Blocaj pe Everest: un uriaș de gheață ține sute de alpiniști captivi la Tabăra de Bază
Un serac uriaș, aflat pe traseul clasic spre vârful Everest, împiedică echipele să înainteze. Lucrători specializați în amenajarea rutelor la mare altitudine, se află de mai multe săptămâni în zonă și încearcă să evalueze poziția și stabilitatea blocului de gheață din Cascada Khumbu, una dintre cele mai periculoase porțiuni ale ascensiunii. În mod normal, la începutul sezonului, aceștia fixează traseul cu corzi, scări metalice și alte echipamente necesare alpiniștilor. Anul acesta însă, ruta nu poate fi încă amenajată din cauza riscului ca seracul să se prăbușească. Adriana Brownlee, cofondatoare a companiei de expediții AGA Adventures, a declarat pentru CNN că echipele folosesc tehnologii moderne, inclusiv imagini 3D și drone, pentru a înțelege mai bine evoluția blocului de gheață. Totuși, spune ea, soluția rămâne una singură: așteptarea. „Trebuie să lăsăm natura să-și urmeze cursul. Dacă muntele spune nu, atunci este nu”, a spus Brownlee. Sezonul de pe Everest ar putea fi pus în pericol Întârzierea a făcut ca tot mai mulți alpiniști să se adune la Tabăra de Bază, ceea ce ridică temeri privind posibile aglomerări pe traseu atunci când ruta va fi deschisă. Înainte de atacul final spre vârf, alpiniștii trebuie să facă mai multe rotații între taberele superioare, pentru aclimatizare. Prudența este justificată de istoricul zonei. În 2014, prăbușirea unui serac a declanșat o avalanșă în Cascada Khumbu, ucigând mai mulți șerpași care pregăteau traseul pentru sezonul de ascensiune. La acel moment, a fost cel mai grav accident produs vreodată pe Everest. Gelje Sherpa, cofondator AGA Adventures, a explicat că traversarea unei astfel de zone nu este doar dificilă, ci și periculoasă: vibrațiile produse de grupurile de alpiniști ar putea destabiliza seracul. În plus, șerpașii transportă adesea echipamente și provizii, ceea ce face imposibilă deplasarea rapidă prin zonele riscante. Riscurile sunt amplificate și de schimbările climatice. Potrivit lui Gelje Sherpa, încălzirea globală a făcut Cascada Khumbu mai instabilă decât în anii trecuți. Deocamdată, alpiniștii speră ca seracul să se prăbușească natural și să permită amenajarea în siguranță a traseului. Nu este clar când s-ar putea întâmpla acest lucru. Chiar și după deschiderea rutei, provocările vor continua. O plecare simultană a multor echipe ar putea crea blocaje, mai ales în perioada favorabilă din luna mai, când vremea permite de obicei tentativele de vârf. Aglomerația pe Everest a devenit o problemă tot mai vizibilă în ultimii ani. Nepalul a încercat să limiteze numărul alpiniștilor nepregătiți prin majorarea taxelor și prin propuneri de reguli mai stricte, inclusiv condiționarea accesului pe Everest de experiență anterioară pe vârfuri de cel puțin 7.000 de metri. Până la 15 aprilie, Nepalul emisese 297 de permise pentru Everest în sezonul de primăvară, dintr-un total de 700 de permise acordate pentru toate vârfurile sale.
A doborât recordul mondial la 86 de ani! El e cel mai în vârstă om care a cucerit un vârf de peste 8.000 de metri
Carlos Soria Fontan, un alpinist spaniol de legendă, tocmai a doborât recordul mondial, după ce a devenit cel mai vârstnic om de pe planetă care cucerește un vârf de munte de peste 8.000 de metri altitudine. Soria are nu mai puțin de 86 de ani, pe care i-a împlinit la data de 5 februarie 2025. Cât despre ultimul vârf pe care l-a cucerit și care l-a ajutat să stabilească noua bornă mondială, acesta este Manaslu, din Nepal, care are o altitudine de 8.163 metri. Carlos Fontan are 86 de ani și a urcat la 8.163 metri altitudine! Alpinistul spaniol a doborât recordul mondial Carlos Soria Fontan a doborât recordul mondial și a devenit cel mai în vârstă om care a cucerit un vârf de peste 8.000 de metri altitudine. Originar din Spania, unde este o adevărată legendă a alpinismului, Carlos Soria a reușit performanța la peste 86 de ani de ani, el fiind născut la data de 5 februarie 1939. Cât despre precedentul record, acesta era deținut de un alpinist japonez, pe nume Yuichiro Miura, care în 2013 a escaladat Everestul la vârsta de 80 de ani. Revenind la Carlos Fontan, el avea deja Everestul în palmares, iar borna pe care a stabilit-o recent a fost posibilă unui alt vârf din zona Nepalului, anume Manaslu, care are o altitudine de 8.163 metri. În total, pe planetă sunt nu mai puțin de 14 vârfuri care depășesc altitudinea de 8.000 de metri, iar ibericul Carlos Fontan a cucerit 12 dintre ele, potrivit Marca. Nanga Parbat (8.125), Pakistan, 1990, 51 de ani Gasherbrum II (8.035), China/Pakistan, 1994, 55 de ani Cho Oyu (8.201), China/Nepal, 1999, 60 de ani Everest (8.848), China/Nepal, 2001, 62 de ani K2 (8.611), China/Pakistan, 2004, 65 de ani Broad Peak (8.047), China/Pakistan, 2007, 68 de ani Makalu (8.465), China/Nepal, 2008, 69 de ani Gasherbrum I (8.068), China/Pakistan, 2009, 70 de ani Manaslu (8.163), Nepal, 1975, 36 de ani, 2010, 71 de ani și 2025, la 86 de ani, când a stabilit și noul record mondial Lhotse (8.516), China/Nepal, 2011, 72 de ani Kanchenjunga (8.586), Nepal, 2014, 75 de ani Annapurna (8.091), Nepal, 2016, 77 de ani Singurele vârfuri care îi lipsesc din cele 14 de peste 8.000 de metri Din palmaresul lui Carlos Fontan lipsesc vârfurile Dhaulagiri I, de 8.167 metri, și Shisha Pangma, de 8.027 metri. Pe primul dintre cele două a încercat să îl cucerească în 2023, însă aproape că și-a pierdut viața, după ce a suferit un grav accident. Pe scurt, el s-a ales cu o fractură de tibie în timpul unei coborâri periculoase și nu a mai putut atinge vârful. Carlos Fontan și-a dorit foarte mult să escaladeze din nou vârful Manaslu în 2025 nu doar pentru a stabili un nou record, ci și pentru a celebra 50 de ani de la momentul în care tot el a devenit primul alpinist spaniol care a escaladat vârful respectiv. Acest moment s-a întâmplat în primăvara anului 1975. Tocmai din motivul menționat, întreaga aventură a ibericului a purtat numele de „Operațiunea Manaslu, 50 de ani mai târziu”.