Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță
Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cea mai mare lucrare de infrastructură din București, din ultimii 35 de ani, are nevoie urgentă de mentenanță. Este vorba de Pasajul Basarab, care, pe lângă faptul că arată deplorabil, ar putea avea probleme și de siguranță. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, pasajul are nevoie de verificarea mai multor elemente extrem de importante, precum: cea a hobanelor, a dispozitivelor de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. La toate acestea se adaugă și descoperirea mai multor fisuri la blocurile de beton pentru ancorarea hobanelor. Primăria Capitalei a precizat, joi, că Pasajul Basarab este de zeci de ani într-o situație incertă. A fost dat în folosință în 2011, dar fără să i se fi făcut recepția, motiv pentru care nu a putut fi întreținut și s-a degradat. „Facem recepție la starea fizică actuală, îl intabulăm, obținem autorizație de construire, după care putem dispune măsuri de remediere. Apoi, vom putea face recepția finală. Treaba mea este să mă asigur că oamenii circulă în siguranță. Cum să fac asta, dacă nu pot asigura mentenanța pasajului?”, a precizat primarul general. Specialiști din domeniul construcțiilor, din administrația bucureșteană, au explicat pentru Gândul că Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță. Pasajul Basarab arată deplorabil „În mandatul Gabrielei Firea s-a efectuat o expertiză a podului, și a reieșit că existau niște fisuri la blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al siguranței. Fisurile au fost remediate de către constructor (Astaldi, în prezent WeBuild – n.r.). Dar de atunci și până în prezent, nimeni nu a mai verificat starea pasajului”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, Primăria Capitalei trebuie să verifice starea următoarelor elemente: starea hobanelor, dispozitivele de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. „Pasajul se prezintă lamentabil și din punct de vedere al aspectului și al elementelor de decor, care și ele pot reprezenta un pericol, fiind foarte ruginite. În multe locuri, balustradele aproape că nu mai există, la fel și țevile pluviale de preluare a apei, care nu mai există nici ele. Pasajul are nevoie și de senzori de mișcare”, mai spun sursele Gândul. Investiție de peste 250 de milioane de euro Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spuneau recent că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000. Atunci, primarul Traian Băsescu a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai
Adrian Marinescu: Românii folosesc antibiotice la gripă. Acestea nu au efect asupra gripei și pot avea reacții adverse
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, medicul Adrian Marinescu, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a vorbit despre cum antibioticele pot avea reacții adverse în cazul gripei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Marinescu: „Odată, că e frecție la picior de lemn, adică nu-i folosește la nimic. În al doilea rând, că va avea reacții advers. Reacții adverse care sunt mai mari decât la vaccin. Și aici, eu unul nu înțeleg de ce de vaccin mă feresc, dar de antibiotice nu. Nu înțeleg! Și, în al treilea rând, rezistența.” Invitat la „Marius Tucă Show”, Adrian Marinescu a vorbit despre cum antibioticele pot avea reacții adverse în cazul gripei. Acesta a început prin a se întreba cum obțin oamenii antibiotice. În teorie, acestea se pot elibera doar pe bază de prescripție medicală, argumentată. Medicul susține că mulți români fac rost de antibiotice și fără acea prescripție. În cazul gripei, susține acesta, antibioticul este „frecție la picior de lemn”. Mai mult de atât, poate provoca reacții adverse mai puternice ca vaccinul, dar și rezistență. În acest caz, adaugă Marinescu, oamenii nu vor mai avea antibiotice eficiente în cazul unor infecții severe. „Hai să ne gândim în felul următor… Cum obține cetățeanul antibioticul? Teoretic, ar trebui să o facă doar printr-o rețetă și printr-o rețetă care să aibă niște lucruri foarte clare scrise. Cine-i dă rețeta? Medicul. Eu cred că rezolvă și fără rețetă, mai ales că e acea discuție că poți să primești pentru 48 de ore. Bun, ideea e că românul obține antibiotic și, din păcate, îl folosește în gripă. Și el spune ok, ce să-mi facă rău? Am auzit situații de genul ăsta. Până la urmă încerc, să fiu eu sigur. Nu e așa! Odată, că e frecție la picior de lemn, adică nu-i folosește la nimic. În al doilea rând, că va avea reacții adverse. Nu acționează împotriva gripei, ci nu acționează deloc. Reacții adverse care sunt mai mari decât la vaccin. Și aici, eu unul nu înțeleg de ce de vaccin mă feresc, dar de antibiotice nu. Nu înțeleg! Și, în al treilea rând, rezistența. Asta înseamnă că peste niște ani de acum încolo nu vom mai avea antibiotice pentru pacienții care chiar au nevoie. În sensul că nu-și vor mai face efectul și oamenii pot muri de infecții severe. Deci mare atenție că va fi o problemă reală în viitor. Bine, și acum e…”, a explicat medicul.
Silviu Predoiu: Bolojan nu și-a făcut treaba din fișa postului, dar vorbește despre eficiența aparatului bugetar
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Ilie Bolojan vorbește despre eficiența aparatului bugetar, dar el nu își respectă fișa postului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnule Tucă, dar n-am o problemă, că nu-mi stric seara. Ne-a stricat viața domnul Bolojan. Tot de domnul Bolojan, mă scuzați, insistă că avem o problemă, trebuie să plătim și trebuie să colectăm bani. Știți cine mai spunea treaba asta? Vă aduceți aminte de Nicolae Ceaușescu? Tot cu plata datoriilor era și el.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Ilie Bolojan vorbește despre eficiența aparatului bugetar, dar el nu își respectă fișa postului. Acesta a început prin a spune că Bolojan ne strică viața. Predoiu susține că Bolojan nu respectă fișa postului. Premierul ar fi avut de prezentat proiectul de buget. Ofițerul SIE acuză că dacă premierul nu își face treaba, nu poate discuta despre eficiența aparatului bugetar. „Domnule Tucă, dar n-am o problemă, că nu-mi stric seara. Ne-a stricat viața domnul Bolojan. Așa, domnul Bolojan avea o singură treabă importantă de făcut. Anul trecut, domnul Bolojan avea de prezentat proiectul de buget. Domnul Bolojan n-a fost în stare, nu și-a făcut datoria de cel mai înalt funcționar public din România, dar își permite să vorbească despre eficiența sau ineficiența aparatului bugetar. Păi, dacă tu n-ai fost în stare să faci fișa postului, băi, nesimțitule, cum îți permiți să critici funcționarul public? Când tu nu ți-ai făcut ce scrie în fișa ta… Tot de domnul Bolojan, mă scuzați, insistă că avem o problemă, trebuie să plătim și trebuie să colectăm bani. Știți cine mai spunea treaba asta? Vă aduceți aminte de Nicolae Ceaușescu? Tot cu plata datoriilor era și el.”, a explicat ofițerul.
Dan Dungaciu: Amenințarea cea mai gravă de securitate la adresa Statului Român este Statul Român însuși
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum cea mai mare amenințare a României, e chiar Statul Român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nici măcar, cum să spun, așa ceva nu ți-ar fi spus nici Iliescu în vremurile lui bune, nu pentru că îi iubea pe americani, ci din instinct. Avea minimul instinct să spună băi, stai puțin, nu mă bag acolo. Domnule, ăștia nu mai au nici instinct, nu mai au competență, nu mai au angajament față de Statul Român.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum cea mai mare amenințare a României e chiar Statul Român. Acesta susține că politicienii din prezent nu mai au spirit de conservare, un minim instinct sau competență. Mai mult, acesta spune că nu mai există nici angajament față de stat. Dungaciu critică declarațiile lui Miruță despre Groenlanda. „Nici măcar, cum să spun, așa ceva nu ți-ar fi spus nici Iliescu în vremurile lui bune, nu pentru că îi iubea pe americani, ci din instinct. Avea minimul instinct să spună băi, stai puțin, nu mă bag acolo. Domnule, ăștia nu mai au nici instinct, nu mai au competență, nu mai au angajament față de Statul Român. Și n-au nici măcar un instinct minim de conservare. Să spui tu ca ministru, după 30 de ani, că noi am trăit în această zonă cu gândul că vin americanii, că doar americanii te pot proteja, că societatea s-a bazat pe parteneriatul strategic, îți garantează tot… Tu te gândești că ai putea să trimiți, dar trebuie să vedem dacă putem să trimitem, trebuie să discutăm, mai ales că n-avem nici armă. Nu că dacă aveam arme nucleare intram, sigur, eram deja acolo. Deci tu când faci asemenea declarații, asta mie mi se pare amenințarea de securitate. Cea mai gravă amenințare de securitate a Statului Român este Statul Român însuși. Asta este absolut. Știți gluma aia, ce om extraordinar, domnule, ce om extraordinar, ce bine ar fi să avem doi ca el. Păi de ce? Că avem vreo 10. Deci așa e și cu Miruță. Ar fi bine să avem doi… Ca Miruță probabil că avem 10.”, a explicat sociologul.
Lecția profesorului Valentin Stan despre dreptul internațional
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a explicat de ce invocarea dreptului internațional este, în opinia sa, selectivă și adesea folosită doar ca instrument politic. Plecând de la exemple istorice, el arată cum marile puteri au încălcat aceste principii atunci când le-a convenit, cu efecte grave asupra statelor mai mici. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ați auzit cum e cu dreptul internațional? Profesorul pornește de la comentariile celor care invocă dreptul internațional în cazul Venezuelei sau al Groenlandei. El spune că aceste principii sunt aduse în discuție doar când sunt utile și ignorate când devin incomode. Auziți, măi, tâmpițeilor care ați auzit că există drept internațional. Că, băi, cum ne ducem noi peste Maduro? Cum luăm noi Groenlanda, așa? Că se strică dreptul internațional. Bă, a fost odată ca niciodată un băiat pe care îl chema Nicolae Titulescu. Prin 1935, un băiat pe nume Mussolini a atacat Abisinia. Bă, și Titulescu, cu dreptul internațional, a zis: Băi, trebuie să băgăm sancțiuni Italiei, nu se poate. Și după ce a rezolvat el cu dreptul internațional, adică Italia a făcut ce a vrut în Abisinia, și după aceea s-a ales praful și de Liga Națiunilor, ghici ce s-a întâmplat pe 30 august 1940. Niște băieți, Italia cap de listă, s-au întâlnit la Viena și ne-au luat o bună bucată din Ardeal. Ați auzit, mă, cum e cu dreptul internațional? Iugoslavia și întâmplarea din 1991 Profesorul a dat exemplul destrămării Iugoslaviei. El explică modul în care dreptul la autodeterminare a fost interpretat diferit, în funcție de interesele politice. Croații au fost recunoscuți rapid ca stat independent. Din acel moment, armata federală iugoslavă a fost declarată invadatoare, deși până atunci acționa pe propriul teritoriu. Iugoslavia trăiește o dramă în 1991 când niște băieți, neglijând prevederile Constituției Federației lui Tito, au hotărât să se smulgă din această îngemânare. Cum au făcut croații. Și s-au dus. Sârbii s-au dus cu armata peste ei. Și a început un război. Frații tăi din Europa au zis: Recunoaștem Croația ca independentă. Și în momentul în care noi recunoaștem independența Croației, armata iugoslavă se cheamă că sunt armate invadatoare în Croația, țară liberă și independentă. Și sârbii au zis: Dacă voi vă autodeterminați, ne autodeterminăm și noi. Iar răspunsul a fost: Nu, nu, nu așa. Voi vă autodeterminați doar în interiorul frontierelor republicilor. Ha? Adică autodeterminarea aparține popoarelor sau teritoriilor? Aparține popoarelor. Dar voi nu puteți.
Silviu Predoiu: Nicușor Dan a vrut să facă o demonstrație zburând cu avionul Spartan, să facă economie
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre responsabilitatea serviciilor în scandalul cu aeronava Spartan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Dacă ei au hotărât că vor să facă o demonstrație, un manifest din treaba asta… Să spună noi reducem cheltuielile, noi zburăm cu aeronava Spartan. Durează drumul dublu, că zburăm cu viteză la jumătate, bun, 600 km/h. Deci mult mai încet decât cele de linie, zburăm mult mai jos, deci ne zbânțuim noi pentru economie.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre care a fost responsabilitatea serviciilor în scandalul cu aeronava Spartan. Acesta a început prin a spune că datoria serviciilor este aceea de a pune la dispoziție mijloacele de comunicare, atunci când asta este tehnic posibil. Generalul susține că serviciile nu l-ar fi sfătuit pe președinte să zboare cu Spartanul. Acesta susține că nu este responsabilitatea serviciilor, că anumiți decidenți au hotărât să facă un manifest din reducerea cheltuielilor. Serviciile, concluzionează acesta, pot găsi soluții dacă decidentul le acceptă. „Datoria serviciilor este să se pună la dispoziție mijloace de comunicare atunci când tehnic este posibil. Eu nu cred că serviciile l-au sfătuit să zboare cu Spartanul în continuare, nu contează că n-aveți legătură cu țara. Dacă ei au hotărât că vor să facă o demonstrație, un manifest din treaba asta… Să spună noi reducem cheltuielile, noi zburăm cu aeronava Spartan, durează drumul dublu, că zburăm cu viteză la jumătate, bun, 600 km/h, deci mult mai încet decât cele de linie, zburăm mult mai jos, deci ne zbânțuim noi pentru economie. Deci serviciile ar fi putut să găsească soluții dacă decidentul le acceptă și le înțelege. Nicușor Dan și cei din jurul lui, că nu știu dacă chiar dumnealui…”, a explicat ofițerul.
Silviu Predoiu: Iohannis a cerut să mi se ridice dreptul de vot din CSAT atunci când am fost împotriva lui
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă. Dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Nu, nu mi-a purtat ranchiună. Am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot în CSAT. Acesta a început prin a spune că a fost participant al CSAT-ului sub conducerea a doi președinți. Deși Traian Băsescu era „combativ, virulent și uneori agresiv”, ofițerul SIE susține că era un om deschis la argumente. În opoziție, Klaus Iohannis nu accepta refuzuri sau opoziții. Predoiu susține că fostul președinte a cerut să îi fie revocat dreptul de vot în CSAT. Pentru că generalul nu era director SIE, ci doar director interimar, consilierii prezidențiali au reușit să îi revoce dreptul de vot. „Sigur că, într-adevăr, am participat la foarte multe ședințe CSAT sub doi președinți ai CSAT-ului, domnul Băsescu și domnul Iohannis. Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă, dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică nu-i plăceau „yes man-ii”, îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Și am avut mai multe situații în care, în calitatea de reprezentant al SIE, am votat împotrivă și am exprimat poziții opuse celor ridicate acolo de ceilalți. Nu, nu mi-a purtat ranchiună, am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta. Domnul președinte Iohannis, am avut două situații. A doua oară când l-am contrazis în sensul opiniei, nu personal, nu pe domnia sa, ci m-am opus la vot, a cerut să mi se reducă dreptul de vot și s-a găsit un artificiu și s-a spus că nu mai am drept de vot, că înlocuitorii nu mai au drept de vot în CSAT. S-a găsit un artificiu cu sprijinul consilierilor. Eram înlocuitor la comandă, în sensul că SIE nu avea director, eu eram interimar, deci nu aveam pe cine să înlocuiesc. Poți să fii înlocuitor atunci când înlocuiești pe cineva care există, dar dacă nu există nimeni, mă înlocuiam pe mine prin prezență. Au găsit ei un artificiu și apropo de doi și CSAT-ul cum lucrau, deși nu părea, a fost clar că a fost foarte iritat. Trebuie să fie unanimă decizia. Atunci când cineva spune nu sunt de acord, se blochează.”, a explicat ofițerul.
Planșeul Unirii, primele noutăți în 2026. Ce s-a întâmplat luni pe șantier
Primele lucrări din anul 2026 la Planșeul Unirii au început de luni, 12 ianuarie. Surse administrative au precizat în exclusivitate pentru Gândul că Guvernul a livrat la sfârșitul anului trecut banii pentru refacerea structurii de beton. Potrivit imaginilor surprinse de reporterii Gândul, muncitorii lucrau, luni, la armături. Lucrările la Planșeul Unirii merg mai departe în 2026, iar potrivit surselor Gândul, totul este în grafic. „Au fost livrați și banii necesari, au intrat la sfârșitul anului trecut”, au precizat surse administrative pentru Gândul. Planșeul Unirii, aproape de 30% Începută în iunie 2025 de către Primăria Sectorului 4, lucrarea de la Planșeul Unirii este la aproape 30%. Guvernul a decis, în aprilie 2023, suplimentarea cu 750 de milioane de lei a fondurilor din Programul „Anghel Saligny”, pentru reabilitarea și consolidarea Planșeului de la Piața Unirii. Foarte multă vreme, proiectul de reabilitare a fost blocat în sertarul fostului primar general Nicușor Dan, care a semnat autorizația de începere a lucrărilor în ultima sa zi de mandat la Primăria Generală. Planșeul de beton din Piața Unirii, pe sub care trece Râul Dâmbovița, se afla într-o stare de degradare foarte mare. Expertize tehnice au arătat că structura avea un risc seismic gradul I. Structura de beton se afla în risc de prăbușire Potrivit specialiștilor în construcții, care au verificat planșeul, acesta se putea prăbuși în cazul unui seism de intensitate medie. Problema uriașă era reprezentantă și de faptul că pe sub Dâmbovița (și pe sub planșeu) se află pasajul de la metrou, dintre Unirii 1 și Unirii 2. Gândul a publicat încă din martie 2021 imagini în premieră de sub planșeu, care arată starea deplorabilă a construcției. Imaginile pot fi văzute AICI. Acestea sunt deficiențele grave identificate la Planșeul Unirii: armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte de față văzută la riglele cadrelor; grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune; grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistență puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi; beton exfoliat, armături corodate și infiltrații locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător cu ocazia diverselor intervenții la planșeu; degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete. CITEȘTE ȘI: Daniel Băluță, despre reabilitarea PLANȘEULUI Unirii: „Nu se va bloca toată circulația în Piața Unirii.
S-a retras un nume mare din ATP după 5 ani în care s-a chinuit cu o accidentare
Milos Raonic (35 de ani), jucător de tenis care a reprezentat Canada și a jucat finala la Wimbledon 2016, s-a retras oficial din ATP după 5 ani în care s-a chinuit cu o accidentare. El jucase ultimul meci în iulie 2024, iar acum, în ianuarie 2026, a emis un comunicat prin care și-a înștiințat fanii cu privire la hotărârea luată. E gata cariera lui Milos Raonic! Finalistul de la Wimbledon 2016 nu mai revine în ATP, iar anunțul e oficial În primele zile din 2026, când mai toți iubitorii neutri ai „sportului alb” se tem de o eventuală retragere a marelui Novak Djokovic, un alt anunț zguduie tenisul mondial. Djokovic s-a retras definitiv din Asociația Jucătorilor Profesioniști de Tenis, însă va continua să concureze și peste câteva zile e așteptat să debuteze la Australian Open 2026. Nu același lucru se poate spune despre Milos Raonic, sportiv născut la Podgorica, în Muntenegru, dar care a reprezentat Canada în circuitul ATP. Semifinalist la Australian Open 2016 și finalist la Wimbledon 2016, câștigător a 8 titluri ATP, Raonic și-a anunțat fanii că și-a luat oficial adio de la tenisul profesionist. El a fost măcinat de o accidentare pe parcursul ultimilor ani, iar ultimul meci l-a jucat în iulie 2024, la Jocurile Olimpice de la Paris. Ulterior s-a luptat cu aceleași probleme medicale și în ciuda faptului că a ezitat să își anunțe retragerea, inevitabilul s-a produs în cele din urmă. „A venit momentul să mă retrag din tenis. Acesta este un moment despre care știi că va sosi într-o zi, dar cumva nu te simți niciodată pregătit pentru el. Iar acum mă simt pe cât posibil pregătit să fac asta. Tenisul a fost dragostea mea, obsesia mea pe tot parcursul vieții mele. Pot să spun că sunt cea mai norocoasă persoană din lume pentru că am trăit asta și mi-am putut îndeplini visele. Am putut să fiu acolo în fiecare zi, să dau totul pentru a deveni mai bun, să văd unde mă duce destinul și să practic un joc pe care l-am descoperit la vârsta de 8 ani din pură întâmplare. Cumva, a devenit obsesia și copilăria mea în același timp, iar ulterior s-a transformat în profesia și în viața mea. Ce urmează? Nu voi scădea din intensitate. Mai am mult de trăit și sunt la fel de motivat și dornic ca în 2011, când am intrat în circuit. Voi depune același efort și voi investi aceeași intensitate în următorul obiectiv. Voi încerca să ating aceeași excelență ca în tenis, să încerc să mă perfecționez zi de zi și aștept să văd unde mă va duce destinul”, a scris Milos Raonic, luni, 12 ianuarie, într-un comunicat pe care l-a postat pe platforma X. Milos Raonic a pierdut finala Wimbledon 2016 în fața lui Andy Murray Milos Raonic a fost urmărit de accidentări pe tot parcursul carierei sale și a suferit și mai multe intervenții chirurgicale. Însă, totul a căpătat o altă amploare în 2021, atunci când a suferit o ruptură la nivelul tehndonului lui Ahile. După acea accidentare, Raonic nu și-a mai putut atinge niciodată potențialul. Inițial a stat pe tușă aproximativ doi ani, după care a revenit în 2023, a jucat doar patru turnee, după care a fost lovit din nou de probleme. Iar în 2024, ultimul an competițional pentru el, a bifat șase turnee. Așa cum am precizat deja, Milos Raonic a cucerit 8 titluri ATP la simplu, iar în noiembrie 2016 a ocupat cea mai bună poziție în clasamentul mondial, numărul 3. Iar poate cea mai de preț amintire a sa rămâne finala de la Wimbledon 2016, pe care a pierdut-o nu tocmai ușor în fața britanicului Andy Murray, scor 4-6, (3)6-7, (2)6-7.
Adrian Severin: Războiul se duce de cele două părți cu mijloace total diferite. Americanii se duc cu armata, China se duce cu bani, cu investiții
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre confruntarea din Venezuela și modul diferit în care marile puteri își exercită influența. Discuția s-a concentrat pe competiția dintre Statele Unite și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Confruntarea din Venezuela și competiția dintre SUA și China Adrian Severin susține că în Venezuela nu este vorba doar despre o simplă confruntare între state. Conflictul are două direcții și două metode total diferite. Statele Unite folosesc forța militară și presiunea. China acționează prin investiții și capital. În opinia sa, principala competiție din Venezuela este cu China, nu cu Rusia. Severin explică faptul că Beijingul și-a consolidat poziții importante în regiune. China are investiții majore în Peru, unde controlează un port strategic. „În Venezuela se luptă, în primul rând, după părerea mea, cu chinezii. Se pot lupta și cu rușii, dar în primul rând se luptă cu chinezii. Și care au un picior foarte bine așezat și în Peru, unde e un port important. A fost construit și în Panama, care a fost privită de americani întotdeauna ca activul lor strategic foarte important. Ei, ceea ce dorește, deci, America din acest punct de vedere, dincolo de accesul la resursele naturale foarte importante ale Venezuelei, dorește să scape de China de acolo. Pentru că, repet, spun ei, asta este teritoriul nostru, asta e emisfera noastră și nu permitem să vină alții din alte continente și să facă ordine aici. Ceea ce aș atrage atenția este că acest război se duce de cele două părți cu mijloace complete diferite. Americanii, vedem, îl duc cu armată, îl duc cu armament, cu tehnică militară, în timp ce ceilalți îl duc cu bani. Ceilalți îl duc cu investiții.”, afirmă Adrian Severin.