România comemorează, pe 9 martie, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști
Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist. Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste. Mii de români persecutați de regimul comunist Regimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră. În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului. Manifestări și ceremonii comemorative În fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului. Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.
Ziua Memoriei Victimelor Comunismului. Bolojan: să nu ne lăsăm atrași de nostalgii periculoase
Mesajul a fost publicat duminică „Astăzi îi comemorăm pe cei care au fost victime ale comunismului și pe cei care au avut curajul să se ridice împotriva unei dictaturi care a distrus vieți și a încălcat sistematic drepturile oamenilor. În 21 decembrie 1989, revolta începută la Timișoara a ajuns la București și a dus, în cele din urmă, la căderea regimului comunist. Datorită sacrificiului lor, România este astăzi o țară liberă, în care cetățenii pot vota, se pot exprima liber și își pot decide viitorul. Mulți dintre noi am trăit acele vremuri și știm exact ce a însemnat lipsa libertății, frica și abuzul de putere”, a scris Ilie Bolojan. Premierul a tras un semnal de alarmă privitor la nostalgii și încercări de revizuire. „După Revoluția din 1989, România a revenit pe drumul democrației. Nu totul a fost făcut corect și nu toate problemele au fost rezolvate, dar direcția este spre o țară democratică. După 36 de ani de libertate, avem încă multe de corectat. Este important să nu ne lăsăm atrași de nostalgii periculoase sau de încercări de a relativiza crimele comunismului. Provocările de azi sunt reale: un context de securitate complicat și probleme interne serioase, inclusiv dezechilibre bugetare și slăbiciuni structurale”, a transmis Bolojan. Premierul a menționat și necesitatea întăririi încrederii oamenilor în stat. „Soluțiile țin de responsabilitate, onestitate și decizii ferme. Dacă vom reuși să întărim încrederea oamenilor în stat, să punem ordine în finanțele publice și să susținem dezvoltarea economică în mod echilibrat, atunci vom putea spune că sacrificiul celor care au murit pentru libertate nu a fost zadarnic”, a precizat Ilie Bolojan.