Victor Ponta atrage atenția asupra pericolului din noua Strategie de Apărare prezentată de Nicușor Dan: Readuce serviciile secrete în cercetarea penala
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache” despre decizia președintelui Nicușor Dan a de implica Serviciile Secrete Române în actul de justiție. În opinia lui Ponta, prin această mișcare, Nicușor Dan va aduce din nou serviciile secrete, în special SRI, în anchetele penale. „Ce spune domnul Nicușor Dan este că readuce serviciile de informații în cercetarea penală, că n-au la ce să fie la altceva, deși cu Eduard Helvig, șef al SRI, s-a mers pe ideea corectă domnule, noi SRI-ul noi ne ocupăm de apărarea națională, adică de spioni, de dușmani, nu ne ocupăm de faptul că șeful de gară de la Filiași primește un curcan… aveți procurori, polițiști și așa mai departe. Deci se întoarce foarte bine, să se întoarcă. De fapt asta e ideea, să revină Serviciile”, a declarat Victor Ponta. Decizia lui Nicușor Dan de a implica, din nou, Serviciile Secrete Române în actul de justiție, aduce aminte de epoca lui Nicolae Ceaușescu, când, în 1972, departamentul Securității Statului a fost împărțit în șase divizii. Printre acestea exista și divizia a șasea, care se ocupa de cercetări penale. În perioada mandatului președintelui Traian Băsescu, practic a fost reînviată secția urmărire penală a serviciilor, prin „binomului SRI-DNA”, la cârma căruia ar fi fost Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi. În cadrul conferinței de presă, desfășurată miercuri 12 noiembrie, la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan, a prezentat Strategia Națională de Apărare, în care Serviciile Române de Informații vor ocupa un rol important. Referitor la acest subiect, Ponta a subliniat, însă, că scopul final al lui Nicușor Dan a fost, de fapt, „implicarea Serviciilor în cercetarea penală”. Recomandarea autorului: Victor Ponta despre ipocrizia Gheorghiu. „Banii de la guvernare nu mai sunt de la copilașii bolnavi?” Victor Ponta critică lipsa de IMPARȚIALITATE, în scandalul acuzațiilor de incompatibilitate al Oanei Gheorghiu: „Sunt bipolari. Pe noi ne arestau” Victor Ponta, despre proiectul Dăruiește viața: Au făcut o clădire, nu un spital/Totul este o POVESTE
Senator István Loránt Antal, la Europa Connect Energy Now: România are potențialul unui hub energetic, dar îi lipsesc curajul politic și investițiile în infrastructură
Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan Lorant Antal, susține că România a făcut progrese legislative importante în ultimii ani, însă în continuare este blocată în birocrație, îi lipseste de strategia iar investițiile sunt insuficiente. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. În același timp, senatorul UDMR avertizează că, fără o viziune clară asupra dezvoltării energetice și industriale, țara riscă să piardă avantajele competitive și să rămână doar „un potențial nevalorificat”. „În calitatea noastră de legiuitori, am avut mereu un dialog constant cu industria. Din 2020 încoace am traversat pandemie, criză energetică și multiple provocări, dar am reușit, prin intervenții legislative, să sprijinim consumatorii și stabilitatea sistemului energetic”, a declarat Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat. El a amintit câteva dintre reformele-cheie inițiate în Parlament, precum modificarea raportului de compensare pentru prosumatori — „de la 20% la 100%, ceea ce a declanșat investițiile masive în panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor” — și obligativitatea pentru furnizorii de gaze de a stoca 30% din portofoliul de consum, măsură care „a eliminat riscul penuriei de iarnă”. Antal spune că România nu are încă o strategie energetică coerentă, iar lipsa unei direcții unitare „ne-a adus în situația paradoxală de a avea resurse, dar să nu le folosim eficient”. „Fiecare guvern a făcut ce a putut, când a putut. E timpul pentru un nou Cod Energetic și o viziune clară, integrată între energie, industrie și competitivitate”, a spus senatorul. Conform lui Istvan Lorant Antal, sunt primordiale investițiile în infrastructura de distribuție: „Avem regiuni întregi fără acces la rețele de gaze naturale. Asta limitează dezvoltarea platformelor industriale. Dacă investim un miliard de euro în rețele, în 5-6 ani putem tripla valoarea în economie.” Totodată, senatorul UDMR a pledat pentru pragmatism și asumare politică în relația cu Uniunea Europeană: „România este un stat membru și a câștigat enorm din acest statut, dar trebuie să avem curajul să ne definim propriile politici energetice și industriale. Directiva europeană spune ce trebuie atins, dar modul de implementare ne aparține.” Iar concluzia senatorului a fost cât se poate de clară: „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție. Doar atunci vom transforma potențialul în realitate.” Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Președintele ANRE, George Niculescu, la Europa Connect Energy Now: Piața de energie este acum piața consumatorilor. Așteptăm oferte sub un leu pe kilowatt-oră
După trei luni de la încheierea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie, piața dă semne clare de reașezare. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a anunțat în cadrul Conferinei Europa Connect – Energy Now, un trend descrescător al ofertelor pentru consumatori și îndeamnă furnizorii să cumpere energie direct de la producători, nu prin intermediul traderilor. În același timp, atrage atenția asupra responsabilității în comunicarea publică pe teme energetice, un domeniu „tehnic și complex”, adesea distorsionat de opinii superficiale. George Niculescu a explicat că, după expirarea schemei de plafonare la 1 iulie, s-a conturat un „pluton” de furnizori care au oferit tarife similare, în jurul valorii de 1,50–1,55 lei/kWh. Un singur furnizor a ieșit din acest tipar, cu o ofertă de 1,07 lei/kWh pentru clienții casnici. „După trei luni, vedem o tendință clară de scădere. În comparatorul de prețuri al ANRE, observăm oferte care ajung la 1,20–1,25 lei/kWh, în pofida creșterii TVA-ului de la 19 la 21%. Este un lucru de apreciat”, a declarat președintele autorității. El speră ca în perioada următoare să apară primele oferte sub pragul psihologic de 1 leu/kWh, ceea ce ar marca o normalizare reală a pieței și o competiție benefică pentru consumatori. Niculescu subliniază că, în prezent, puterea aparține consumatorilor. „Piața este acum piața lor. Schimbarea furnizorului de energie electrică se poate face în 24 de ore, gratuit, pe site-ul ANRE. Le recomand tuturor să profite de acest mecanism”, a spus el. Oficialul consideră că migrația activă a clienților de la un furnizor la altul este esențială pentru stimularea concurenței și scăderea prețurilor. „Furnizorii trebuie să își facă strategii de achiziție inteligente, folosind toate resursele disponibile. Atâta timp cât traderii cumpără volumele mari de energie de la producători, iar furnizorii doar revând, nu putem vorbi de o scădere sănătoasă a prețului”, a avertizat președintele ANRE. Furnizorii, chemați la responsabilitate Unul dintre mesajele ferme transmise de Niculescu a fost adresat furnizorilor de energie, pe care îi încurajează să participe direct la achizițiile de pe piață. „Furnizorii trebuie să pună mâna pe, cum se spune, cantitățile de energie scoase la vânzare de producători. Numai așa putem avea o piață competitivă și transparentă”, a explicat el, adăugând că ANRE va monitoriza îndeaproape evoluțiile din sectorul de furnizare. Apel la responsabilitate în comunicarea publică Președintele ANRE a vorbit și despre provocările de comunicare din domeniul energetic, marcat în ultimii ani de „scenarii apocaliptice” și informații inexacte. „Vedem din ce în ce mai multe voci care comentează despre energie, un domeniu tehnic, cu multe particularități. Așa cum în pandemie toți deveniserăm experți în medicină, acum am devenit specialiști în energie”, a spus Niculescu. El a subliniat rolul presei de specialitate în filtrarea informațiilor și transmiterea mesajelor bazate pe date corecte: „Mesajul adevărat, cel fundamentat pe cifre, își face loc tot mai greu. De aceea, cerem responsabilitate și rigoare în comunicarea publică”. George Niculescu a precizat că instituția pe care o conduce va continua să comunice doar pe baza datelor verificate. Concluzie: între scăderea prețurilor și nevoia de încredere Discursul președintelui ANRE marchează o schimbare de ton în piața de energie: de la criză și confuzie, către normalizare și transparență. Pe fondul ieșirii din perioada de plafonare, prețurile încep să scadă, iar consumatorii capătă un rol central. În același timp, mesajul lui George Niculescu rămâne clar — fără o comunicare onestă și o competiție reală, transformarea pieței va rămâne doar un deziderat.
Gigi Nețoiu: Toată lumea a promis că va face 10 lucruri și nu a făcut NICIUNUL
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum politicienii promit lucruri, dar nu se țin de cuvânt. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „A spus Nicușor, domnule, după părerea mea, eu am 1000, da, pot să lucreze în primărie și cu 600. Păi poate e nevoie de 1500. De ce n-ai spus acum un an și jumătate că dai afară? De ce ai ținut pe 400? Ca să te voteze, să-ți aducă bani de campanie.” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum politicienii promit lucruri, dar nu se țin de cuvânt. Întrebat ce o să facă în viitorii ani dacă ies primar al Capitalei, acesta s-a abținut din a răspunde. Politicianul a susținut că nu se poate pronunța până nu știe cu ce sume va lucra. „Poate nu m-am făcut înțeles. Deci vreau să știu pe ce bani ne bazăm, ca să promit eu. Eu dacă spun… Nu fac greșeala asta, dar nu fac greșeala asta. Toată lumea a promis că face 10 lucruri, n-a făcut niciunul. Dar nu, nu, nu pot să spun lucrul ăsta dacă eu nu știu ce bani avem, ce probleme reale sunt. Da, ce datorii, care sunt prioritățile, ce contracte semnate sunt? Adică nu, nu știu să vă spun acuma. Păi dumneavoastră puteți să spuneți ce faceți, ce proiecte aveți peste următorii 3 ani? Păi da, dar vă bazați pe banii dumneavoastră. Dacă nu aveți bani, puteți să faceți festivalul? Adică munciți în fiecare zi, strângeți niște bani și după aia, domnule, unde investesc banii ăștia ca să-mi creez eu plus valoare? A spus Nicușor, domnule, după părerea mea, eu am 1000, da, pot să lucreze în primărie și cu 600. Păi poate e nevoie de 1500. De ce n-ai spus acum un an și jumătate că dai afară? De ce ai ținut pe 400? Ca să te voteze, să-ți aducă bani de campanie. De ce i-ai ținut? Cum poți să spui așa ceva? Asemenea greșeală… Ce respect ai pentru oamenii ăia din primărie, că lucra cu ei 5 ani. Să spui, domnule, și la Primăria Capitalei din câte îmi aduc aminte, cam 1000, dar poate să funcționeze cu 600, adică ăia 400 unde se duc? Păi poate e nevoie de 1500, depinde ce fac oamenii ăia…”, a explicat afaceristul.
Alexandru Chiriță (Electrica), la Europa Connect Energy Now: Nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție
Directorul general al Electrica, Alexandru Chiriță, a avertizat că lipsa de cooperare între actorii din sectorul energetic și blocajele birocratice pot frâna investițiile și competitivitatea României. Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. Totodată, el face apel la „corelare și simplificare”, subliniind că, fără unitate, România riscă să piardă ritmul transformării energetice europene. „Mă bucur că ne revedem și că avem un parteneriat real în dezbatere, dar îmi pare rău că nu avem acest parteneriat cu toți participanții din piață”, a spus Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica, deschizându-și intervenția cu un mesaj de echilibru, dar și de avertisment. El a subliniat că problema principală a sistemului energetic românesc nu este lipsa banilor sau a oportunităților de investiții, ci lipsa de aliniere între toți actorii implicați. „Încă se caută vinovați — furnizorii, producătorii, reglementatorii. De fapt, ori suntem toți vinovați, ori niciunul”, a spus Chiriță, criticând „mentalitatea silozurilor” care împiedică o colaborare reală. Șeful Electrica a cerut o mai bună coordonare între mediul privat, companiile de stat și autoritățile de reglementare, menționând că deja există sprijin din partea Ministerului Energiei și a Parlamentului, dar că este nevoie de „mai multă viteză” în luarea deciziilor și în derularea proiectelor. „O bună parte din achiziții sunt blocate în contestații. Dacă nu simplificăm procedurile, peste un an o să ne întrebăm din nou de ce nu avem rezultate”, a avertizat Chiriță, amintind că, de trei ani, discuțiile din sector se repetă fără progrese suficiente. Semnal de alarmă legat de competiia energetică mondială El a atras atenția și asupra contextului global al competiției energetice, subliniind că miza reală nu mai este între statele europene, ci între Europa și marile puteri care conduc revoluția tehnologică. „Dacă pierdem momentul, pierdem cursa. Europa trebuie să acționeze unitar pentru a nu rămâne în urmă”, a spus Chiriță. În privința prețului la energie, acesta a menționat că România nu are cele mai mari tarife din lume, dar a subliniat că acest lucru „nu încălzește pe nimeni”, atâta timp cât consumatorii și industria continuă să sufere din cauza competitivității scăzute. „Sunt convins că într-un an vom vedea o îmbunătățire a situației, iar în doi ani vom fi competitivi. Dar am putea scurta acest termen dacă am primi puțin mai mult sprijin”, a conchis el, exprimându-și speranța că până în 2027 prețul energiei va fi cel puțin la jumătate față de nivelul actual. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Deputat Șandor Bende, la Europa Connect – Energy Now: Fără energie competitivă, România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare
Deputatul UDMR Șandor Bende, președintele Comisiei de Industrii și Servicii, atrage atenția asupra dezechilibrelor din sistemul energetic românesc și european, subliniind că țara noastră are nevoie urgentă de investiții în infrastructură, stocare și interconectare. El avertizează că prețurile mari la energie afectează competitivitatea economiei, costurile de producție și, implicit, nivelul de trai al cetățenilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. „Avem nevoie de energie sigură, la preț competitiv și cât mai prietenoasă cu mediul. Din păcate, prima și ultima condiție se regăsesc, dar la prețuri încă avem o problemă”, a declarat Șandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților. Și chiar dacă tariful la energie în țara noastră nu este cel mai scump din Europa, este o diferență între cel plătit de agenții economici și consumatorii casnici, un dezechilibru care „se întoarce împotriva cetățenilor”. „Fără energie accesibilă, nu putem vorbi despre economie. Costurile ridicate se traduc în produse mai scumpe, în pierderea competitivității și în relocarea companiilor din România”, a explicat Bende. El a dat exemplul industriei auto europene, care suferă din cauza prețului ridicat al energiei. „Oțelul produs în Europa este mai scump pentru că energia e scumpă. De aici mașini mai scumpe și o pierdere evidentă de competitivitate față de Asia sau SUA”, a subliniat parlamentarul. Referindu-se la situația României, Bende a precizat că, deși țara are capacități importante de interconectare energetică — aproximativ 4.000 MW, încă este nevoită să importe energie și gaze. El a considerat extinderea coridorului Grecia–România–Moldova drept „o rază de speranță pentru securitatea energetică regională”, dar a avertizat că Uniunea Europeană aplică o „dublă măsură”, refuzând finanțarea noilor investiții în rețele de gaze în statele din estul continentului. „România are o economie care încă nu consumă cât ar trebui. În 2024 am folosit sub 10 miliarde de metri cubi de gaze, în timp ce Ungaria, cu jumătate din populație, a consumat aproape la fel. Asta arată că avem loc de creștere”, a adăugat Bende. În final, deputatul a atras atenția că Europa are nevoie de investiții masive în infrastructura energetică — peste 580 de miliarde de euro până în 2030 — și că România trebuie să fie pregătită „nu doar financiar, ci și tehnic și uman” pentru a contribui la acest efort. „Dacă vrem o economie competitivă și o Românie atractivă pentru investiții, trebuie să asigurăm energie accesibilă și sigură. Fără asta, nu putem vorbi nici despre dezvoltare, nici despre bunăstare”, a conchis Șandor Bende. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Victor Ponta critică lipsa de imparțialitate, în scandalul acuzațiilor de incompatibilitate al Oanei Gheorghiu: „Sunt bipolari. Pe noi ne arestau”
Victor Ponta, fost premier și candidat la prezidențiale, a vorbit la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, despre scandalul numirii Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier, funcție incompatibilă cu statutul de șef al asociației „Dăruiește Viață”, potrivit fostei colaboratoare a acesteia Carmen Uscatu. Victor Ponta a comentat situația de la nivel înalt, de pe scena politică actuală, în special controversele legate de noul vicepremier Oana Gheorghiu. Aceasta este acuzată de Carmen Uscatu, fosta colaboratoare a ONG-ului Dăruiește Viață, de incompatibilitate și „presiuni” de a nu comenta public acest aspect. Fostul premier a subliniat ipocrizia autorităților, în acest context, și a menționat că orice alt politician PSD, implicat într-un astfel de scandal, ar fi fost „arestat”. „De mult timp am zis că este ipocrizia cea care ne conduce. Nu. E mai mult. S-a trecut la stadiul următor, sunt bipolari. Dacă în locul lui Bolojan, era Ciolacu, Grindeanu, Ponta, prim-ministru, și venea un afacerist cu bani de la Vaslui, îl aresta, pe Ciolacu pe Grindeanu pe mine, ne aresta cu SPP-iștii.” Victor Ponta a făcut o paralelă cu situația în care s-a regăsit la momentul tragediei din Clubul Colectiv, pe vremea când era premier și a decis să-și dea demisia, în urma protestelor. „Oamenii ăștia au ieșit în stradă pentru că n-a putut Ponta să trateze 300 de arși”, a afirmat Victor Ponta. FOTO: captura YT Recomandarea autorului: Victor Ponta reacționează la scandalul Planșeului Unirii: „Guvernul instalat de președinte taie banii pentru lucrări” Ponta îi ia APĂRAREA lui Georgescu după boicotul alegerilor: Nu mai acceptă să fie folosit, parazitat sau „sorbit” de vampirii și lipitorile politice Victor Ponta intervine în SCANDALUL salariului minim: „O viață decentă într-un oraș mare este imposibilă cu 3.000 de lei”
Liviu Dragnea: Obama s-a înțeles cu Merkel în 2012 și România a intrat în sfera de influență a Germaniei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Liviu Dragnea a vorbit despre influențele externe asupra României. Fostul lider PSD susține că, după ce Statele Unite și Germania au controlat politic țara în perioade succesive, Franța a „preluat ștafeta” pentru următorul deceniu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Americanii au cedat influența asupra României Dragnea a explicat că influența marilor puteri asupra României s-a schimbat în funcție de înțelegerile dintre liderii occidentali. „În 2012, pe lângă alte înțelegeri pe care le-a avut Obama cu Merkel, a dat influența asupra României Germaniei. Americanii spun că ei mai vor doar 10% și anume strict chestiune militară, geostrategică. Dar ai văzut că nici nu i-a interesat să investească economic. În 2014, și până în 2014, a fost președinte Băsescu. Omul nici n-a ascuns, a pus total pe față. America, licuriciul mare, el acolo stă în genunchi.”, spune fostul lider PSD. Liviu Dragnea: „Au venit 10 ani de Germania, urmează 10 ani de Franța” Politicianul susține că mandatele de influență asupra României s-ar fi succedat între marile puteri occidentale. „Bun. Au venit 10 ani de Germania cu Iohannis. Între timp, adică până să termine Iohannis, Macron, că e și el om, nu? A zis, dom’le, America 10 ani, Germania 10 ani, Franța, mare putere, istorie, vrem și noi să sugem 10 ani din România. Și au început în ultimul an de mandat al lui Iohannis să pregătească lucrurile astea. Și nu ne-a făcut Franța singură. Adică, atunci când a zis, dom’le, bun, de aici înainte Franța 10 ani va avea președinte și va stabili ce se întâmplă în România, nu-i lăsăm doar pe ei să facă.”, afirmă Dragnea. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Fabulos! Cum a încercat Novak Djokovic să-și oprească familia să urmărească finala dintre Sinner și Carlos Alcaraz
Novak Djokovic, unul dintre cei mai mari jucători de tenis din istorie, a dezvăluit cum și-a oprit familia din a urmări finala Roland Garros. Totul a plecat de la eliminarea pe care „Nole” a suferit-o în fața italianului în semifinale, care a jucat apoi cu Carlos Alcaraz în ultima fază. În unul dintre interviurile sale recente, Novak Djokovic a acceptat provocarea lui Piers Morgan de a discuta despre mai multe aspecte controversate ale carierei sale. Moderatorul britanic de podcast a mai sustinut un interviu bombă recent, în compania lui Cristiano Ronaldo, chiar pe canalul lui de YouTube. Novak Djokovic a interzis finala Roland Garros în locuința sa după eliminare După ce a fost eliminat în semifinale de Jannik Sinner, „Nole” a dezvăluit că dorea să se simtă cât mai departe de acest fenomen, motiv pentru care le-a interzis membrilor familiei să urmărească finala Roland Garros. Acolo se lupta chiar cel care l-a eliminat cu Carlos Alcaraz. Deși a încercat, sârbul nu a reușit să-i convingă. „Unul dintre cele mai epice meciuri din istorie, finala Roland Garros din acest an a fost incredibil să o poți urmări. Când eram la Wimbledon, ei m-au întrebat dacă vreau să o văd, dar am spus că nu vreau pentru că pierdusem cu Jannik Sinner în semifinale la Roland Garros. Apoi m-am dus înapoi acasă, iar eu când termin cu un turneu, vreau doar să mă deconectez. Nu vreau să mai văd niciun meci de tenis, cel puțin pentru câteva zile. Fiul meu și soția mea, în special, și fiica mea într-o oarecare măsură, dar în special cei doi sunt mari fani ai tenisului, așa că adoră să se uite la tenis. Le place să urmărească finalele turneelor mari și ale turneelor de Grand Slam. Așa că am încercat cumva să-i scot din casa lor și am reușit”, a spus Novak Djokovic în podcastul Piers Morgan Uncensored. Novak Djokovic a discutat despre scandalul de doping al lui Jannik Sinner Tot în dialog cu Piers Morgan, „Nole” a discutat despre cum vede scandalul de doping al lui Jannik Sinner. Sârbul a fost un aspru contestar al măsurilor relativ blânde pe care superstarul italian le-a suferit după ce a fost prins că a folosit substanțe interzise. „Acel «nor» îl va urmări așa cum «norul COVID» mă va urmări pe mine”, a mai declarat sârbul despre Jannik Sinner, făcând comparație cu celebrul caz în care a fost exclus de la Australian Open din cauză că nu era vaccinat împotriva COVID-19.
E urcat pe YouTube trailerul filmului Vrăjitorul de la Kremlin, cu Jude Law în rolul lui Putin / Propaganda rusă spune Pas!
Studiourile franceze de film, Gaumont, lansează primul trailer al filmului „Vrăjitorul Kremlinului”, bazat pe romanul cu același nume al lui Giuliano da Empoli – un film despre cine este cel din spatele ascensiunii lui Putin la putere, imediat după căderea Cortinei de Fier, avându-l printre protagoniști pe Jude Law, în competitivul rol al unui dictator lipsit de empatie. Producția a mai circulat pe la festivaluri importante, inclusiv cel de la Veneția, din vară, dar și la Toronto, San Sebastian, Busan și Zurich. Filmul va fi lansat în cinematografe în 2026 și arată un Jude Law neobișnuit, remarcabil de asemănător cu „originalul” de la Kremlin, încruntat, palid și blond. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere” Primul gând, atunci când vorbim despre „Vrăjitorul din Kremlin”, duce spre tristul înger căzut, Vladimir Putin, însă nu despre el e vorba în propoziție, ci despre cel care-l ajută pe acesta să acceadă în cercul de Putere de la Moscova, Vladimir Baranov, interpretat de Paul Dano. El devine consilierul lui Putin la începutul carierei sale, adică atunci când pleacă din KGB. Filmul marchează debutul în engleză a regizorului francez cunoscut pentru „Personal Shopper” sau miniseria „Carlos”. În distribuție mai apare și Alicia Vikander, cu care regizorul Olivier Assayas a mai lucrat în „Irma Vep”. Ea joacă rolul iubitei cu întreruperi a lui Baranov și simbolizează libertatea. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere”, spune Vikander, „Dar Olivier mi-a spus că avem nevoie de o lume care arată că și femeile o locuiesc. O contrapartidă feminine și morală, în același timp”. Producția a fost filmată în Letonia și va fi tradusă în 30 de limbi. Filmul promite să iște controverse, pentru că nici n-a fost bine urcat pe YouTube, că au și apărut comentarii care incriminează „propaganda occidentală”.