Șeful diplomației germane a prezentat un plan în șase puncte pentru reformarea UE
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a prezentat un plan în șase puncte pentru reformarea Uniunii Europene, în care insistă asupra implementării unor reforme la scară largă pentru a spori eficiența UE, în special în domeniile politicii externe și securității. „Aș dori să subliniez șase puncte foarte specifice. În primul rând, dorim să folosim mai frecvent mecanismul de «cooperare intensificată» de la Bruxelles. Aceasta înseamnă că, în domeniile de politică în care progresul comun al tuturor celor 27 de state membre este imposibil de realizat în viitorul previzibil, vom avansa ca un grup mic de țări”, a declarat Wadephul, vorbind la un eveniment organizat de Fundația Konrad Adenauer. Astfel, el a cerut înlocuirea principiului unanimității în chestiuni de politică externă cu votul cu majoritate calificată pentru a preveni blocajele prelungite din partea unor țări individuale. Printre cele șase propuneri de reformă ale lui Wadephul se numără și accelerarea extinderii UE prin aderarea treptată a noilor membri. Cancelarul german Friedrich Mez s-a pronunțat deja în favoarea acestei inițiative . Prin propunerile sale, Wadephul, în propriile cuvinte, dorește să încerce să facă Uniunea Eurpeană „mai capabilă”. „Dacă noi, ca Uniune Europeană, nu putem asigura acest lucru, alții o vor face. Și atunci se vor forma alte uniuni”, a conchis ministrul german de externe.
Președintele Letoniei blochează retragerea țării din Convenția de la Istanbul
„În conformitate cu articolul 71 din Constituția Republicii Letonia, solicit reexaminarea legii privind retragerea din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, a explicat el într-o declarație făcută presei. Într-o scrisoare adresată președintei Parlamentului, Daiga Mieriņa, Rinkēvičs a reamintit că în Letonia Convenția a intrat în vigoare abia la 1 mai 2024 și că, la mai puțin de doi ani, Saeima a aprobat în mod „urgent” și în doar „două lecturi” o lege prin care țara se retrage din acest instrument internațional, scrie EFE. El a insistat că „retragerea Letoniei dintr-o Convenție a Consiliului Europei privind protecția drepturilor omului ar crea un precedent” în Europa „care ar putea pune în pericol arhitectura juridică europeană”. De asemenea, șeful statului a subliniat că Letonia ar fi primul stat membru al UE care s-ar retrage dintr-un tratat internațional privind drepturile omului, „ceea ce impune o analiză atentă a compatibilității acestei decizii cu principiul cooperării loiale stabilit în Tratatul Uniunii Europene, inclusiv cu principiul egalității între femei și bărbați” prevăzut în același tratat. Aprobarea legii în Parlamentul leton Parlamentul a aprobat legea joi seara, după o dezbatere aprinsă, cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, privind retragerea țării baltice din Convenție — în ciuda faptului că, cu o zi înainte, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat la Riga împotriva acestei măsuri, într-o manifestație descrisă de presa locală drept una dintre cele mai mari din ultimii ani. Decizia Parlamentului a provocat reacții de respingere din partea mai multor state membre ale UE (inclusiv Spania), a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, și a unor ONG-uri precum Amnesty International, dar și din partea unei părți a societății letone, care a anunțat o nouă manifestație pentru joi. În scrisoarea trimisă Parlamentului, Rinkēvičs a precizat că a primit numeroase scrisori, atât înainte cât și după adoptarea legii, în care se solicita returnarea actului legislativ către Saeima. „În majoritatea cazurilor, expeditorii subliniază că adoptarea acestei legi generează insecuritate juridică, subminează încrederea în instituțiile statului și slăbește semnificativ mecanismele de protecție a drepturilor omului în Letonia”, a menționat el. Zeci de mii de semnături pentru reconsiderarea legii Pe lângă scrisori, aproximativ 60.000 de letoni au semnat o petiție prin care se solicită reconsiderarea legii, a adăugat președintele. Rinkēvičs a recunoscut că Saeima are competența de a decide retragerea Letoniei dintr-un tratat internațional ratificat, însă a avertizat că nu s-a făcut o „evaluare adecvată a poziției Guvernului”, cel care trebuie să aplice convenția. Șeful statului a amintit că Consiliul de Miniștri nu doar că a susținut menținerea Letoniei în Convenție, ci a respins în mod explicit ideea retragerii și a arătat că datele guvernamentale demonstrează că activitatea consolidată a instituțiilor competente în prevenirea și combaterea violenței domestice a dat rezultate. În opinia lui Rinkēvičs, ratificarea și apoi denunțarea Convenției în cadrul aceluiași mandat parlamentar „transmit un mesaj contradictoriu atât societății letone, cât și aliaților internaționali, punând sub semnul întrebării angajamentul țării de a respecta cu bună-credință obligațiile internaționale”. „O astfel de incertitudine și impredictibilitate a statului nu sunt compatibile cu spațiul juridic european”, a subliniat Rinkēvičs. Alegerile generale din Letonia vor avea loc în toamna anului 2026.