Republica Moldova e pe cale să reușească unde România a eșuat. Reforma administrativ-teritorială. Dispar 32 de consilii raionale și rămân doar trei regiuni
Republica Moldova face reforma pe care o evită politicienii români. Cele 32 de consilii raionale din țara vecină urmează să fie lichidate în cadrul reformei administraţiei publice locale, iar din 2027, după următorul scrutin local, nivelul II al administraţiei va fi reprezentat de trei consilii regionale, cu sediile la Bălţi, Chişinău şi Cahul. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova renunță la sistemul administrativ moștenit din perioada sovietică Loading … Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că cele 32 de raioane vor fi desființate și comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar Găgăuzia își menține statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi. În România, însă, o reformă administrativ-teritorială de asemenea amploare ar fi mai dificil de pus în practică. În țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare și ce atribuții administrative ar primi acestea. Din raioane, în regiuni Prima schimbare anunțată de Guvernul de la Chișinău este ca unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II vor fi denumite regiuni. „Crearea regiunilor este o etapă necesară în modernizarea R. Moldova – reducem numărul, birocrația și atribuțiile acestora. Mandatul regiunilor va fi unul restrâns, axat pe susținerea dezvoltării regionale și a cooperării între primării. Autoritățile regionale vor analiza prioritățile din aria geografică corespunzătoare și le vor sintetiza într-un plan de dezvoltare și într-un portofoliu de proiecte intercomunitare și regionale. Ele vor pregăti și implementa aceste proiecte împreună cu primăriile și vor oferi, la solicitare, asistență pentru proiectele locale ale primăriilor”, se arată în conceptul Guvernului de la Chișinău. De asemenea, noile regiuni vor funcționa ca „parteneri-cheie și promotori direcți” în accesarea și implementarea programelor europene de coeziune, dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră. „Serviciile prestate de actualele raioane nu vor fi transferate la sediul regiunilor, dimpotrivă – serviciile, ghișeele, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării sau de structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți. Regiunile vor planifica investițiile regionale și vor iniția proiecte”, notează sursa citată. Foto: Facebook / Guvernul Republicii Moldova 3 regiuni, 3 municipii de nivelul al doilea și UTAG A doua schimbare este ca cele 32 de raioane vor fi reorganizate în trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud și municipiul Taraclia. Regiunile Nord, Centru și Sud vor reuni teritoriile a 31 de raioane, iar actualul raion Taraclia va fi reorganizat prin constituirea municipiului Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea distincte. De asemenea, Guvernul de la Chișinău precizează că UTA Găgăuzia își va păstra nivelul special de administrare prevăzut de legislație. Delimitarea noilor regiuni va urma, în linii generale, configurația actualelor regiuni de dezvoltare, cu două excepții: raionul Taraclia și municipiul Bălți. „Constituirea municipiului Taraclia ca unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea ține seama de particularitățile etnoculturale și lingvistice ale zonei”, se explică în concept. Noile regiuni vor avea consilii regionale alese direct de locuitori. Președinții regiunilor vor fi aleși de consiliile regionale, din rândul consilierilor. Numărul consilierilor va fi stabilit în funcție de populația regiunii, conform pragurilor prevăzute de Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală. Regiunea Nord va cuprinde teritoriile a unsprezece raioane actuale: Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca și va avea 514.105 de locuitori. Sediul autorităților regionale respective este prevăzut în municipiu Bălți. Municipiul Bălți va rămâne însă o unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea și nu va face parte din Regiunea Nord. Populația și bugetul municipiului vor rămâne separate de cele ale regiunii. Regiunea Centru va cuprinde teritoriile a treisprezece raioane actuale: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni și va avea 670.088 de locuitori. Sediul autorității regionale respective este prevăzut în municipiul Chișinău. Municipiul Chișinău nu este inclus în teritoriul, populația și bugetul regiunii. Regiunea Sud va cuprinde teritoriile a șapte raioane actuale: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Ștefan Vodă și va avea 280.237 de locuitori. Sediul autorității regionale este prevăzut în municipiul Cahul. Raionul Taraclia va fi reorganizat în municipiul Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Legea va stabili modul în care vor fi reprezentate localitățile din actualul raion, cum vor fi exercitate competențele de autoritate publică locală de nivelul al doilea și cum va fi asigurată finanțarea municipiului. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul juridic special. Taraclia, Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia nu vor face parte din cele trei regiuni. Avertismentul experților Experții din Republica Moldova avertizează că reforma administrativ-teritorială poate genera nemulțumiri. Un exemplu este Taraclia, care, cu aproximativ 20.000 de locuitori, ar urma să aibă statut special, în timp ce Ungheni, cu circa 40.000, nu ar avea un statut similar. Nici Bălți, care ar fi trebuit să aibă o lege specială, nu o are. O altă problemă invocată este mutarea puterii politice locale către noile centre de putere. În plus, reforma poate fi exploatată de propaganda rusă pentru a prezenta reforma ca măsură impusă de Bruxelles. Experții avertizează și asupra riscului repetării experienței județelor, abandonate după revenirea Partidului Comunist
Republica Moldova instituie stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Aproape 60% din energia electrică va fi importată
Propunerea Guvernului care vizează o stare de urgență de 60 de zile urmează să fie înaintată Parlamentului Republicii Moldova pentru examinare și aprobare. Potrivit Guvernului, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova va trebui acoperit din import în această iarnă. În orele de vârf, necesarul este estimat la 400-450 MW, în condițiile în care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată. În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Guvernul precizează că în prezent nu există riscul unei insuficiențe a volumelor, însă prețurile de pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse suplimentare pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii. Situația carburanților s-a îmbunătățit în ultimele săptămâni. Stocurile au crescut de la aproximativ 3,5 zile de consum la începutul lunii august la circa 10 zile în prezent, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut de la 109 la mai puțin de șapte. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că riscurile se mențin, pe fondul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale. În sectorul hidrologic, Guvernul invocă deficitul sever de apă de pe râurile Nistru și Prut, care poate afecta capacitatea de captare și alimentarea populației cu apă potabilă. Sprijinirea populației, o prioritate Autoritățile subliniază că sectoarele energetic și hidrologic sunt interconectate: infrastructura de apă depinde de alimentarea cu energie electrică, în timp ce seceta afectează producția de energie hidro. Instituirea stării de urgență ar permite adoptarea unor măsuri pentru menținerea stocurilor și a importurilor, protejarea consumatorilor și a infrastructurii critice și prevenirea penuriilor și întreruperilor. Măsurile urmăresc asigurarea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților. Premierul Vasile Tofan a subliniat că sprijinirea populației rămâne o prioritate, în condițiile presiunilor tot mai mari asupra gospodăriilor. „Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare”, a declarat Vasile Tofan. Premierul a precizat anterior că Guvernul va trebui să suplimenteze fondurile destinate compensațiilor pentru sezonul rece, în condițiile creșterii prețurilor la energie și ale riscurilor de pe piețele internaționale.
Claudiu Năsui: Nu am fost niciodată în Republica Moldova
Claudiu Năsui a recunoscut că nu a fost niciodată în Republica Moldova înainte de a fi numit ministru al Dezvoltării Economiei și Digitalizării. El a vorbit și despre poziția sa privind ideea Unirii Republicii Moldova cu România, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”. Claudiu Năsui a devenit oficial ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova. El a depus jurământul la Președinție, în prezența Maiei Sandu și a premierului Vasile Tofan (vezi AICI). După acest episod, Claudiu Năsui a fost invitat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”, acolo unde a dezvăluit că, până să devină ministru în Republica Moldova, nu a vizitat niciodată țara. Loading … Claudiu Năsui Claudiu Năsui se află la prima vizită în Republica Moldova Întrebat dacă a mai vizitat Republica Moldova, Năsui a răspuns că se află la prima sa vizită. În continuare, gazda emisiunii l-a întrebat de ce nu ar fi existat, până recent, un interes către a vizita Republica Moldova, în contextul în care tatăl său a fost consul onorific al Republicii Moldova în SUA. A fost întrebat și dacă este unionist. „Tatăl meu a fost consul onorific și el e un mare fan al unirii cu România și un mare fan al Republicii Moldova. El cumva a fost foarte fericit și dornic să ajute aici. Din păcate, drumurile mele nu m-au adus pe aici, pentru că eram pe partea asta de buget, finanțe, în Parlamentul din România. Oportunitatea principală pe care trebuie să o ia Republica Moldova este integrarea în UE. V-aș minți dacă aș spune că aș fi contra unei uniri”, a răspuns Claudiu Năsui, arată Unimedia.info. De asemenea, a susținut că tatăl său nu a avut afaceri legate de Republica Moldova. El a explicat că tatăl său face parte din diaspora română din SUA. „Ca să înțelegeți, consulul onorific este o funcție onorifică. El, practic, face parte din diaspora română din străinătate care a susținut foarte multe fonduri de politică externă a Republicii Moldova prin Statele Unite, pentru că el acolo trăiește. În acest context a fost făcut consul. E o funcție care te costă destul de mult și el a făcut-o cu mare plăcere”, a mai spus Claudiu Năsui. Claudiu Năsui spune că economia Republicii Moldova este în dezvoltare, dar are nevoie de reforme pentru a obține rezultate mai bune. El compară reformele cu un „medicament” necesar pentru însănătoșirea economiei. Sursă foto: Mediafax Foto
Ilie Bolojan l-a primit pe premierul Vasile Tofan: România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE
Premierul demis Ilie Bolojan l-a primit, joi, pe prim-ministrul de la Chișinău, Vasile Tofan, la Palatul Victoria, el declarând că România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Bolojan îi mulțumește premierului Vasile Tofan că a ales România pentru prima vizită externă „Îi mulţumesc domnului prim-ministru Tofan pentru faptul că a ales România pentru prima sa vizită oficială după investirea în funcţie. Este un gest simbolic care confirmă încă o dată caracterul special al relaţiei dintre România şi Republica Moldova. Îi urez mult succes în această funcţie importantă în serviciul cetăţenilor Moldovei”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm şi l-a asigurat de acest lucru. „Discuţiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem proiecte în domenii precum energie, transporturi, educaţie, cultură şi mediu, precum şi acţiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor noştri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile şi schimburile comerciale bilaterale şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a arătat premierul demis. Bolojan: „Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm” Bolojan a mai spus că cel mai important proiect strategic comun este avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. „România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanţe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocielor de aderare pentru clasterele 1. Valori fundamentale şi 6. Relaţii externe. Sperăm că până la sfârşitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocielor privind celelalte patru clastere”, a subliniat el. Prim-ministrul demis al României a menţionat că, în ceea ce priveşte proiectele strategice comune, a discutat cu prim-ministrul Tofan stadiul implementării acestora, cu un accent special pe interconectarea în domeniile transporturilor şi energiei. „Colegii de la Ministerul Energiei se coordonează cu omologii din Moldova pentru a găsi cele mai bune soluţii de depăşire a dificultăţilor generate de actalul context de securitate. Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar şi una în domeniul combustibililor. Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare, de 400 kV, Suceava-Bălţi şi Gutinaş-Străşeni. Guvernul României a aprobat în primăvară hotărarea de guvern în declararea părţii de pe teritoriul României ca proiect de importanţă naţională privind reţeaua electrică de transport”, a anunţat el. Bolojan a mai declarat că, în domeniul infrastructurii, anul trecut au început lucrările la podul Ungheni, primul pod la nivel de autostradă la standard de europene, care va conecta Republica Moldova de reţeaua europeană de transport prin România. „Lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an. În acest sens, salutăm semnarea, la 2 iulie anul acesta, a acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului. După cum ştiţi, România a obţinut o finanţare importantă prin programul SAFE pentru a conecta acest pod la Autostrada A8, iar ca parte a proiectului vor exista lucrări de infrastructură şi în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standard de europeană”, a precizat premierul interimar. El a mai anunţat că se avansează şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. „În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu-Cantemir şi, după cum ştiţi, traficul pe această linie a fost sistat complet în ultimii 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România şi Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare”, a subliniat el. Bolojan a spus că a discutat şi aspectele legate de situaţia regională şi internaţională, marcată de provocări şi ameninţări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Avem o evaluare comună asupra acţiunilor ostile ale Federaţiei Ruse şi cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine. Menţionez, printre altele, încălcările repetate ale spaţiului aerian al României în ultima perioadă. Situaţii similare au fost înregistrate şi în Republica Moldova. Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi orice acţiuni de încălcare a spaţiului aerian sau maritim al statelor noastre”, a mai declarat el.
Nicușor Dan, întâlnire cu Vasile Tofan: Am reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova
„M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nicușor Dan. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru reafirmarea relației București-Chișinău și pentru reconfirmarea angajamentului celor două state de a continua proiectele comune, spune Dan. „Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni”, mai transmite șeful statului. De asemenea, liderul de la București a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere”, mai spune președintele. Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova se află în prima vizită în România. Șeful Guvernului de la Chișinău se întâlnește și cu premierul interimar Ilie Bolojan.