concediului orice disconfort oral, însă mediul extern, mai ales deshidratarea asociată căldurii, joacă un rol determinant. În perioadele caniculare, cavitatea bucală devine mai uscată, reducând capacitatea naturală de protecție a dinților. O durere mică, ignorată azi, se poate transforma rapid într-o urgență stomatologică în mijlocul vacanței, unde accesul la tratament adecvat poate fi un adevărat stres”, spune Cristina Tănase, medic stomatolog. Tocmai de aceea, dacă simți că ceva nu este în regulă, oricât de tentant ar fi să amâni vizita la stomatolog „până după concediu”, cea mai sigură strategie este un consult de specialitate preventiv. Un control rapid poate identifica inflamații sau leziuni incipiente care, sub influența stilului de viață din vacanță și a deshidratării, ar putea escalada neașteptat.
Caniculă și praf saharian în Italia. Patru orașe sunt sub alertă roșie, iar temperaturile urcă la 45 de grade
Patru orașe din Italia se află marți sub alertă roșie din cauza căldurii: Torino, Brescia, Florența și Brescia. Temperaturile cresc progresiv sub influența anticiclonului african, potrivit meteorologilor citați. Vârful celui de-al treilea val de căldură al sezonului este așteptat joi și vineri. În Sardinia se pot înregistra până la 45 de grade în acele zile, potrivit Corriere. Praf saharian pe cerul Italiei Sirocco din sud aduce și un nor de praf saharian pe cerul Italiei. Meteorologul Lorenzo Tedici, de la iLMeteo.it, a explicat efectele acestui fenomen asupra temperaturilor. Praful saharian poate reduce temperatura diurnă cu până la un grad Celsius, potrivit specialistului. În același timp, temperaturile nocturne pot crește din cauza „efectului de pătură”. Acest efect împiedică căldura acumulată în sol să se disperseze în atmosferă pe timpul nopții. De altfel, marți se anunță soare și căldură intensă pe întreaga peninsulă italiană. În nord va fi mai multă nebulozitate, dar cu precipitații reduse, mai ales în zonele alpine. În centrul și sudul țării, soarele și căldura sufocantă vor domina. Temperaturile maxime vor ajunge la 39 de grade în orașe și peste 42 de grade în Sardinia. Unsprezece orașe se află sub alertă portocalie din cauza căldurii și a umidității ridicate. Printre acestea se numără Genova, Verona, Bologna, Ancona, Viterbo, Roma și Rieti. Lista include, de asemenea, Latina, Frosinone, Campobasso și Cagliari. Ce urmează în zilele următoare Miercuri, anticiclonul african va da primele semne de slăbire parțială în zona de nord. Vremea va fi inițial frumoasă, apoi vor apărea nori și furtuni spre seară în nord-est. Fenomenele se vor extinde dinspre Alpi către Prealpi și câmpiile din centrul-estul țării. În restul Italiei, vremea va rămâne stabilă și însorită, potrivit prognozelor pentru miercuri. Joi, presiunea atmosferică va rămâne instabilă în zonele alpine și prealpine din est. Acolo sunt așteptate furtuni, local de intensitate puternică. În restul țării va predomina însă vremea frumoasă, stabilă și însorită, potrivit meteorologilor.
Canicula schimbă comportamentul: temperaturile extreme ne fac mai nervoși, anxioși și iritabili
„Căldura nu îți afectează doar corpul. Îți afectează și starea de spirit”, a spus dr. Susan, De ce căldura excesivă ne face atât de morocănoși și cum o putem gestiona mai bine? Cel mai bine știu experții. Cum afectează temperaturile ridicate organismul? „Temperaturile ridicate au efecte în cascadă asupra corpului”, a spus dr. Craig Sawchuk, psiholog la Clinica Mayo din Rochester, potrivit The Guardian. Când se face cald, corpul tău se activează la maximum, lucrând din greu pentru a regla temperatura corpului, astfel încât aceasta să rămână într-un interval sigur – în general între 36,1°C și 37,2°C. Unul dintre primele lucruri care se întâmplă este că sistemul vascular se extinde pentru a permite circulației mai rapide a sângelui în tot corpul, explică Sawchuk. Acest lucru aduce mai mult sânge mai aproape de suprafața pielii, reducând izolația și permițând disiparea căldurii din interiorul corpului. (Când este frig, se întâmplă opusul: sistemul vascular se contractă, iar sângele este mai departe de suprafața pielii, ceea ce menține o mai mare parte a căldurii interne). Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a răci corpul, ceea ce duce la o creștere a ritmului cardiac. Dilatarea vaselor de sânge declanșează, de asemenea, reacția la transpirație. Și, deși transpirația poate ajuta la răcire, Sawchuk avertizează că transpirația excesivă te poate face vulnerabil la deshidratare, ceea ce poate duce la crampe musculare, dureri de cap, oboseală, dificultăți de concentrare și schimbări emoționale. Ce înseamnă „fierbinte”? Dar nu toată lumea experimentează căldura în același mod, notează Albers. Nici nu există un consens universal cu privire la ceea ce înseamnă „fierbinte”. În general, spune ea, atunci când temperaturile urcă în jurul valorii de 80 și 90 de grade (sau 30 de grade Celsius), atunci căldura pune o presiune suplimentară asupra corpului. Unii oameni sunt mult mai sensibili din cauza modului în care corpul lor reglează temperatura sau din cauza modului și locului în care au fost crescuți. Prin contrast, cei care au crescut în climate calde tind să fie mai bine aclimatizați și să aibă o toleranță mai mare la căldură. Adulții mai în vârstă și copiii mai mici au dificultăți în a-și regla temperatura internă, spune Albers. În plus, unele medicamente, inclusiv antidepresivele, stimulentele, antihistaminicele și medicamentele pentru tensiunea arterială, pot îngreuna răcirea organismului. „Persoanele cu afecțiuni cronice, cele însărcinate și oricine lucrează sau face exerciții în aer liber prezintă, de asemenea, un risc mai mare”, spune ea. Unele trăsături de personalitate, cum ar fi neuroticism, par, de asemenea, să crească probabilitatea unor răspunsuri emoționale mai proaste la temperaturile ridicate, a declarat dr. Kim Meidenbauer, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din Washington. De ce temperaturile ridicate ne fac (pe unii) morocănoși? „Disconfortul este cu siguranță o parte importantă a acestuia”, spune Meidenbauer. Este greu să fii într-o dispoziție bună când te simți ca o umflătură fierbinte și umedă. Acest disconfort este în mod inerent neplăcut, dar poate afecta și răspunsurile noastre la stimuli, deoarece răspunsul organismului la căldură – creșterea ritmului cardiac, transpirația și dificultățile de respirație – poate fi resimțit similar cu suferința emoțională. De exemplu: dacă simți că ritmul cardiac crește și cineva spune ceva enervant, s-ar putea să consideri creșterea ritmului cardiac un semn de iritare sau furie, mai degrabă decât o modalitate prin care corpul tău face față căldurii neplăcute. „Dacă corpul tău nu ar munci din greu și ritmul cardiac ar fi mai scăzut în aceeași situație, s-ar putea să dai ochii peste cap și să ignori situația ca pe cineva nepoliticos și nu ai avea aceeași experiență de a te simți iritat”, spune ea. Căldura poate duce, de asemenea, la un somn mai prost, ceea ce ne poate eroda și mai mult capacitatea de a tolera stresul și iritațiile, spune Sawchuk. Cum putem gestiona mai bine temperaturile ridicate? „A fi proactiv și conștient este esențial”, spune Meidenbauer. Fiți conștienți de cum reacționați la căldură și urmăriți condițiile meteorologice. Alte sfaturi includ: – Evitați cea mai fierbinte parte a zilei. Aceasta este de obicei între orele 10:00 și 18:00, așa că experții sugerează să programați activități în aer liber în afara acestor ore. Sawchuk sugerează să vă treziți mai devreme și să vă ocupați de treburi dimineața, când este mai răcoare. – Resetați-vă sistemul nervos. „Supraîncălzirea poate face ca creierul să se simtă suprastimulat”, spune Albers. Așadar, dacă observați că deveniți anxios sau iritabil din cauza căldurii, încercați să intrați unde este un aparat de aer condiționat, să stați într-o cameră întunecată pentru câteva minute sau să vă stropiți fața cu apă rece. Dacă nu aveți aer condiționat acasă, ea sugerează să căutați spații publice precum mall-uri, biblioteci, cinematografe sau centre comunitare de răcire. – Luați cu voi un kit de răcire. Fie că este în geantă sau în mașină, Albers sugerează să ai la îndemână câteva lucruri esențiale pentru gestionarea căldurii, cum ar fi o sticlă de apă reutilizabilă, un ventilator portabil, un prosop răcoritor, o cremă de protecție solară și pachete cu electroliți. – Verifică-i pe cei din jurul tău. Dacă ești cu copii mici, adulți mai în vârstă sau alte persoane care nu își reglează temperatura la fel de bine, urmărește-i cum se simt. Dacă observi semne precum amețeli, dureri de cap, iritabilitate sau confuzie, du-i într-un loc răcoros cât mai curând posibil. Albers sugerează, de asemenea, să verifici vecinii, rudele mai în vârstă și prietenii care locuiesc singuri în timpul valurilor de căldură. „Un apel telefonic sau o vizită rapidă poate face o mare diferență”, spune ea.