Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni
Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se
Nadia Comăneci a fugit în SUA, dar n-a uitat niciodată România. Ce a făcut de ziua ei
Nadia Comăneci, numită „Zeița de la Montreal” după prestația fabuloasă de la Jocurile Olimpice din 1976, serbează 64 de ani. Deși a fugit în Statele Unite ale Americii, fosta sportivă nuși-a uitat originile și acum a postat pe una dintre cele mai celebre melodii populare autohtone. La 12 noiembrie, Nadia Comăneci a împlinit vârsta de 64 de ani. Fosta mare sportivă se află pe continentul nord-american, acolo unde locuiește alături familie. Ce a făcut Nadia Comăneci în ziua în care a împlinit 64 de ani Născută în Onești, județul Bacău, Nadia Comăneci rămâne mândră de faptul că se trage din regiunea Moldovei. Fosta sportivă, deși este aflată în Statele Unite ale Americii, și-a serbat ziua de naștere într-o manieră autentic românească, pe muzică populară. Melodia aleasă de aceasta a fost „Trandafir de la Moldova”, o melodie extrem de cunoscută pe plan național. Nadia Comăneci s-a filmat pe Instagram fredonând versurile piesei. „La mulți ani mie! Este melodia mea favorită”, a scris Nadia pe rețelele de socializare, acolo unde a strâns peste 24.000 de aprecieri în doar câteva ore. Mai multe persoane publice au ținut să o felicite cu ocazia împlinirii a 64 de ani, printre care Loredana Groza, Marian Drăgulescu, Anastasia Soare sau Monica Doroftei. Bineînțeles, fanii fostei gimnaste i-au transmis cele mai calde urări. Nadia Comăneci îi duce dorul lui Dylan. Unde s-a mutat fiul celebrei gimnaste Deși sunt amândoi în aceeași țară, Nadia Comăneci recunoaște că-i e dor de fiul său, care se află în Los Angeles pentru a studia mecanică auto. Tânărul locuiește într-un apartament de lux, cu două etaje, dar o parte a clădirii este „rezervată” Nadiei Comăneci. „Cum am posibilitatea, merg să-i văd pe copii. Chiar dacă şi Dylan, şi prietena lui sunt doi oameni maturi, totuşi au nevoie de un sprijin din partea noastră. Noi avem două apartamente în Los Angeles. Copiii s-au grăbit şi au împodobit deja bradul pentru Crăciun” spunea Nadia Comăneci, conform celor de la Orange Sport. Nadia Comăneci îl așteaptă pe fiul său acasă de Sărbători. În urmă cu câteva săptămâni, odată cu startul anului universitar, Nadia era foarte tristă pentru că Dylan stă departe de ea, la mii de kilometri distanță. La anul se împlinesc 50 de ani de la Jocurile Olimpice de la Montreal, unde Nadia Comăneci a scris istorie. A primit şapte note de zece, primele din gimnastică, şi a reușit un record de 20 de puncte, la paralele inegale A câștigat cinci medalii la JO de la Montreal: trei de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), una de argint (cu echipa României) şi una de bronz (la sol).
Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
Premierul Ilie Bolojan a discutat joi seară, la Euronews, despre efectele reformelor de reducere a deficitului bugetar, cum ar fi creșterea TVA-ului, având în vedere că PSD și-a exprimat intenția de a face o evaluare a acestor măsuri. Premierul a declarat că ținta pentru deficitul bugetar al României la sfârșitul acestui an este de 8,4%, ceea ce, în viziunea premierului, reprezintă „o țintă de seriozitate”. „Măsurile adoptate au fost luate pentru a salva fondurile europene. Suspendarea fondurilor însemna intrarea în incapacitate de plată. Faptul ca astăzi consiliul ministrului de Finanțe ne-a aprobat planul revizuit înseamnă că avem încă 10 miliarde de euro pana anul viitor pe care trebuie sa îl absorbim. Ne-au crescut cheltuielile de salarii cu 10% față de anul trecut pe primul semestru. Am încasat TVA cu 10% mai mult decât în primele luni și în luna octombrie pentru prima dată ne-au scăzut cheltuielile cu salarii în sectorul public, au scăzut cu 500 milioane. Am tăiat sporuri, am luat masuri în educație, sporul de condiții vătămătoare a fost diminuat. Efecte care au loc doar pe ultimele 3 luni nu pot să aibă efecte masiv pe tot anul. Ne propunem sa terminăm anul cu 8,4% deficit. Le demonstram creditorilor, Comisiei Europene ca România daca spune ceva face. Asta înseamnă încredere și scăderea dobânzilor”, a declarat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan, despre scăderea puterii de cumpărare: „Nu pot să neg asta” Întrebat despre scăderea consumului, în urma măsurilor de austeritate, Ilie Bolojan a declarat: „Aceste măsuri au avut un efect de contracție economică. Eu nu pot să neg asta. Atunci când scazi câștiguri, când crești taxe, vei scumpi produse care scad puterea de cumpărare. Dacă n-am fi făcut aceste lucruri, am fi ajuns în situația în care să ne întrebăm dacă să putem plăti pensii sau salarii. Acest lucru a fost evitat”, a declarat Ilie Bolojan. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: În „România Onestă” a lui N. Dan & I. Bolojan, principiile funcționării statului s-au relativizat. Când susținătorii lor au probleme, Justiția nu mai este independentă și nici imparțială, conflictul de interese „nu se pune”, iar lupta cu pensiile „nesimțite” se duce „doar când și cum vrem noi” și numai cu „oamenii noștri”, de la USR Valentin Stan: DNA-ul l-a prins pe Bogos că încerca să ajungă la Premier pe bază de MITĂ Fostul șef al spionilor pune tunurile și pe Bolojan: Avea nevoie de o spălare de imagine, de asta a adus-o pe Gheorghiu/Sunt convins că nu realizează importanța funcției
Conferința Europa Connect – Energy Now: România pe drumul spre un hub energetic regional- între ambiții europene și realități locale
Reprezentanți guvernamentali la cel mai înalt nivel, lideri și experți din energie au evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României, în cadrul Conferinței Europa Connect – Energy Now: investiții masive, reforme legislative și o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat. Deși potențialul este recunoscut, participanții au subliniat că infrastructura este încă deficitară și lipsa de curaj frânează transformarea ‘[rii noastre într-un hub regional al energiei. România are șansa de a deveni un actor important în regiune, dar drumul până acolo trece prin investiții consistente și o abordare coerentă la nivel de politici publice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a vorbit despre rolul fondurilor europene în modernizarea sectorului și despre presiunile tot mai mari venite dinspre Bruxelles. „Ministerul Energiei este extrem de deschis către dialog și cooperare. Scopul este implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune”, a declarat Bușoi, menționând că țara noastră poate accesa între 14 și 15 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare. Tot secretarul de stat în Ministerul Energiei a avertizat că noile reglementări europene privind emisiile de metan și dioxid de carbon pot pune o presiune semnificativă pe companiile autohtone, care trebuie sprijinite pentru a se adapta tranziției verzi. Tonul pragmatic al conferinței a fost consolidat de intervenția fostului ministru al Energiei, actual deputat și consilier onorific al premierului României, Sebastian Burduja, care a insistat că doar investițiile reale pot duce la scăderea facturilor pentru populație. „Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a spus Burduja, subliniind că România trebuie să gestioneze „trilema energetică” – securitate, competitivitate și energie curată – fără să sacrifice una dintre componente. O perspectivă complementară a adus George Niculescu, președintele ANRE, care a declarat că „piața de energie este acum piața consumatorilor”. Acesta a explicat că liberalizarea reală a pieței oferă românilor libertatea de a-și schimba furnizorul în 24 de ore, gratuit, și că deja apar oferte competitive sub pragul psihologic de un leu pe kilowatt-oră. Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat, a atras atenția asupra nevoii urgente de investiții în infrastructura de transport și distribuție a energiei. El consideră că România are toate resursele necesare, dar îi lipsește viziunea pe termen lung. „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție”, a spus Antal, adăugând că lipsa curajului politic și a investițiilor strategice reprezintă obstacole majore. Mesajul conferinței a fost unul clar: doar prin colaborare și planificare coerentă România poate câștiga „cursa energetică”. Alexandru Chiriță, directorul Electrica, a sintetizat ideea spunând că „nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție”. Iar deputatul Sandor Bende a completat că fără o energie competitivă, „România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare”. În concluzie, Europa Connect – Energy Now a oferit o radiografie lucidă a momentului actual: România se află într-un punct de cotitură, cu oportunități uriașe, dar și cu vulnerabilități evidente. Dacă promisiunile de investiții se vor transforma în proiecte concrete, iar discursul politic va fi dublat de acțiune, țara noastră are șanse reale să devină un hub energetic al Europei de Sud-Est. Partenerii Conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Europa Connect Energy Now: România, pe drumul spre un hub energetic regional – Cristian Bușoi promite investiții europene și politici coerente în domeniul energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul, deschiderea totală a instituției față de mediul de afaceri, partenerii europeni și mass-media, în încercarea de a transforma România într-o forță regională în domeniul energetic. Declarațiile sale conturează direcțiile strategice ale următorului deceniu: investiții majore, implementarea politicilor verzi și reducerea birocrației. „Ministerul Energiei este extrem de deschis în a fi în legătură cu mass-media, companiile energetice, organizațiile profesionale și think-tank-urile din energie”, a afirmat Cristian Bușoi, subliniind importanța cooperării între stat și mediul privat. Scopul, spune el, este dublu: implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune. Bușoi consideră că acest deziderat poate fi atins „cu un focus mai mare și cu un număr important de investiții”, subliniind că dialogul și transparența sunt elemente-cheie pentru succesul reformelor din domeniu. Peste 14 miliarde de euro în investiții energetice europene Unul dintre cele mai importante obiective ale României în relația cu Uniunea Europeană este atragerea și gestionarea fondurilor europene destinate energiei. Potrivit lui Bușoi, „interesul cel mai mare este legat de finanțare, de investițiile care vin din bani europeni, undeva la orizontul a 14-15 miliarde de euro”. Cea mai mare parte a acestor resurse provin din Fondul de Modernizare — aproximativ 12 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde sunt deja contractate. Aceste fonduri sunt direcționate către modernizarea sistemului energetic, investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și tehnologii verzi. De asemenea, prin PNRR, România derulează proiecte majore precum cele de cogenerare de la Arad și Constanța, menite să asigure electricitate și agent termic la standarde tehnologice moderne. Alte inițiative vizează dezvoltarea producției de hidrogen, o premieră pentru sectorul energetic autohton. Provocările legislației europene: metan, dioxid de carbon și birocrația Secretarul de stat în Ministerul Energiei a atras atenția și asupra presiunilor pe care le exercită reglementările europene asupra companiilor din petrol și gaze. „Regulamentul privind emisiile de metan pune o presiune foarte semnificativă pe companiile din România”, a explicat Bușoi, menționând că țara noastră este una dintre cele mai afectate, având peste 40.000 de obiective industriale vizate. În ceea ce privește obligațiile de captare și stocare a dioxidului de carbon, Bușoi a criticat cerințele Comisiei Europene, considerate „disproporționate” față de emisiile României. „Pentru companiile românești, aceste obligații presupun investiții de peste un miliard de euro și provocări tehnologice uriașe”, a declarat oficialul, precizând că România a sesizat Curtea Europeană de Justiție în această privință. Hidrogenul, energia regenerabilă și viitorul verde al României România se află pe ultima sută de metri în transpunerea directivei privind energiile regenerabile. „Investitorii o așteaptă, pentru că reduce povara administrativă și simplifică procedurile”, a spus Bușoi. Strategia națională pentru hidrogen a fost deja adoptată, iar implementarea acesteia reprezintă o prioritate a ministerului. În paralel, autoritățile se pregătesc să implementeze regulile privind piața de electricitate și eficiența energetică, dar și să se retragă din „Carta Energiei”, un acord internațional care, potrivit oficialului, a devenit dezavantajos pentru statele membre UE. România, între absorbția fondurilor și noul buget european Cât despre viitor, Cristian Bușoi a subliniat importanța pregătirii pentru noul exercițiu financiar european 2028–2034. „Va trebui să avem o discuție foarte aplicată pe ceea ce ar trebui să reprezinte prioritățile României în următorul ciclu de finanțare”, a spus el, adăugând că accentul trebuie pus pe investiții sustenabile, modernizarea infrastructurii energetice și consolidarea independenței energetice a țării. România, între ambiție și realism energetic Declarațiile lui Cristian Bușoi arată un Minister al Energiei mai deschis ca oricând către dialog și cooperare europeană. România are la dispoziție resurse considerabile și oportunități reale pentru a deveni o forță regională în energie, însă succesul va depinde de capacitatea de implementare, de echilibrul între ambițiile verzi europene și realitățile tehnologice interne. „Cu un focus mai mare și cu investițiile potrivite, România poate deveni un hub energetic regional”, a conchis secretarul de stat. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Sebastian Burduja: România va avea facturi mai mici doar prin investiții, nu prin tărăboi și poze frumoase
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului, a făcut o radiografie amplă a stării sistemului energetic românesc, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. El a subliniat că singura soluție pentru scăderea prețurilor la energie o reprezintă investițiile concrete, nu retorica politică. Totodată fostul ministru al Energiei a vorbit despre marile proiecte în derulare, provocările europene și nevoia de predictibilitate legislativă. „Tot timpul spuneam că sunt cel mai norocos ministru, pentru că am lucrat cu cei mai buni oameni din sectorul energetic”, a declarat Sebastian Burduja, făcând o trecere în revistă a celor mai importante momente din mandatul său. Fostul ministru a admis însă că i-a lipsit „o baghetă magică”, în condițiile în care „românii nu mai au răbdare”, iar nota de plată pentru lipsa investițiilor din ultimele decenii începe să se vadă. Burduja a vorbit despre așa-numita „trilemă energetică” — siguranță, preț redus și energie curată — subliniind că toate cele trei obiective nu pot fi atinse simultan. „În primul rând avem nevoie de securitate energetică, apoi de competitivitate și facturi mai mici, iar în măsura posibilităților, de o energie cât mai curată”, a spus acesta. Fostul ministru susține că România are, în sfârșit, „o temelie sănătoasă” după mulți ani fără o direcție clară. El a amintit existența unei strategii energetice naționale, a unei strategii pentru hidrogen, precum și adoptarea cadrului legislativ pentru eolian offshore, România fiind „singura țară de la Marea Neagră” cu o astfel de reglementare. Totodată, Burduja a vorbit despre un portofoliu de investiții care ar putea dubla puterea instalată a României în următorii 2-3 ani. „România va avea capacități de stocare mult mai mari și facturi mai mici. Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a punctat el. În ceea ce privește relația cu Bruxellesul, Burduja a fost tranșant: „România are nevoie de spatele drept în negocierile europene. Nu putem accepta reglementări care ne afectează competitivitatea, cum este cazul regulamentului pe metan”. El a criticat și „auto-sabotajul” economic al Uniunii Europene, despre care spune că a afectat industrii strategice precum petrochimia. Fostul ministru a trecut în revistă și proiectele majore în desfășurare: Neptun Deep, CET-urile din București, centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni, noul val de investiții în stocare și relansarea proiectelor nucleare. „În doar doi ani, am reușit să atragem 14 miliarde de euro în sectorul energetic. Asta înseamnă muncă, nu vorbe”, a spus Burduja. Sebastian Burduja el a pledat pentru un „cod al energiei” — o legislație coerentă, stabilă, care să asigure predictibilitate și a cerut reducerea sau eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, pe care îl consideră o frână pentru investiții. „Acest impozit descurajează investițiile și împinge marile companii în afara țării. Dacă vrem energie ieftină și sigură, trebuie să creăm un cadru prietenos pentru investiții”, a conchis el. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Valentin Stan: Dogioiu ne anunță că premierul nu i-a promis nimic lui Bogos, dar ea nu avea de unde să știe ce s-a discutat într-o discuție privată
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a comentat reacțiile Ioanei Dogioiu despre întâlnirea controversată a premierului cu Fănel Bogos. Acesta a ironizat logica incoerentă și contradicțiile din declarațiile făcute de purtătoarea de cuvânt a guvernului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Am aflat că doamna Dogioiu nu știa, ba știa că vine domnul Fănel Pornind de la declarațiile Ioanei Dogioiu, Valentin Stan susține că autoritățile se contrazic singure. Un simplu interviu dezvăluie lipsa de logică din discursul public. Vrei să vezi forță? Deci, am aflat că doamna Dogioiu nu știa, ba știa că vine domnul Fănel. Vrei să vezi cât e de deșteaptă? Reporterul o întreabă: Și ați precizat că premierul nu i-a promis nimic acestui domn? Ea răspunde: Evident, nu i-a promis nimic. După care urmează întrebarea: Dar ce i s-a cerut premierului? Și micuța răspunde: Nu știu ce i s-a cerut premierului, nu am acces la discuțiile private ale premierului. Păi aia cu ce i-a promis nu era tot privată, micuțo? De unde știi că nu i-a promis nimic? Dacă nu ai avut acces, nu știi nici ce i-a promis, nici ce i-a făcut premierul. Promisiunea poate să existe și fără să se întâmple ceva Profesorul a continuat analiza. El a subliniat cât de absurdă este logica prin care un purtător de cuvânt afirmă două lucruri care se exclud reciproc. Dacă eu îi promit lui Marius că o să fur un milion de lei pentru el, nu înseamnă același lucru că nu s-a întâmplat nimic după ce i-am promis. Promisiunea poate să existe și fără să se întâmple ceva. Nici o legătură între nu i-a promis nimic și nu s-a întâmplat absolut nimic. Legătura e doar dacă ești excesiv de prost și nu știi să minți. Micuțo, dacă nu știi ce i s-a cerut, n-ai cum să știi nici ce i-a promis. Pentru că ce i-a promis e în aceeași discuție privată în care i s-a cerut și la care tu nu ai avut acces. Deci minți de puți. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU”
Victor Ponta atrage atenția asupra pericolului din noua Strategie de Apărare prezentată de Nicușor Dan: Readuce serviciile secrete în cercetarea penala
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache” despre decizia președintelui Nicușor Dan a de implica Serviciile Secrete Române în actul de justiție. În opinia lui Ponta, prin această mișcare, Nicușor Dan va aduce din nou serviciile secrete, în special SRI, în anchetele penale. „Ce spune domnul Nicușor Dan este că readuce serviciile de informații în cercetarea penală, că n-au la ce să fie la altceva, deși cu Eduard Helvig, șef al SRI, s-a mers pe ideea corectă domnule, noi SRI-ul noi ne ocupăm de apărarea națională, adică de spioni, de dușmani, nu ne ocupăm de faptul că șeful de gară de la Filiași primește un curcan… aveți procurori, polițiști și așa mai departe. Deci se întoarce foarte bine, să se întoarcă. De fapt asta e ideea, să revină Serviciile”, a declarat Victor Ponta. Decizia lui Nicușor Dan de a implica, din nou, Serviciile Secrete Române în actul de justiție, aduce aminte de epoca lui Nicolae Ceaușescu, când, în 1972, departamentul Securității Statului a fost împărțit în șase divizii. Printre acestea exista și divizia a șasea, care se ocupa de cercetări penale. În perioada mandatului președintelui Traian Băsescu, practic a fost reînviată secția urmărire penală a serviciilor, prin „binomului SRI-DNA”, la cârma căruia ar fi fost Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi. În cadrul conferinței de presă, desfășurată miercuri 12 noiembrie, la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan, a prezentat Strategia Națională de Apărare, în care Serviciile Române de Informații vor ocupa un rol important. Referitor la acest subiect, Ponta a subliniat, însă, că scopul final al lui Nicușor Dan a fost, de fapt, „implicarea Serviciilor în cercetarea penală”. Recomandarea autorului: Victor Ponta despre ipocrizia Gheorghiu. „Banii de la guvernare nu mai sunt de la copilașii bolnavi?” Victor Ponta critică lipsa de IMPARȚIALITATE, în scandalul acuzațiilor de incompatibilitate al Oanei Gheorghiu: „Sunt bipolari. Pe noi ne arestau” Victor Ponta, despre proiectul Dăruiește viața: Au făcut o clădire, nu un spital/Totul este o POVESTE
Senator István Loránt Antal, la Europa Connect Energy Now: România are potențialul unui hub energetic, dar îi lipsesc curajul politic și investițiile în infrastructură
Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan Lorant Antal, susține că România a făcut progrese legislative importante în ultimii ani, însă în continuare este blocată în birocrație, îi lipseste de strategia iar investițiile sunt insuficiente. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. În același timp, senatorul UDMR avertizează că, fără o viziune clară asupra dezvoltării energetice și industriale, țara riscă să piardă avantajele competitive și să rămână doar „un potențial nevalorificat”. „În calitatea noastră de legiuitori, am avut mereu un dialog constant cu industria. Din 2020 încoace am traversat pandemie, criză energetică și multiple provocări, dar am reușit, prin intervenții legislative, să sprijinim consumatorii și stabilitatea sistemului energetic”, a declarat Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat. El a amintit câteva dintre reformele-cheie inițiate în Parlament, precum modificarea raportului de compensare pentru prosumatori — „de la 20% la 100%, ceea ce a declanșat investițiile masive în panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor” — și obligativitatea pentru furnizorii de gaze de a stoca 30% din portofoliul de consum, măsură care „a eliminat riscul penuriei de iarnă”. Antal spune că România nu are încă o strategie energetică coerentă, iar lipsa unei direcții unitare „ne-a adus în situația paradoxală de a avea resurse, dar să nu le folosim eficient”. „Fiecare guvern a făcut ce a putut, când a putut. E timpul pentru un nou Cod Energetic și o viziune clară, integrată între energie, industrie și competitivitate”, a spus senatorul. Conform lui Istvan Lorant Antal, sunt primordiale investițiile în infrastructura de distribuție: „Avem regiuni întregi fără acces la rețele de gaze naturale. Asta limitează dezvoltarea platformelor industriale. Dacă investim un miliard de euro în rețele, în 5-6 ani putem tripla valoarea în economie.” Totodată, senatorul UDMR a pledat pentru pragmatism și asumare politică în relația cu Uniunea Europeană: „România este un stat membru și a câștigat enorm din acest statut, dar trebuie să avem curajul să ne definim propriile politici energetice și industriale. Directiva europeană spune ce trebuie atins, dar modul de implementare ne aparține.” Iar concluzia senatorului a fost cât se poate de clară: „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție. Doar atunci vom transforma potențialul în realitate.” Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Președintele ANRE, George Niculescu, la Europa Connect Energy Now: Piața de energie este acum piața consumatorilor. Așteptăm oferte sub un leu pe kilowatt-oră
După trei luni de la încheierea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie, piața dă semne clare de reașezare. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a anunțat în cadrul Conferinei Europa Connect – Energy Now, un trend descrescător al ofertelor pentru consumatori și îndeamnă furnizorii să cumpere energie direct de la producători, nu prin intermediul traderilor. În același timp, atrage atenția asupra responsabilității în comunicarea publică pe teme energetice, un domeniu „tehnic și complex”, adesea distorsionat de opinii superficiale. George Niculescu a explicat că, după expirarea schemei de plafonare la 1 iulie, s-a conturat un „pluton” de furnizori care au oferit tarife similare, în jurul valorii de 1,50–1,55 lei/kWh. Un singur furnizor a ieșit din acest tipar, cu o ofertă de 1,07 lei/kWh pentru clienții casnici. „După trei luni, vedem o tendință clară de scădere. În comparatorul de prețuri al ANRE, observăm oferte care ajung la 1,20–1,25 lei/kWh, în pofida creșterii TVA-ului de la 19 la 21%. Este un lucru de apreciat”, a declarat președintele autorității. El speră ca în perioada următoare să apară primele oferte sub pragul psihologic de 1 leu/kWh, ceea ce ar marca o normalizare reală a pieței și o competiție benefică pentru consumatori. Niculescu subliniază că, în prezent, puterea aparține consumatorilor. „Piața este acum piața lor. Schimbarea furnizorului de energie electrică se poate face în 24 de ore, gratuit, pe site-ul ANRE. Le recomand tuturor să profite de acest mecanism”, a spus el. Oficialul consideră că migrația activă a clienților de la un furnizor la altul este esențială pentru stimularea concurenței și scăderea prețurilor. „Furnizorii trebuie să își facă strategii de achiziție inteligente, folosind toate resursele disponibile. Atâta timp cât traderii cumpără volumele mari de energie de la producători, iar furnizorii doar revând, nu putem vorbi de o scădere sănătoasă a prețului”, a avertizat președintele ANRE. Furnizorii, chemați la responsabilitate Unul dintre mesajele ferme transmise de Niculescu a fost adresat furnizorilor de energie, pe care îi încurajează să participe direct la achizițiile de pe piață. „Furnizorii trebuie să pună mâna pe, cum se spune, cantitățile de energie scoase la vânzare de producători. Numai așa putem avea o piață competitivă și transparentă”, a explicat el, adăugând că ANRE va monitoriza îndeaproape evoluțiile din sectorul de furnizare. Apel la responsabilitate în comunicarea publică Președintele ANRE a vorbit și despre provocările de comunicare din domeniul energetic, marcat în ultimii ani de „scenarii apocaliptice” și informații inexacte. „Vedem din ce în ce mai multe voci care comentează despre energie, un domeniu tehnic, cu multe particularități. Așa cum în pandemie toți deveniserăm experți în medicină, acum am devenit specialiști în energie”, a spus Niculescu. El a subliniat rolul presei de specialitate în filtrarea informațiilor și transmiterea mesajelor bazate pe date corecte: „Mesajul adevărat, cel fundamentat pe cifre, își face loc tot mai greu. De aceea, cerem responsabilitate și rigoare în comunicarea publică”. George Niculescu a precizat că instituția pe care o conduce va continua să comunice doar pe baza datelor verificate. Concluzie: între scăderea prețurilor și nevoia de încredere Discursul președintelui ANRE marchează o schimbare de ton în piața de energie: de la criză și confuzie, către normalizare și transparență. Pe fondul ieșirii din perioada de plafonare, prețurile încep să scadă, iar consumatorii capătă un rol central. În același timp, mesajul lui George Niculescu rămâne clar — fără o comunicare onestă și o competiție reală, transformarea pieței va rămâne doar un deziderat.