Selecționerul maghiar a dat verdictul după România Ungaria 29-34. Unde s-a făcut diferența
România a cedat meciul cu rivala Ungaria, scor 29-34, în primul meci al Grupei Principale A de la Campionatul Mondial de handbal feminin. La finalul jocului, selecționerul reprezentativei maghiare este de părere că duelul a fost decis în startul reprizei secunde, când apărarea a făcut un joc solid, a blocat mai multe atacuri, iar în atac, jucătoarele sale și-au făcut datoria și au „marcat ușor”. Reacția lui Vladimir Golovin după România – Ungaria 29-34 Naționala de handbal feminin a României a pierdut meciul cu Ungaria, scor 29-34, în runda inaugurală din Grupa Principală A de la Campionatul Mondial organizat de Germania și Olanda. Vladimir Golovin, selecționerul reprezentativei maghiare, crede că disputa s-a decis în primele minute ale mitanului secund, când defensiva a blocat mai multe șarje ale tricolorelor, iar în atac elevele sale au marcat la foc automat. România au fost conduse non-stop de adversara sa, care a redus de mai multe ori diferența la un singur gol. Nu a reușit niciodată să egaleze, din cauza impreciziei și a portăriței maghiare. „E ca și cum a trebuit să luptăm de două ori pentru a câștiga un singur meci. În prima repriză totul a decurs bine la început, apoi în ultimele minute totul s-a dus de râpă. Am jucat mai lent, ne-am îngreunat singure, am făcut greșeli… Apoi, meciul s-a decis în startul reprizei a doua. Apărarea s-a mobilizat și am evitat mai multe goluri, iar la poarta cealaltă am înscris ușor. Am reușit să terminăm meciul într-o manieră bună. Defensiva a fost importantă. Nu trăim într-o lume în care poți câștiga la 24 de goluri diferență. Aveam nevoie să ținem mai mult de minge și să calmăm jocul. Încă suntem la început, mai e mult până la finalul turneului, dar avem speranțe”, a declarat Golovin, potrivit nemzetisport.hu. Urmează duelul cu Senegal Eșecul suferit de tricolore în primul meci din grupele principale de la Campionatul Mondial le-a anulat acestora șansele de a mai ajunge în faza sferturilor de finală. Pentru România urmează meciurile cu Senegal (vineri, 16.30, Digi Sport 1) și Elveția (duminică, 19.00, Digi Sport 1). „Echipa națională a Ungariei a învins România cu scorul de 34-29 în prima rundă a fazei principale a Campionatului Mondial de handbal feminin. I-am învins pe români, am făcut un pas mare spre sferturile de finală”, a mai scris sursa citată.
Nadia Comăneci n-a stat pe gânduri și a dat verdictul despre competitoarele transgender
Nadia Comăneci (64 de ani), fosta mare campioană de la JO Montreal 1976, n-a stat pe gândiri și a dat verdictul despre competitoarele transgender, în contextul în care Comitetul Olimpic Internațional a decis interzicerea participării acestora în competițiile feminine. „Zeița de la Montreal” a fost prezentă recent la un forum organizat la Madrid, iar printre subiectele abordate a fost și cel legat de competitoarele transgender, subliniind că este de acord cu incluziunea persoanelor care aparțin unei comunități, însă în privința sporturilor lucrurile trebuie să fie foarte clare. Reamintim că cel mai controversat moment de la JO Paris a fost cazul lui Imane Khelif (box), persoana a cărei identitate de gen a stârnit numeroase discuții, atât în timpul competiției, cât și după. Nadia Comăneci, prezentă la un forum la Madrid, a vorbit despre decizia CIO, sub conducerea lui Kirsty Coventry, de a interzice participarea competitoarelor transgender în competițiile feminine. Comăneci a dat un verdict clar în această privință și susține că nu are nimic împotriva incluziunii acestei categorii de persoane, însă în sport acest principiu nu funcționează. „Desigur că trebuie să protejăm sportivele feminine și să folosim regulile astfel încât toată lumea să concureze corect. A fost o decizie grozavă din partea noului președinte al Comitetului Internațional Olimpic. Înțeleg importanța incluziunii, dar sporturile feminine sunt pentru femei”, a declarat Nadia Comăneci, citată de SportsKeeda. Celebra fostă gimnastă a făcut referire și la cazul lui Imane Khelif, pugilista din Algeria, a cărei participare la JO Paris 2024 a fost „pe sub radarul controverselor”, existând multe semne de întrebare cu privite la genul său. De asemenea, Nadia Comăneci a vorbit deschis și despre problema sănătății mintale, în special în rândul sportivilor, pecum și despre modul în care aceasta era abordată în anii ’70-’80, când concura la cel mai înalt nivel. „În acele circumstanțe, era un subiect tabo. Nu se vorbea despre asta pentru că era considerată o slăbiciune, iar acum cred că este bine că toată lumea înțelege că și dacă nu practici un sport, face parte din viață și ți se poate întâmpla la un moment dat”, a mai spus Nadia Comăneci. Nadia Comeneci, perfecțiunea de la Montreal Nadia Comăneci a debutat la Jocurile Olimpice în ediția de la Montreal, în 1976, iar acolo a scris istorie, devenind prima gimnastă care a reușit „10-le perfect”, dând peste cap tabela de scor care afișa nota 1.0 în loc de „10”. „Zeița de la Montreal”, cum este cunoscută de la acel moment, a câștigat în cariera sa nouă medalii olimpice, din care trei de aur obținute la JO Montreal (individual compus, paralele și bârnă), respectiv două la JO Moscova 1980 (bârnă și sol). Anul 2026, în care se vor împlini 50 de ani de la JO Montreal, va purta numele Nadiei Comăneci, iar toate evenimente sportive din România se vor desfășura „sub auspiciile acestui eveniment”.
Ion Țiriac a văzut imaginile cu Sabrina Voinea și Camelia Voinea și a dat verdictul
Miliardarul român Ion Țiriac a dat verdictul imediat după ce a văzut imaginile cu Sabrina Voinea și mama ei, Camelia Voinea. Imaginile în care Camelia Voinea ar fi abuzat-o verbal, în sala de gimnastică, pe fata ei, Sabrina, au fost văzute și de Ion Țiriac, miliardarul luând partea antrenoarei. De mai bine de 24 de ore, imaginile din mediul online, înregistrate acum aproximativ un deceniu, în care gimnasta Sabrina Voinea este agresată verbal de mama ei, antrenoarea Camelia Voinea, stârnesc cele mai diverse comentarii. Omul român de afaceri Ion Țiriac a văzut filmulețul și ia partea Cameliei Voinea, cu toate că secvențele confirmă mărturiile recentele ale unor foste sportive, potrivit cărora au avut parte de tratamente similare în sala „Flămânda”, unde Voinea a fost antrenoare ani la rând. „O mamă are dreptul din toate punctele de vedere să-și crească copilul așa cum crede. O mamă care l-a ținut nouă luni și care îl crește și mai e și antrenoare sigur că, din când în când, s-ar putea întâmpla să mai sară calul. Dar cine sunt eu să o judec? Nu sunt de acord cu cei care au scris despre treaba asta”, a spus Ion Țiriac. Cum se apără Camelia Voinea în tot acest scandal În apărarea ei, Camelia Voinea transmite că acele imagini au mai fost prezentate conducerii federației și acum 2 ani, deci nu este nimic nou, iar oficialii FRG din vechea conducere au ameninţat-o si şantajat-o permanent cu respectivul filmuleț. De asemenea, antrenoarea și mama Sabrinei Voinea spune că de aici până la acuzatii absurde precum bătăi sau că își abuzează sportivele este cale lungă, motiv pentru care își va apăra imaginea in justiție. „Sigur, ca de altfel ca orice părinte și antrenor, și am puterea să recunosc asta, și eu regret că mai ridic tonul, că poate am momente de supărare, de nervi sau de severitate. Dar ce antrenor nu face asta? Asta este meseria și ca să ajungi acolo sus mai există și momente grele și tensionate. Nu cred că există vreo mare campioană care să spună că a avut doar lapte și miere în carieră”, precizează Camelia Voinea. În context, oficialii clubului CSM Constanța, la care fata și mama sunt legitimate de 3 ani, sunt alături de campioanele Camelia și Sabrina Voinea, supuse unui nedrept linșaj mediatic, declanșat după revenirea de la Campionatul Mondial de la Jakarta. „De ce acum, de ce nu atunci sau mai devreme, care este miza, iată doar câteva întrebări ale căror răspunsuri ar trebui căutate și legate de persoane ale căror interese, în mod cert, nu au nicio legătură cu progresul gimnasticii românești”, se întreabă diriguitorii grupării de la malul mării. După revenirea de la CM de la Jakarta, gimnasta Denisa Golgotă a șocat, spunând că a fost supusă la bullying nu doar în sala de antrenament, a avut parte de hărţuire, dar cererea pe care a depus-o a fost total ignorată de Federaţie. Ea nu a dat nume, dar a transmis că persoanele cu care mă antrenez în sală sunt cele care m-au hărţuit şi au încercat să mă facă să cedez psihic.
Irlandezii au dat verdictul despre Dacia Bigster
Noul model Dacia Bigster continuă să impresioneze, iar irlandezii au dat verdictul despre acest SUV, care dovedește că transformarea realizată de contructorul francez este una bine venită, dar mai ales cu un raport preț-calitate foarte bun. Cu alte cuvinte, Dacia Bigster este „un SUV ieftin, care lovește peste categoria sa”, după cum au titrat cei de la Irish Examiner. Irlandezi au aruncat o privire asupra noului model Dacia Bigster, despre care spun că s-a transformat „dintr-o rudă îndepărtată în fiul risipitor”, iar ceea ce a reușit constructorul francez, care deține brandul Dacia, poate duce la un succes impresionant pe piața auto. Potrivit sursei menționate, odată cu succesul modelului Duster, care a avut vânzări eficiente, deși discrete, ale modelelor Logan, Dandero, Stepway, dar și al celui mai recent model, cel al lui Jogger, precum și al modelului electric Spring, atitudinea de la vârful gigantului francez s-a schimbat, iar Dacia este nu mai este privită ca „ruda îndepărtată, ci ca fiul risipitor”. Cei de la Irish Examiner au acordat 4 stele (din cinci) modelului Dacia Bigster, al cărui preț variază între 29.900 de euro și 38.258 de euro, ceea ce îl face „un SUV ieftin, care lovește peste categoria sa”. Astfel, cei care își doresc o mașină nouă sau o a doua mașină pe care să o folosească întreaga familie, fără să scoată sume impresionante din cont, Dacia Bigster este ceea ce caută. „Poate că nu se apropie de calitatea construcției sau rafinamentul ofeite de alte modele. Însă, constructorul a reușit să porducă vehicule viabile, economice și extrem de ieftine, care deși erau departe de a fi strălucitoare, își fac bine treaba”, mai scriu irlandezii. Dacia, comparată cu Skoda Irlandezii au făcut o paralelă între Dacia celor de la Renault și Skoda, pentru care Volkswagen a creat un model ce a devenit îndrăgit în rândul occidentalilor. „La fel ca Skoda, Dacia se află acum în poziția de a-și extinde gama de modele și de a oferi produse pe segmente pe care nu le ocupa anterior. Spring a fost primul său vehicul electric, Jogger primul MPV, iar acum Bigster, primul SUV de familie”, au scris irlandezii, care nu au ezitat să fie ironici în legătură cu numele modelului, pe care îl consideră „teribil”. Însă, trecând peste acest aspect, irlandezii susțin că Dacia Bigster va fi o prezență notabilă pe piața auto, cu vânzări bune. De altfel, potrivit acestora, Dacia Bigster va putea concura, cu succes, cu alte modele consacrate, precum Nissan Quashqai, Hyunday Tucson, Toyota RAV 4 sau KIA Sportage. Iar succesul Dacia Bigster va veni tocmai ca urmare a prețului scăzut. „La urma urmei, este cu 10 mii mai ieftin decât unele dintre cele menționate”, susțin irlandezii. Dacia Bigster, date tehnice Dacia Bigster are o lungime de 4,5 metri, fiind cel mai lung vehicul Dacia. Chiar și versiunea de bază „Essential” oferă dotîri precum cruise control, aer condișionat manual, faruri automate, jante din aliaj de 17 inci, geamuri electrice față și spate, cu o singură atingere, și un ecran tactil de 10,1 inci. Este echipat cu un motor hibrid de 1,7 litri cu un motor electric de 37 kW și o baterie de 1,2 kWh, care este cuplat la o transmisie automată cu patru trepte cu motoare electrice și putere trannsmisă roților dn față. În ciuda unei puteri de 155 CP, Dacia Bigster nu este cea mai rapidă, reușind să ajungă în 9,5 secunde de la 0 la 100 km/h și o viteză maximă de 180 km/h.
Ungurii au văzut cum arată noua Dacia Hipster și au dat verdictul
Dacia Spring a fost îmbunătățită, iar producătorul a prezentat și noul concept car electric, Hipster, care ar putea concura cu modelele chinezești. Maghiarii susțin că Dacia Hipster, un vehicul urban ultracompact, dar revoluționar și ieftin, ar putea fi răspunsul Europei la valul de micromobilitate din China. Cu Spring și Hipster, Dacia pătrunde pe piața mașinilor electrice, iar ungurii au dat verdictul despre lupta cu mașinile chinezești Producătorii de la Dacia au lucrat la cea mai populară mașină electrică a firmei, Spring. Ca răspuns la concurența din ce în ce mai acerbă de pe piața mașinilor electrice mici, compania a adus modelului motoare noi, o platformă mai rigidă și sisteme de bord mai moderne, dar a și păstrat cel mai mare atu: prețul scăzut. Modelul Spring actualizat este disponibil cu motoare de 52 și 75 kW (70 și 100 CP), o îmbunătățire uriașă față de variantele anterioare de 45–65 CP. Versiunea mai puternică accelerează de la 80 la 120 km/h în doar 6,9 secunde, iar noua suspensie și bara stabilizatoare sporesc stabilitatea la volan la toate versiunile. Și bateria LFP de 24,3 kWh a fost îmbunătățită. Încărcarea rapidă în curent continuu este de 40 kW în loc de 30, permițând o încărcare de 20-80% în mai puțin de o jumătate de oră în condiții ideale. Încărcarea în curent alternativ de 7 kW rămâne standard. Interiorul dispune de afișaje digitale moderne și conectivitate inteligentă. Versiunea Extreme are de un afișaj central de 10,1 inci, Apple CarPlay wireless și Android Auto. Mașina oferă și funcționalitate V2L, astfel încât puteți chiar să operați dispozitive electrice de pe aceasta. Modelul pornește de la 16.900 de euro și rămâne cel mai ieftin model electric cu patru locuri de pe piața europeană, scrie haszon.hu. Viteza maximă este de aproximativ 90 km/h La salonul de la Paris, Dacia a dezvăluit noul Spring, dar a prezentat și noul său concept car electric, Dacia Hipster, un vehicul urban ultracompact, puritan, dar revoluționar, ieftin, care ar putea fi răspunsul Europei la valul de micromobilitate din China, cum ar fi BYD Seagull, Wuling Mini EV și Citroen Ami. Mica mașină, lungă de doar 3 metri și cântărind mai puțin de 800 de kilograme, urmează filosofia „mai puțin înseamnă mai mult”. Potrivit Dacia, Hipster nu este o mașină de lux futuristă, ci un erou cotidian al transportului urban: cu scaune din pânză, geamuri manuale și un deschizător de uși acționat prin centură, dar cu o propulsie electrică modernă. Viteza sa maximă este de aproximativ 90 km/h, iar autonomia este de 150 de kilometri, ceea ce, conform statisticilor, este mai mult decât suficient pentru naveta zilnică a unui locuitor mediu al orașului european. Unul dintre cele mai mari atracții ale modelului Hipster este prețul. Dacia are în plan un preț de pornire sub 15.000 de euro. Astfel, modelul poate concura cu mașinile chinezești BYD Seagull, Wuling Mini EV și Citroen Ami, dar cu standarde de siguranță și calitate mai stricte. Sandero este cea mai populară mașină nouă de pasageri din Europa în primele 6 luni din an Dacia și Stellantis fac lobby comun pe lângă Uniunea Europeană pentru a introduce o nouă categorie de micromașini, inspirată de modelul japonez Kei Cars, care ar scuti autoturismele de oraș de reglementările costisitoare privind siguranța și emisiile impuse modelelor mai mari, reducând prețurile. Dacă UE dă undă verde, Hipster ar putea fi produs în serie în Europa – și ar putea redefini ce înseamnă o mașină electrică urbană accesibilă. Dacia Sandero s-a dovedit a fi cea mai populară mașină nouă de pasageri din Europa în prima jumătate a anului 2025, fiind vândute 128.842 de unități. Deși acest rezultat reprezintă o scădere de 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, a fost suficient pentru a plasa Sandero în fruntea listei. În Ungaria, modelul este disponibil cu un motor de 65 de cai putere și un preț de aproximativ 6 milioane de forinți (circa 15.300 de euro), ceea ce îl face o alegere atractivă pentru mulți cumpărători. Renault Clio s-a clasat pe locul al doilea, cu 122.489 de unități vândute, o creștere de 7% față de anul trecut. Versiunea de bază pentru uz intern a lui Clio are 90 de cai putere și un preț de pornire de 7,2 milioane de forinți (18.400 de euro).
Juriul a ajuns la un verdict cu privire la unele acuzații în procesul lui Sean Diddy Combs
Două dintre fostele prietene ale magnatului muzicii au declarat că acesta le-a abuzat fizic și sexual. Judecătorul districtual american Arun Subramanian a declarat că, spre sfârșitul celei de-a doua zile de deliberări, juriul l-a informat că a ajuns la un verdict cu privire la cele două capete de acuzare de trafic sexual și de transport în vederea practicării prostituției de care este acuzat Combs, dar nu a reușit să ajungă la un verdict cu privire la conspirația la șantaj. Subramanian nu a spus care a fost verdictul juraților cu privire la cele patru capete de acuzare. El a spus că va instrui juriul să continue deliberarea cu privire la acuzația de conspirație la șantaj. Procurorii spun că Combs, un fost miliardar cunoscut pentru faptul că a ridicat hip-hop-ul, a fost acuzat de șantaj pentru că timp de două decenii și-a folosit imperiul de afaceri pentru a forța două dintre partenerele sale să ia parte la performanțe sexuale de câteva zile, alimentate cu droguri, uneori cunoscute sub numele de „Freak Offs”, cu lucrători sexuali de sex masculin în camere de hotel, în timp ce Combs privea, se masturba și uneori filma. În timpul perchezițiilor efectuate la locuințele lui Combs, autoritățile au găsit droguri și 1.000 de sticle de ulei pentru bebeluși și lubrifiant pe care le folosea în spectacole, au declarat procurorii. Combs, în vârstă de 55 de ani, a pledat nevinovat la toate cele cinci capete de acuzare. Avocații săi au recunoscut că fondatorul Bad Boy Records, cândva renumit pentru organizarea de petreceri fastuoase pentru elita culturală în locuri luxoase precum Hamptons și Saint-Tropez, a fost uneori violent în relațiile sale domestice. Ei au declarat însă că activitatea sexuală descrisă de procurori a fost consensuală. Procesul de șapte săptămâni de la tribunalul federal din Manhattan a dezvăluit mecanismele interne ale imperiului de afaceri al lui Combs și a oferit juriului format din 12 membri o privire intimă asupra relațiilor sale romantice volatile cu cântăreața de rhythm and blues Casandra „Cassie” Ventura și o femeie cunoscută în instanță sub pseudonimul Jane. Ventura l-a dat în judecată pe Combs în noiembrie 2023 pentru trafic sexual, primul dintre zecile de procese civile care îl acuză de abuz. Combs, cunoscut de-a lungul carierei sale și ca Puff Daddy și P. Diddy și sărbătorit cândva pentru că a transformat artiști precum Notorious B.I.G. și Usher în vedete, a ajuns la o înțelegere cu Ventura pentru 20 de milioane de dolari. El a negat orice infracțiune.