România își consolidează vocea energetică la Bruxelles: investiții, cooperare și tranziție pragmatică în centrul dezbaterilor Gândul Energy Now
În această săptămână a avut loc, la Bruxelles, a patra ediție a evenimentului Gândul Energy Now, din seria Europa Connect, care-și propune să aducă laolaltă actori importanți din industria românească – companii din energie, autorități de la București – cu decidenții de la nivel european. La evenimentul desfășurat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European au fost prezenți reprezentanți ai companiilor din energie, parteneri ai proiectului Gândul Energy Now, la invitația europarlamentarului Dan Nica, coordonatorului grupului S&D din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De altfel, companiile din România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel – Alexandru Chiriță (CEO Electrica), George Agafiței (director Departamentul Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC), Ondrej Safar (CEO Evryo), Frank Hajdinjak (vicepreședinte Adrem), Giacomo Bili (CEO Alive Capital), Cristian Todea (deputy CEO Nova Power & Gas ). La dezbateri a luat parte și un număr important de europarlamentari din regiunea central și est europeană, dar nu numai, precum și reprezentanți ai unor asociații europene de profil. Printre membrii Parlamentului European din țara noastră s-au regăsit Vasile Dîncu, Andi Cristea, Maria Grapini, dar și Tudor Constantinescu de la DG Ener (Comisia Europeană). Discuțiile s-au concentrat pe nevoia de investiții în sistemul energetic din România, la fel cum nevoia de invesții în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile majore. De asemenea, s-a discutat despre reducerea poverii administrative, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor prin care proiectele în energie și investiile în energie pot să beneficieze. Nu în ultimul rând s-a discutat și despre o mai bună coordonare la nivel regional, o abordare mai pragmatică a tranziției prin folosirea tuturor surselor de energie. Un alt aspect importat scos în evidență a fost nevoia de a ne folosi de toate sursele de energie, de a fi pragmatici, focusul și prioritatea rămânând pe zona de regenerabile, soluții cu emisii zero sau emisii scăzute. Concluzia generală a evenimentului a fost că este nevoie de o complementaritate eficientă între decarbonizare și securitatea energetică, cu dimensiunea securității energetice și asigurarea de prețuri mai bune la energie pentru a păstra competitivitatea industriei româneti și europene. “Conectarea mai bună a companiilor și decidenților din Romînia cu zonele de decizie eurpeane trebuie să reprezinte o prioritate și în perioda următoare și toate aceste proiecte de facilitare a dialogului și de înțelegere mai bună a oportunităților la nivel european sunt absolut necesare”, a concluzionat la finele evenimentului secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul”
Trebuie să aleagă România între mamă și tată, între SUA și UE? Ce spune un europarlamentar
România nu trebuie să facă neapărat o alegere între UE și SUA, explică, la RFI, europarlamentarul Vasile Dîncu. Vasile Dîncu declară că „din păcate, în ultima vreme, conducerea României s-a simțit ușor încurcată, trebuind să aleagă între două tipuri de apartenență. Pe de o parte, avem un parteneriat strategic cu SUA, un parteneriat strategic care ne asigură nouă liniștea securității sau sentimentul securității, dacă nu chiar securitatea, avem baze americane importante din punct de vedere logistic și operațional pe teritoriul României. Pe de altă parte, avem apartenența la UE, cea care ne modernizează societatea, ne asigură fonduri, chiar de supraviețuire pentru România. România s-a simțit încurcată între aceste două apartenențe”. În opinia sa, „aceasta este o falsă dilemă. România nu trebuie să aleagă între mamă și tată, nu trebuie să aleagă între cele două apartenențe. Pur și simplu, trebuie să recurgă la principiu. Ne-am dus în UE, am făcut parteneriatul strategic, pentru a respecta niște principii. Aceste principii erau respectul independenței, respectul teritorialității, dreptul fiecărei națiuni de a-și defini singură proiectul și soarta (…). Pentru națiunile mici și medii, respectul principiului și consecvența sunt cele care îți asigură securitate, cel puțin pe termen lung”. Întrebat dacă mai funcționează lingușirea lui Donald Trump de către unii lideri europeni, Vasile Dîncu a răspuns: „Din păcate, a funcționat ca și comunicare politică sau diplomatică și cred că Europa a pierdut aici în noul mandat al lui Donald Trump. Nu cred că mai funcționează”.
Vasile Dîncu, despre Ion Iliescu: Adversarii săi politici de dreapta vor fi mai săraci acum cu o memă
„Un veritabil om de stânga, Iliescu a avut marele defect, într-o societate politică adesea oportunistă, de a nu-și trăda convingerile. Nu s-a transformat în liber-schimbist, nu a trecut la dreapta și a rămas fidel valorilor sale fundamentale până la sfârșit. Ion Iliescu a orientat România pe drumul euroatlantic într-o perioadă complicată, în care această alegere era dificilă, dar esențială. Astăzi, privind spre viitor, ne dăm seama cât de greu ne este să păstrăm această direcție pe care el a fixat-o într-un moment istoric delicat”, scrie pe Facebook Vasile Dîncu. El admite că, poate, Iliescu nu a fost marele reformator pe care mulți și-l doreau, dar a știut mereu să echilibreze tendințele care împingeau politica spre extreme periculoase și spune că a fostul președinte a făcut greșeli. „A făcut greșeli, la începuturile democrației noastre. Nu a avut puterea de a se opune spaimelor și anxietăților unei majorități care rămăsese fără «tătuc» și era îngrozită de libertatea pentru care nu avea proiect. Poate nu a avut puterea să iasă de sub presiunea spiritului timpului, poate a fost el însuși speriat de vântul schimbării. Poate putea face și altfel. Vom avea timp să studiem toate aceste neajunsuri ale sale în deceniile viitoare, cu mai mare distanțare și, poate, cu mai puțină emoție. De două decenii, Ion Iliescu nu mai este la conducere și am început să îi reproșăm României lucruri pe care altădată le atribuiam exclusiv lui. Ion Iliescu a fost, poate nedrept, un țap ispășitor comod pentru greșelile noastre colective, adversarul ideal pentru o dreaptă care încă își căuta identitatea ideologică. Adversarii săi politici de dreapta vor fi mai săraci acum cu o memă, dispare un motiv facil pentru ura lor și o explicație comodă a propriilor eșecuri. În mod paradoxal, a fost tocmai el cel care s-a opus cu fermitate pe care noi, cei veniți după el, l-am creat și perpetuat”, adaugă Dîncu. Despre patriotismul veritabil și respectul pentru adversari El spune că, în calitate de președinte, Ion Iliescu și-a respectat cu strictețe rolul constituțional: „Nu a încălcat principiile fundamentale ale democrației, nu a fost niciodată absent, lipsit de empatie sau de responsabilitate față de români. A știut să respecte adversarii politici, să înțeleagă competiția și să apere chiar și vocile critice”. „Pot mărturisi personal că, deși am fost propus pentru eliminare din partid de trei ori pentru delictul de a-l fi criticat, cel care s-a opus, de fiecare dată, a fost chiar Ion Iliescu. Nu am făcut parte din echipa lui Ion Iliescu în dinamica unei competiții interne a partidului, dar am învățat de la politicianul ajuns deja, la senectute, că emoția nu trebuie să dispară din politică, ci trebuie pusă în slujba ideilor și a promovării echității și a dreptății sociale. A trăit simplu, modest și discret, cu o preocupare constantă pentru lectură, gândire și pentru a înțelege viitorul. În această simplitate și modestie a vieții sale am găsit poate cea mai autentică lecție despre esența unei politici dedicate binelui comun”, mai scrie Vasile Dîncu. El susține că patriotismul fostului președinte a fost unul veritabil, asumat în deplină conștiință a destinului istoric și că greșelile sale „știm sigur că nu le vom repeta”. „Care a fost marele proiect al dreptei care a venit după Iliescu?” Vasile Dîncu afirmă că, prin dispariția lui Ion Iliescu, „suntem obligați să ne amintim că solidaritatea reală și apărarea celor vulnerabili sunt esența politicii autentice de stânga și nu populismele sau electoralismul pe care noi înșine, succesorii săi, le-am practicat adesea”. „Cu toții – adversari ori parteneri ai săi – ar trebui, poate, să ne privim în oglindă și să răspundem sincer la întrebări simple pe care ni le poate pune un școlar: Ce am făcut noi în cele două decenii de când singurul și ultimul președinte de stânga a ieșit din mandat, după ce România era deja membră NATO și, în mandatul lui, se încheiaseră toate capitolele de negociere cu UE? Care a fost marele proiect al dreptei care a venit după Iliescu? Sincer vorbind, sunt întrebări și pentru noi, cei de stânga, care am fost, în aceste două decenii, câțiva ani la putere în diferite combinații, singuri sau în coaliții. , spun astăzi, cu decență, adversarii săi. Dar istoria nu este decât o narațiune scrisă și rescrisă mereu de învingători. Timpul, însă, îi va face dreptate lui Ion Iliescu, amintindu-ne de nevoia permanentă a solidarității și a echității într-o societate românească aflată de peste 35 de ani în căutarea unui nou proiect comun de viitor. La despărțirea de Ion Iliescu, rămânem cu datoria de a redescoperi și revigora adevăratele valori ale stângii pentru generațiile viitoare”, încheie Vasile Dîncu.