Petre Florin Manole (PSD): Nici un venit nu scade prin legea salarizării
Potrivit acordului, documentul trebuie adoptat până la finalul lunii iunie. Legea e jalon în PNRR, iar dacă nu set adoptată la timp România riscă să piardă fonduri europene. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu”, a declarat Petre Florin Manole la RFI. Fostul ministru PSD al Muncii spune că toate opiniile vor fi luate în calcul în legea salarizării. „Există un draft, cel pe care l-am lăsat în Ministerul Muncii, vom vedea care sunt eventualele modificări, dar există un draft care are câteva repere esențiale. În primul rând, nici un venit nu scade, este un principiu agreat și prin protocolul cu Președinția. În al doilea rând, foarte multe sporuri dispar și anvelopa generală, că până la urmă mai puțin important este numele sporurilor, este important că anvelopa sporurilor scade, de la 30% la 20% pe ordonator de credite”, a spus Petre Florin Manole. Anvelopa este de 8 miliarde de lei Deputatul PSD precizează că „diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public scade și ea de la 1-12, cât este astăzi în legea în vigoare, la 1-8. Adică cel mai mare salariu, al președintelui, va fi de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public”. El mai spune că anvelopa agreată și cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană respectă și angajamentele României referitoare la deficit și la ponderea cheltuielilor publice cu salariile din totalul cheltuielilor publice: „Anvelopa este de opt miliarde, o anvelopă destul de modestă, dar e atât cât și poate permite statul român în acest moment”. Fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole declară că se va ține cont de toate opiniile exprimate pe legea salarizării. În opinia sa, „este și sarcina actualului ministru și sarcina Guvernului în următoarele zile, poate săptămâni de dezbateri, să găsească niște soluții pentru a integra acele dintre amendamente care se cuvin integrate, dar cu maximă prudență în legătură cu bugetul disponibil, pe care nu avem cum să-l depășim”. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Amalie, „petrolista din adâncuri”. Salariul fabulos al unei norvegiene și minunata sa profesie
Amalie este inginer de proces pe o platformă petrolieră situată în largul orașului Bergen, Norvegia, și lucrează acolo de aproape trei ani. Programul este solicitant: ture de câte două săptămâni, cu schimburi care încep la 6:45 dimineața sau seara. „Nicio zi nu seamănă cu alta”, a declarat ea pentru publicația suedeză Expressen. Câștigă peste 110.000 de euro pe an și lucrează doar 250 de zile. Norvegia este cel mai mare producător de petrol și gaze din Uniunea Europeană. Atât de mare încât bugetul Regatului este compus din veniturile aduse de exploatările de carbohidrați, pe de o parte, și restul industriilor. Culmea, nu există întreprideri private în domeniu, totul aparține statului și este „repartizat” cetățenilor, țara în care nici taximetriștii sau dentiștii nu sunt privați 100%. Pentru Amalie Lundstad, o norvegiană de 29 de ani, această căutare s-a încheiat deja. Tânăra spune că și-a găsit meseria ideală, una care îi oferă un venit generos, suficient timp liber și șansa de a lucra într-un mediu plin de provocări — chiar dacă majoritatea oamenilor ar evita-o, notează denoffentlige.dk. Fiecare tură începe cu predarea responsabilităților de la echipa precedentă, urmată de planificarea activităților. În calitate de coordonator de zonă, tânăra este responsabilă pentru siguranța și corecta desfășurare a operațiunilor, într-un mediu unde orice greșeală poate avea consecințe majore. „Lucrăm întotdeauna în perechi, pentru a verifica fiecare pas”, spune ea. Munca offshore este una plină de riscuri, iar siguranța se află mereu pe primul loc. „Pot exista situații periculoase, pentru că lucrăm cu cantități enorme de energie în conducte”, explică Amalie, subliniind importanța preciziei și a colaborării constante între colegi. Muncă, sport și veselie Cu toate acestea, viața pe platformă nu înseamnă doar muncă. Angajații au la dispoziție o sală de sport, un simulator de golf și chiar un simulator de vânătoare. „Ai destule lucruri de făcut atunci când nu ești la lucru”, povestește tânăra. Deși este una dintre puținele femei de pe platformă, Amalie s-a adaptat rapid mediului dominat de bărbați. Eforturile îi sunt însă bine recompensate. Cu tot cu sporuri, câștigă anual între 900.000 și 1,3 milioane de coroane norvegiene — echivalentul a până la 830.000 de coroane daneze, adică aproximativ 110.000 de euro. Veniturile îi permit să călătorească des, să-și urmeze pasiunile și să documenteze viața aparte de pe platformă pentru cei aproape 90.000 de urmăritori de pe Instagram. Pentru Amalie, jobul offshore a devenit un stil de viață care combină aventura cu disciplina. Totuși, ea avertizează că nu este o meserie pentru oricine: „Jobul este fantastic pentru cei cărora le place să călătorească și își doresc o carieră interesantă”, spune ea. Dar succesul în acest domeniu vine și cu sacrificii importante — mai ales timpul petrecut departe de familie și prieteni. Recomandarea autorului: Solidaritatea în fața Rusiei este pusă la încercare: Norvegia nu își pune Fondul Suveran la bătaie pentru a garanta folosirea fondurilor rusești înghețate ca ajutor pentru Ucraina. Anunțul fostului șef NATO Jens Stoltenberg