De ce se opun ONG-urile transparenței fiscale?
Odată cu proiectul de lege care cere transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor, adoptat în Senat, revine în atenție mult discutatul în spațiul public statut al acestora. De altfel, lipsa de transparență a atras inclusiv atenția Uniunii Europene, care a dovedit că se pot spăla bani prin aceste entități. Teoretic, organizațiile non-guvernamentale sunt non-profit, așa cum prevede legea. Iar unele dintre ele beneficiază chiar de ajutor de stat. În practică, însă, explică specialiștii, ONG-urile pot recurge, ca și multinaționalele, la diferite soluții de optimizare fiscală. „Vor onestitate, dar doar pentru căței” Deși susțin că vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează legile Justiției și cer partidelor, vehement, transparență financiară, ONG-urile îl iau pe ”nu” în brațe atunci când este vorba despre propriile fonduri. Societatea civilă vrea să fie implicată activ pe toate palierele și să aibă o putere de decizie tot mai mare. Dar nu vrea să facă publice sursele finanțărilor, așa cum arată campaniile derulate în online de multe ONG-uri din tabăra #Rezist, de când proiectul de lege a trecut de Senat. Absența transparenței în ceea ce privește fondurile obținute de ONG-uri din diferite surse, inclusiv externe, prezintă riscuri majore – de la spălare de bani până la posibile finanțări ale terorismului (Detalii AICI). Însă, unde se termină legalitatea și unde începe riscul când vine vorba de organizațiile care acționează în numele și în beneficiul societății civile. Pot recurge ONG-urile la tehnici de optimizare fiscală? Expert fiscal: ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege, dar asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli În ultimii ani, organizațiile non-guvernamentale au devenit actori tot mai importanți în economie. Unele fac proiecte sociale reale, altele derulează campanii educaționale, civice, conferințe și workshop-uri, derulează diferite proiecte europene sau activități media cu scop educațional sau de conștientizare pe diferite teme de interes public. În paralel însă, a crescut și interesul pentru întrebarea: „Poate un ONG să facă optimizare fiscală?” Gândul a stat de vorbă cu consultantul fiscal Veronica Duțu, fondator UnionCont Expert, pentru a afla informații clare despre această temă. Colaj Gândul „Răspunsul scurt este: da. Dar depinde foarte mult cum. Mulți pornesc de la ideea că un ONG „nu plătește taxe”. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate. ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege. Însă asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli sau fără controale. Veronica Duțu, consultant fiscal. Foto: Facebook Cele mai importante avantaje fiscale sunt legate de sponsorizări, donații și granturi. Aceste venituri nu sunt impozitate ca profit, iar aici apare unul dintre cele mai mari beneficii ale sectorului non-profit. Practic, un ONG poate atrage bani prin sponsorizări corporate, redirecționări din impozit sau finanțări europene fără ca aceste sume să fie tratate fiscal la fel ca veniturile unei companii clasice”, a explicat Veronica Duțu pentru Gândul. Un mit demontat: ONG-urile pot derula activități economice În plus, legea permite ONG-urilor să desfășoare și activități economice, atât timp cât acestea au legătură cu scopul organizației. Aici apar deja modele foarte sofisticate: evenimente, traininguri, proiecte media, producție de conținut, consultanță, campanii publice sau proiecte educaționale, atrage atenția experta. În anumite limite și condiții, o parte dintre aceste venituri pot beneficia de tratament fiscal favorabil. Problemele apar însă atunci când optimizarea fiscală devine prea „creativă”. În practică, ANAF verifică tot mai des situațiile în care: • ONG-ul lucrează aproape exclusiv cu firme afiliate; • se plătesc consultanțe greu de justificat; • există cheltuieli personale mascate; • sunt mutate artificial costuri sau profituri; • conducerea ONG-ului beneficiază indirect de resursele organizației. Un model foarte înșelător – ONG + SRL Un model foarte întâlnit este structura ONG + SRL, continuă Veronica Duțu. Teoretic, este perfect legal: ONG-ul gestionează proiectele sociale sau educaționale, iar firma desfășoară activitatea comercială. Problema apare atunci când granița dintre cele două entități devine artificială și se încearcă transferul de bani doar pentru reducerea taxelor. Trebuie spus foarte clar: diferența dintre optimizare fiscală și abuz fiscal nu stă doar în acte, ci și în realitatea economică din spate. Dacă serviciile sunt reale, documentate și la preț de piață, riscurile sunt reduse. Dacă însă ONG-ul devine doar un vehicul pentru avantaje personale sau pentru mutarea profitului, atunci intrăm într-o zonă cu risc fiscal major și, în anumite cazuri, chiar penal. Ce verifică ANAF În 2026, controalele ANAF sunt mult mai agresive pe: • ONG-uri cu activitate economică mare, • sponsorizări, • proiecte europene, • tranzacții între entități afiliate, • contracte de management și consultanță, • cheltuieli de promovare și reprezentare. Așadar, da, ONG-urile pot face optimizare fiscală legală. Legea le oferă instrumente reale și legitime pentru susținerea sectorului non-profit. Dar orice structură trebuie construită cu substanță economică, transparență și documentație solidă. Pentru că, în fiscalitate, nu contează doar ce scrie pe hârtie. Contează și dacă poți demonstra că activitatea este reală, conchide Veronica Duțu. AUTORUL RECOMANDĂ Fac politica țării, influențează votul, forțează guverne, scriu legi, dar nu vor să-și publice donatorii și circuitul banilor. Votul din Parlament care obligă ONG-urile la transparență a dat alarma în tabăra #rezist Cum se spală bani prin ONG-uri. Finanțările opace ale organizațiilor permit intrări de bani negri care ies curați. 5 exemple care au zguduit Europa. Realitatea a determinat Parlamentul European să reglementeze situația Va bloca Nicușor Dan legea transparentizării ONG-urilor? Fost activist de carieră, președintele încă își ține la secret donatorii din campania electorală/„Va trimite legea la CCR”
Cât de safe e SAFE pentru bugetul României
Companiile din industria noastră de apărare ar putea primi doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. Spre deosebire de alte țări din UE, România va achita dobânzi usturătoare dacă nu producem suficiente echipamente militare în țară. Dobânzile împrumutului pentru mega-programul de înarmare SAFE ajung la aproape jumătate din suma totală. Guvernanții caută soluții pentru ca un procent cât mai mare din producție să se facă la noi, însă experții și reprezentanții industriei sunt sceptici. Un expert fiscal a explicat pentru Gândul de ce există riscul major ca românii să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca banii să se întoarcă în economia locală. Cu alte cuvinte, încă o gaură neagră la orizont pentru bugetul României. Programul SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite cu buget total de 150 de miliarde, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, în termen scurt, până în 2030. Alocarea provizorie pentru România este de 16,680 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare sumă, după Polonia. România primește aproape 17 miliarde de euro prin SAFE. Cum se împart banii Țara noastră a obținut o alocare totală de aproape 17 miliarde de euro. Din această sumă, 9,5 miliarde vor ajunge la Armată. Potrivit documentelor oficiale, vor fi cumpărate sisteme de armament individual la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere, transportoare blindate, mașini de luptă destinate infanteriei samd. 11 dintre cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român. Celelalte vor fi realizate în comun cu alte țări din blocul comunitar. De 2,8 miliarde de euro din SAFE beneficiază Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională. Vor să cumpere, printre altele, aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament. Unele dintre ele ar urma să fie produse de companii românești. 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru lucrări de infrastructură destinată atât civililor, cât și militarilor. Astfel, de exemplu, ultimul segment din Autostrada Moldovei, cuprins între Pașcani și Siret, va fi finanțat din SAFE. Împrumutul SAFE vine cu o dobândă de aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Nu însă și România, care se înscrie la capitolul dobânzi usturătoare. Trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Calendarul strâns îi face pe experți și pe reprezentanții industriei de apărare să creadă că localizarea producției în România nu ar fi posibilă pentru o mare parte din echipamentele contractate. Potrivit lui Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde care revin direct Armatei României va atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro. „Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim. Ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”, a declarat acesta pentru Euronews România. Dacă investițiile greenfield din apărare vor părăsi România, deficitul va fi și mai mare Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM – una din marile companii românești care va prelua o parte din contracte – atrage atenția că dacă fabricile de tip greenfield (n.r. – investiție de la zero) vor părăsi la un moment dat România, prejudiciile sunt evidente. România intră pe piața de armament și investește în fabricile de producție / Sursa FOTO: wikimedia.org „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească. Adică dacă se vor realiza fabrici de tip greenfield și la un moment dat companiile respective vor pleca, să spunem într-un termen de 5-10 ani, noi va trebui să rambursăm acest credit pe o perioadă de 30-40 de ani, deci ele nu vor mai aduce un beneficiu real economiei pe termen mediu si lung”, a declarat acesta pentru sursa citată. Expert fiscal: SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern În opinia expertului fiscal Veronica Duțu (foto jos), contractul implică riscuri fiscale serioase pe termen lung. Practic, povara dobânzilor foarte mari la care ne împrumutăm, dacă nu se transpune în aport local, va apăsa serios pe umerii generațiilor viitoare. „Din perspectivă fiscală și bugetară, programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern. Altfel, riscăm să vorbim despre un împrumut foarte mare, contractat pe termen lung, care apasă pe buget fără să lase în urmă suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale. SAFE este un instrument european de până la 150 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi pe termen lung pentru investiții în apărare. Iar România este indicată printre statele cu o alocare foarte mare, de aproximativ 16,7 miliarde de euro”, a explicat aceasta pentru Gândul. Expert fiscal Veronica Duțu. Foto; Facebook SAFE, test de inteligență economică Problema nu este doar valoarea principalului, ci costul total al banilor și randamentul economic al acestor cheltuieli, mai spune specialista. Astfel, dacă finanțăm achiziții de circa 17 miliarde de euro, „iar o parte semnificativă din producție, integrare și mentenanță rămâne în afara României, atunci multiplicarea economică internă scade puternic. În timp ce obligația de rambursare rămâne integral la statul român”. „Cu alte cuvinte, pentru bugetul României, un astfel de program devine avantajos doar dacă banii atrași generează în paralel venituri fiscale suplimentare. TVA din lanțul de producție intern, contribuții salariale, impozit pe profit, investiții în fabrici, transfer de tehnologie și contracte de mentenanță pe termen lung. Dacă însă majoritatea echipamentelor sunt cumpărate din import,
Avertisment: Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri. Economist: Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei. Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri
Reforma Bolojan vizează, odată cu 1 ianuarie 2026, un impozit pe acareturile fermierilor și agricultorilor, de la sere, silozuri, răsadnițe, pătule până la solare. Noua taxă a fost strecurată foarte discret în Parlament. Miercuri 10 decembrie, CCR a dat undă verde acestui impozit aprig contestat de fermieri, care in extremis au apelat la președintele Nicușor Dan. Economiștii avertizează că, deși pe fond taxa poate fi corectă, ea va afecta nu numai fermierii, ci și românii de rând. Noul impozit se va reflecta în prețuri, care oricum au crescut odată cu creșterea TVA, iar țara noastră va deveni inevitabil dependentă de importuri. În plus, măsura echivalează cu o descurajare clară a exporturilor de legume și fructe. Deși are un potențial agricol remarcabil, România importă 60% din legumele pe care le consumă, iar acest deficit va crește odată cu aplicarea noii taxe. Pe lângă o creștere semnificativă a prețurilor la îngrășăminte, combustibili și energia electrică, așteptată în anul 2026, agricultorii se tem de noile taxe și impozite cuprinse în Pachetele Bolojan. Baza de calcul a impozitului pe terenurile agricole extravilane a fost modificată. În consecință, sumele de plată vor crește cu un procent de aproximativ 135%. Fermierii susțin că li se pare anormal să plătească impozit pe toate veniturile pe care le au atât în calitate de antreprenor, cât și de persoană fizică, dar și pe clădirile sau mijloacele de transport deținute. Taxa pe sere și solarii a fost „strecurată pe furiș în lege”. Fermierii îi cer lui Nicușor Dan să intervină De menționat că taxa a fost inclusă foarte discret în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că nu va fi introdusă nicio taxă pe sere sau solarii, punctând că această inițiativă, „strecurată pe furiș în lege”, e în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. Aceeași opinie e împărtășită și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Însă, miercuri, CCR a dat undă verde taxei, contestată anterior de AUR. Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost contestat de AUR. Acum, fermierii îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament, avertizând că majorarea taxelor riscă să lase fără viitor mii de exploatații agricole și mici procesatori. De la 1 ianuarie 2026, toate solarele, silozurile și depozitele agricole vor fi taxate, iar fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, nu de scutire totală, potrivit Profit.ro. sere staxa Potrivit noilor modificări aduse Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru serele și solarele de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Fermierii au avertizat deja că noua măsură ar putea avea un defect devastator asupra prețurilor legumelor. Joi, 11 decembrie, fermierii din cadrul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) au solicitat public preşedintelui României să nu promulge legea, deoarece ar reprezenta falimentul pentru multe afaceri agricole româneşti, ferme de familie şi mici fabrici de procesare. „Facem apel la Preşedintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să ţină cont de realităţile economice şi mai ales de posibilitatea fermierilor şi nu numai de a susţine toate creşterile propuse”, se arată într-un comunicat de presă al AAC. Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. Fermierii avertizează că siguranța alimentară e în pericol Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. În acest context, majorarea impozitelor vine să pună și mai multă presiune pe acest sector vital al economiei. „Reamintim decidenţilor statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranţa alimentară naţională sunt în pericol. Cu un război la graniţă şi cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară naţională”, susțin reprezentanţii fermierilor. Roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial în 2024 Legea vine cu impozitarea tuturor acestor construcții de anul viitor, ceea ce va însemna o scumpire accentuată a legumelor. Practic, legumicultorii români nu vor mai putea face concurență mărfurilor aduse din import, iar mulți dintre ei vor fi forțați să închidă afacerile. De notat că roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024. Plante aromatice din sera verticală din Prahova În prezent, în Codul Fiscal clădirile care au această destinație sunt scutite de impozitul pentru clădiri. Noua lege dă o mare autonomie autorităților locale în a stabili ce clădiri sunt scutite sau nu de impozite. Agricultorii vor fi informați de autoritățile locale cu privire la procedurile și termenele aplicabile. Anul trecut, producția de legume a scăzut cu până la 10%, ajungând la circa 2 milioane de tone, iar importurile au crescut masiv. Nici produsele de origine animală nu vor fscăpa de scumpiri, atâta timp cât și silozurile pentru furaje sunt impozitate. Potrivit INS, în prima jumătate a acestui an vegetalele au ieșit din topul celor mai exportate produse, iar deficitul balanței comerciale cu legume a ajuns la un deficit de 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Totodată, programele inițiate prin MADR și APIA de stimulare a producției de tomate, apoi și alte legume, în spații protejate, a avut ca efect o creștere a suprafeței solariilor și serelor. Ca o primă consecință, previzibilă, va fi creșterea prețurilor la produsele agricole autohtone, fie ele legume sau cereale. Ca urmare, este de așteptat ca cererea pentru acestea să scadă,