Ion Cristoiu: George Simion nu a luat 40%, ci Călin Georgescu

Într-o ediție transmisă live de Gândul, a fost invitat jurnalistul Ion Cristoiu, care a comentat scorul impresionant obținut de George Simion în turul I al alegerilor prezidențiale. Cu toate acestea, el atrage atenția asupra unor mișcări slabe din punct de vedere strategic făcute de liderul AUR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. La îndemnul moderatorului, invitatul, jurnalistul Ion Cristoiu, și-a exprimat opinia cu privire la scorul notabil obținut de candidatul AUR în primul tur al alegerilor prezidențiale. Acesta a afirmat că, în opinia sa, cele 40% din voturi au fost de fapt obținute de Călin Georgescu, făcând referire la faptul că George Simion a intrat în această campanie prezentându-se drept așa-zisul urmaș spiritual al lui Călin Georgescu. „Nu a luat Simion 40%, a luat Călin Georgescu.” Ion Cristoiu: „Simion se străduiește să-l facă pe Nicușor președinte” Cu atât mai mult, Ion Cristoiu consideră că George Simion se expune în mod repetat unor poziții nefavorabile în spațiul media, ceea ce, indirect, îl avantajează pe contracandidatul său, Nicușor Dan. Invitatul, pe lângă analiza situației actuale, a oferit și un exemplu din politica americană, în care a arătat cum o astfel de situație a fost gestionată corespunzător pentru protejarea imaginii publice. „Domnul George Simion se străduiește din răsputeri să-l facă pe Nicușor președinte. Tot ceea ce face el acum poate fi o tactică pe care eu nu o înțeleg. Se duce la televiziuni unde n-ar trebui să meargă, pentru că n-a citit Rubio. Rubio a dat un interviu unei influencerițe și l-a întrebat aia… Rubio e printre cei mai deștepți. De-aia Trump a început să se uite urât la el și l-a împins în poziția de consilier. Pentru că una e să fii chiar consilier de securitate, funcția e foarte importantă, ai aparatul, dar nu mai ai Ministerul de Externe. În postul de acum, Rubio îl concurează ca imagine mondială pe un anume Trump. Și atunci Trump, băiat șmecher, face o șmecherie: îl mută consilier pe securitate națională, care este a doua, a treia funcție, după vicepreședinte, dar foarte vizibilă. Și el a dat un interviu și a fost întrebat: Dar de ce nu dați și la marile televiziuni? Și a spus: Dacă le dau, ei iau un fragment și apoi mi-l răstălmăcesc în jurnale. Așa s-a întâmplat, de exemplu, și cu Simion.” Ion Cristoiu: „Nu te duci și dai interviuri la necinstiți, la șmecheri…” Ion Cristoiu spune cum candidatul George Simion s-a expus de bună voie unei capcane media. Cu toate că acesta este de acord cu cele afirmate de către Simion, totuși critică incapacitatea acestuia de a-și proteja imaginea publică în timpul unei campanii electorale de mare amploare. „El se duce și spune, după părerea mea, corectă, pe care o împărtășesc și eu, că noi, românii, nu putem fi de acord cu cedarea, de către Ucraina, a unor teritorii, deoarece am putea ajunge și noi în situația cu Ardealul. Urma o demonstrație: când te duci și stai de vorbă cu Pândaru de la Digi, trebuie să-ți treacă prin tărtăcuță că, îmi pare rău că-i tânăr, ăla nu e cinstit. Nu te duci și dai interviuri la necinstiți, la șmecheri, că ăla n-a venit să te întrebe. George Simion n-a înțeles încă faptul că, atunci când dai cuiva un interviu, trebuie să ai garanția că, chiar dacă nu te simpatizează, e corect.” Mălina Maria Fulga este redactor în cadrul echipei Gândul. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, consolidându-și astfel pasiunea … vezi toate articolele
ÎNTREBAREA lui Simion pentru Nicușor: Cine este persoana care a DONAT 600 de mii de lei pentru campanie
George Simion îi adresează trei întrebări contracandidatului său la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, în dezbaterea electorală de la Euronews România. „Domnule Nicușor Dan, susțineți că pentru dumneavoastră transparența este foarte importantă. Întrebarea mea este (…) cu nume și prenume, care sunt donatorii din campania dumneavoastră electorală pentru București și actuala campanie prezidențială?”, îl întreabă Simion pe primarul Capitalei. Nicușor Dan îl invită pe Simion să se „ducă pe site-ul ANI, unde va găsi declarația de avere”. „Este blurat. Nu este nicio identitate, nicio persoană nu poate fi identificată. De ce vă temeți? Cu nume și prenume. Numele donatorilor. Asta este transparența lui Nicușor Dan. Asta este onestitatea lui Nicușor Dan”, răspunde Simion. Apoi, candidatul AUR pune punctul pe i: cine este persoana care a dat 600 de mii de lei. „Vrem să știm numele. Asta e transparență”, completează acesta. „Să donezi într-o campanie electorală din buzunarul tău pentru un candidat, asta este democrație, domnule Simion. Pentru că eu sunt un candidat independent care nu are bani de partid, așa cum aveți dumneavoastră”, este replică lui Nicușor Dan. CITEȘTE ȘI:
Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloș a declarat joi, la finalul ședinței de Guvern, că România trebuie să implementeze reforma fiscală angajată prin PNRR pentru a continua în condiții de normalitate implementarea programului. „Eu sper să nu ajungem în această situație (suspendarea fondurilor europene – n.r.) și să facem demersurile necesare pentru ca România să își protejeze interesele financiare”, a spus Marcel Boloș. Oficialul a explicat că regulamentul prevede că „într-o situație de deficit bugetar excesiv, Comisia poate să propună Consiliului suspendarea noilor angajamente pentru PNRR”, însă a precizat că România se concentrează acum pe încheierea renegocierii. „Reforma fiscală este un angajament ferm al României și, ne place sau nu ne place, trebuie să o punem în aplicare”, a adăugat ministrul, arătând că acest angajament era parte din cererea de plată numărul 3, respectiv a fost preluat în planul fiscal. El a adăugat că, la renegocierea PNRR, una dintre propunerile României va fi devansarea a 55 de jaloane aferente cererii de plată numărul 4. „Este foarte importantă, la renegociere, partea de restructurare a cererilor de plată și propunerea noastră va fi ca pentru cererea de plată numărul patru să devansăm un număr de 55 de jaloane și ținte care, deja, sunt îndeplinite și odată cu aceasta să creștem valoarea cererii de plată care, după cum știm, inițial era de 2,7 miliarde euro. Să creștem cu trei miliarde de euro valoarea bugetului acesteia, astfel încât în final, când depunem cererea de plată numărul patru, ca orizont de timp, după modificarea PNRR sfârșit de luna iunie – început de luna iulie, valoarea acesteia să ajungă în jur de 5,7 miliarde euro. Totodată, știm că anumite obiective de investiții au avut un progres fizic și financiar destul de scăzut. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiții care corespund obiectivelor Planului Național de Redresare și Reziliență și au fost finanțate din surse ale bugetului de stat”, a explicat ministrul. Cererea de plată numărul 3 va fi încasată, parțial, la sfârșitul lunii mai „Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanțare și cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul trei, parțial, urmează să fie încasată la sfârșitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârșitul lunii aprilie, am depus aplicații de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanțare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicații de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro (…) Deci, cu alte cuvinte, sunt investiții compatibile cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă și canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la rețelele de transport europene și naționale”, a precizat Boloș. Conform ministrului Fondurilor Europene, „acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiții ce nu pot fi duse la bun sfârșit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026”, pentru ca riscul de penalități să fie scăzut. Sursa foto: EDUARD VINATORU / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României! Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Cine este Muhammad Ali din România! Are 18 ani și n-are adversar la Naționalele de box: Trebuie să lovești fără să fii lovit
Florin Ioniță are 110 kilograme și 2,03 metri. E un „greu” care va avea un cuvânt de spus în viitor pentru boxul românesc. Alături de antrenorul Dorel Simion, fostul nostru pugilist din urmă cu trei decenii, s-a aflat în studioul emisiunii „Drumul spre performanță”, producție destinată tinerilor sportivi. Muhammad Ali din România este antrenat de Dorel Simion Visul lui Florin Ioniță (20 de ani), comparat de mulți cu marele Muhammad Ali, este o medalie la Jocurile Olimpice 2028 de la Los Angeles. „La 13 ani m-am apucat de box, într-adevăr În 2020 am ieșit pentru prima oară campion național la naționalele de juniori, la categoria plus 80 kg. Acolo a fost și maestrul Dorel Simion. După fiecare meci în care boxam, mă chema să-mi spună ce am greșit și ce am făcut bine. Iar, după ce am ieșit campion național, mi-a spus că dacă o să continui o să ajung mare. Asta mi-a dat încredere, putere de muncă și motivație. Toată ziua o aloc pugilismului, pentru că boxul pentru mine este pe primul loc, este cartea mea de vizită, este locul meu de muncă, ceea ce îmi doresc să realizez. Eu și maestrul împreună avem obiectiv Olimpiada din 2028, unde să ajung campion olimpic. Dar mă descurc și cu facultatea, și cu familia. Nu, nu a existat să fac separat antrenamentele, fără să-i spun întotdeauna. Îmi vine să dau la frunză, că noi lucrăm foarte mult la frunză ca să ne creștem lovitura explozivă. Și nu, nu a existat antrenament să fac suplimentar și să nu-i spun maestrului, pentru că noi, odată ce suntem în cantonament și rămânem în sală, maestrul este, cum să spunem… El e șeful, ce să spunem. Nu că este, este șeful, dar este răspunzătorul nostru. El răspunde de noi în caz că ne se întâmplă ceva în sală sau că nouă ne vine să ne jucăm, să ne batem în joacă”, a declarat Florin Ioniță în studioul ProSport. Florin Ioniță, pugilistul antrenat de Dorel Simion, ne-ar putea reprezenta în 2028, la Jocurile Olimpice | SPECIAL „Le evita într-un stil foarte frumos” „În momentul în care el a boxat la cel Campionat Național, eu eram selecționerul lotului de juniori. Și am văzut ceva în el atunci, ca și selecționer. Și de aceea îmi permiteam să vorbesc, pentru că el trebuie specificat. El a început boxul la Clubul Dinamo. Erau acolo antrenorii de club, iar eu eram selecționer în cadrul lotului. Și atunci l-am văzut și l-am cooptat la lotul național. Mie îmi place să spun că în box trebuie să lovești fără să fii lovit. Pentru că, din punctul meu de vedere, boxul este o artă. Trebuie să lovești fără să fii lovit. Iar el, fiind practic începător atunci, am văzut la el niște calități, pentru că nu primea lovituri. Le evita într-un stil foarte frumos. Și mi-am și permis să spun, după mulți ani de pregătire, că stilul lui se aseamănă foarte mult cu cel al lui Muhammad Ali”, a povestit Dorel Simion. Florin Ioniţă a cucerit medalia de aur la categoria 92 kg, în 2023, la Campionatele Europene de box pentru tineret de la Erevan, după ce l-a învins în finală pe rusul Ahmed Rasuev. Vizionează AICI întreg INTERVIUL cu Florin Ioniță și antrenorul Dorel Simion Aproape 30 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (redactor, reporter … citește mai mult
Dan Dungaciu: Pentru prima dată s-a spus că un candidat MAGA poate câștiga în România

Într-o ediție transmisă live de Gândul emisiunii Marius Tucă Show, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a comentat rezultatele alegerilor și felul în care acestea pot fi interpretate din perspectivă geopolitică. În opinia sa, structura votului sugerează că nu s-au produs intervenții externe semnificative, iar narativele anterioare privind ingerințele străine devin tot mai greu de susținut. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Intruziuni externe și rezultatele electorale Pornind de la discuția despre eventualele ingerințe externe în alegerile din România, Dungaciu a comparat rezultatele din prezent și cele de acum șase luni. Concluzia sa a fost că, având în vedere similaritatea lor, posibilitatea unei intruziuni externe puternice, de tip statal, devine neconvingătoare. „Echivalența asta de astăzi și acum șase luni poate fi explicată dacă mergem pe ipoteza că acum șase luni a fost o intruziune externă, factor statal. Numai dacă demonstrăm că și acuma [există] aceeași intruziune, cu aceeași intensitate, cu același factor… N-a fost? Păi dacă nu a fost acuma, n-a fost nici atunci”, a argumentat profesorul. Apariția unui candidat MAGA – un semnal pentru Occident Profesorul a remarcat că, în urma alegerilor, a apărut pentru prima dată o formulare publică referitoare la posibilitatea ca un candidat cu profil MAGA – curentul conservator american inițiat de Donald Trump – să câștige în România. În acest context, Dungaciu a făcut o paralelă cu situația din Polonia, unde un candidat cu viziuni similare s-a întâlnit deja cu fostul președinte american. „Cel mai inspirat și cel mai inteligent comentariu a fost la cine nu mă așteptam. În care am spus: pentru prima dată, la București, un candidat MAGA – și în Polonia – poate câștiga alegerile, domnule. (…) Candidatul MAGA din Polonia s-a întâlnit cu Donald Trump. Candidatul MAGA din România încă nu s-a întâlnit cu doamna Trump. Deci noi trebuie să înțelegem că pe harta strategică a Americii nu stăm așa cum stă… Polonia”, a spus Dungaciu. Relații internaționale și o legitimitate politică în creștere Dungaciu a explicat că președintele AUR nu este izolat în plan extern. Profesorul a explicat că Simion face parte din familia Conservatorilor și Reformatorilor Europeni, o grupare frecvent luată în calcul pentru alianțe politice chiar de către oficialii de la Bruxelles. „Domnul George Simion are relații și cu Europa, și cu America. Are în primul rând cu America, atunci când e vorba de securitate. Și are relații și cu Europa,” a punctat profesorul, adăugând că liderul AUR face parte dintr-o structură politică „onorabilă”, alături de figuri precum Giorgia Meloni, „un personaj acreditat și la Bruxelles, și la Washington.”, susține Dungaciu. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Nicușor Dan recunoaște meritele PSD-PNL: România a fost mult timp o ţară stabilă. Faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument bun
„România a fost mult timp o ţară stabilă şi faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument foarte bun. Trebuie doar să stabilizăm politic şi sunt sigur că o să continue să vină investiţii străine în România”, spune Nicuşor Dan, la evenimentul Romanian Business Leaders Summit 2025. Fostul lider al USR este de părere că România „a avut o politică externă predictibilă” și, în același timp, „inactivă”. „Cred că e evident pentru toată lumea că România a beneficiat din prezenţa asta în Uniunea Europeană, a avut o politică externă predictibilă, ceea ce e bine, a avut o politică externă inactivă, ceea e rău. Dar România trebuie să fie prezentă în structurile Uniunii Europene, trebuie să fie prezentă în procesul de decizie”. Cât despre economia europeană, Nicușor Dan afirmă că „a făcut câțiva pași înapoi în ultimii 20 de ani”. „Şi dacă suntem acum la un forum economic, România trebuie să fie prezentă în discuţiile cu privire la competitivitate pentru că suntem într-o competiţie economică globală. Europa, din păcate, a făcut câţiva paşi înapoi în ultimii 20 de ani şi trebuie să fim parte din discuţia în cadrul Uniunii Europene pe competitivitate”, conchide candidatul independent la președinție. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Mirel Palada: Am zis că Băsescu este Putin de România

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Sociologul Mirel Palada a povestit un episod din 2007, când l-a comparat public pe fostul președinte Traian Băsescu cu Vladimir Putin. Într-un context în care Băsescu nu fusese până atunci contestat masiv în spațiul public, Palada a primit reacții puternice în urma declarației. Urmăriți aici, integral emisiunea lui Ionuț Cristache. Palada: „Băsescu este Putin de România” Mirel Palada a amintit o declarație pe care a făcut-o cu aproape două decenii în urmă, fiind invitat în emisiunea „100%” a lui Robert Turcescu, pe atunci difuzată la Realitatea TV. Aflat în perioada scandalului arestării lui Dinu Patriciu, Palada a luat o poziție categorică împotriva modului în care președintele Băsescu acționa în spațiul politic și judiciar. „Am fost la Turcescu, la emisiunea lui 100% (…) și am zis: Băsescu este un Putin de România. În 2007, când era deificat, era perioade de adulațiune.”, a povestit Palada. Palada: „Le-am zis că într-o zi o să vină și peste ei” Reacțiile presei de la vremea aceea au fost rapide și vehemente. Palada spune că a fost acuzat că „ține cu corupții”. El și-a susținut însă opinia și i-a avertizat chiar pe jurnaliști că le va veni și lor rândul, că vor fi vizați chiar de omul pe care îl apărau. „Le-am zis: într-o zi o să vină și peste voi acest Băsescu, să vă ia pe toți, câte unu, câte unu. Cine i-a luat pe toți jurnaliștii unu câte unu la Parchet? Băsescu la DNA.”, a continuat Palada. Palada: „Mi-am luat-o ani de zile pentru ce am spus atunci” În ciuda criticilor, sociologul simte că timpul i-a făcut dreptate. Palada menționează cum, ani mai târziu, jurnaliști care l-au contestat în 2007, i-au recunoscut justețea afirmațiilor. „Până mi-au dat dreptate… Mi-am luat-o… că sunt împotriva lui Băsescu, a democrației, a oamenilor cinstiți.”, a încheiat Palada povestirea. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat/ Ce spune despre evoluția cursului leu-euro?
„I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, spune Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Întrebat dacă starea de interimat în care se află actualul Executiv încurcă procesul de renegociere a PNRR, Boloș arată că mâine, în ședința de Guvern, va aproba un memorandum care „să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului”. „Nu poate adopta proiecte de legi și nu poate adopta proiecte de ordonanță de urgență, dar mandatul de care are nevoie pentru renegociere se aprobă pe bază de memorandum pe care-l vom prezenta în Guvern, mâine, astfel încât Guvernul interimar să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului. Cred că din acest punct de vedere, formalitățile necesar pentru renegociere le vom avea închise”. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș spune: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. Moneda europeană se apropie de 5,1 lei Cursul leu-euro aduce „îngrijorări”, recunoaște Marcel Boloș. El spune că aceste evoluții din piață trebuie „tratate cu prudență”. „Sigur nu este o evoluție care să nu ne dea îngrijorări creștere cursului de schimb valutar și evoluția aceasta pe care o avem în raportul leu-euro din punct de vedere al Planului Național de Redresare și Reziliență, dar mai mult, din punct de vedere al stabilității și impactului asupra piețelor financiare, trebuie să tratăm cu prudență aceste evoluții (…) Acum sigur că e o perioadă și determinată și generată și de instabilitatea aceasta a alegerilor la nivel național și vom vedea cum evoluează, conchide șeful MIPE. Banca Națională a României (BNR) a publicat, miercuri, la ora 13, cursul de 5,0991 de lei pentru un euro. Este o creștere consistentă față de cotația băncii centrale de marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cifrele BNR indică o creștere nominală de 0.0613 de lei, în contextul în care în ultima perioadă, ecartul era de cel mult 0.0002 de lei de la o zi la alta. (CITEȘTE MAI MULTE – AICI) Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Adrian Severin: Orice mesaj artificial se erodează foarte repede

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, fostul ministru de externe, Adrian Severin, a comentat schimbările bruște ce apar în discursul public al clasei politice. De la amenințarea permanentă cu „vin rușii” s-a trecut la „vin americanii” și preocuparea pentru prețul legumelor din piață. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. De ce nu mai „vin rușii”? Severin explică faptul că mesajele artificiale, fabricate cu scop propagandistic nu pot rezista în fața realității pentru mult timp. În opinia sa, narativul „vin rușii”, susținut până recent în spațiul public, se înscrie în categoria acestor mesaje artificiale. „Orice neadevăr, orice abordare artificială – adevărul e natural și neadevărul e artificial. Orice mesaj artificial se erodează foarte repede.”, explică Severin. Aceleași scenarii, alt ambalaj Severin atrage atenția asupra unui aspect contradictoriu: deși narativul „vin rușii” pare a fi fost abandonat, structura evenimentelor și rezultatul turului 1 al alegerilor par identice cu cele de anul trecut. Din acest motiv, el pune sub semnul întrebării sinceritatea schimbării și sugerează că intervențiile externe sau influențele obscure nu au dispărut, ci doar au fost acoperite de un alt strat de discurs public: „Suntem perfect îndreptățiți să întrebăm instituțiile statului de unde ne dăm seama că nu mai sunt rușii implicați în alegeri. Pentru că rândul trecut, ce am văzut eu, a semănat perfect cu ce s-a întâmplat și acum și acu, nu mai erau rușii. Cine a fost acum? Rândul trecut o soroșistă și un suveranist au ieșit în turul doi. Acum lucrurile sunt exact la fel. Tot un USR-ist sau un soroșist și un suveranist ajung în turul doi.”, a mai spus Severin. Ingerințe neclare și actori „semistatali” Adrian Severin mai ridică un semn de întrebare referitor la natura actorilor care intervin în procesele electorale și în formarea opiniei publice. El ironizează lipsa de transparență și confuzia deliberat creată cu privire la aceste influențe: „Eu zic că ingerința e tot acolo, a scăzut însă vigilența. (…) Actorul era semi-statal și semi-nonstatal.”, a conchis Severin. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Adrian Severin: Când primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, fostul ministru de externe, Adrian Severin, a comentat pe larg numirea controversată a noului premier interimar. El a adus o serie de argumente juridice și constituționale, acuzând derapaje de la normele statului de drept și interpretări greșite ale rolului președintelui în structura executivă a României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Desemnarea premierului și limitele atribuțiilor prezidențiale Fostul ministru de externe a explicat succint că președintele României nu are dreptul să numească un prim-ministru, ci doar să desemneze un candidat pentru această funcție. „Nu există niciun text în Constituție care să dea președintelui competența de a numi prim-miniștri. Ăla nu devine prim-ministru în baza decretului de desemnare al președintelui. Asta îi permite să se ducă în Parlament ca să obțină acolo votul de natură a-i permite să acționeze efectiv ca prim-ministru. Președintele este în afara puterilor și nu poate el să numească șefii puterilor executive. Bolojan a rămas pe șina neconstituțională pe care merge statul ăsta merge.”, a declarat Severin revoltat. Demisia premierului înseamna automat demisia întregului guvern Adrian Severin a vrut să clarifice și faptul că premierul nu poate demisiona fără ca întregul guvern să fie atacat. Potrivit fostului ministru, întreaga echipă guvernamentală își pierde legitimitatea odată cu retragerea premierului. „În momentul în care primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează. (…) Nu există: `eu am plecat și miniștrii mei rămân`. (…) Guvernul este aprobat în bloc de Parlament și când primul ministru demisionează, demisionează toți cei pe care i-a adus cu sine.”, a mai adăugat Severin. Mai mult, Severin a acuzat neconstituționalitatea numirii premierului interimar de către președinte și a precizat că premierul demisionar rămâne în funcție până când i se desemnează un succesor. „Primul-ministru demisionar rămâne în post (…) până când îi vine înlocuitor. Așa ceva nu există. E necivilizat, e nelegal. E neconstituțional.”, a completat el. Pierderea susținerii parlamentare impune revenirea guvernului în fața Parlamentului Adrian Severin semnalează situația critică ce apare atunci când se modifică structura politică a guvernului prin ieșirea unui partid din coaliția de guvernare. În astfel de cazuri, susține el, legitimitatea guvernului trebuie revalidată de către Parlament. „Dacă prin remanierea guvernului se schimbă structura politică de susținere a acestui guvern, pentru că guvernul a primit un vot de încredere de la anumite grupuri parlamentare (…), în momentul ăla te întorci la Parlament să vezi dacă guvernul mai are vreo susținere parlamentară, vreo legitimitate.”, a conchis Severin. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele