Etichetă: Video

Cererea pentru locuinţe noi a scăzut masiv, după majorarea TVA la 21%. Cum încearcă dezvoltatorii imobiliari să diminueze impactul asupra pieței

Cererea pentru locuinţe noi a scăzut masiv după majorarea TVA la 21%. Oamenii cântăresc acum de două ori mai bine ideea de a cumpăra o casă. Iar cei care o fac, totuși, spun că sunt nevoiţi pentru că… fie li s-a mărit familia, fie iau în calcul că preţurile nu vor scădea în următorii ani. La București au început târgurile de toamnă la care dezvoltatorii imobiliari îşi prezintă ofertele. Primul dintre ele este Salonul Imobiliar Bucureşti. Ofertele de altădată, când clienţii erau atraşi cu locuri de parcare şi boxe gratuite sau cu reduceri substanţiale sunt o amintire. Creşterea TVA la 21% pentru locuinţele noi, de la 1 august, se observă în cataloagele agenţilor de vânzări şi în socotelile celor care vor să cumpere un apartament sau o casă. Şi târgurile imobiliare au mai puţini vizitatori în comparaţie cu anii precedenţi. Managerii de vânzări încearcă tot felul de variante prin care să limiteze impactul creșterii taxei pe valoare adăugată. La Salonul Imobiliar București, deschis la Palatul Parlamentului, dezvoltatorii imobiliari oferă reduceri de 5-10% sau locuri de parcare gratuite pentru cei care fac o achiziţie. Şi aceste reduceri sunt mult mai puţine în comparaţie cu anii anteriori, notează TVR. FOTO – Captură video: TVR

Un polițist reținut după ce și-a stropit soția cu benzină merge, în continuare, la serviciu

Un polițist ilfovean reținut de două ori în ultimii șase ani, o dată pentru că și-a bătut soția și i-a turnat benzină pe haine, iar a doua oară pentru corupție, continuă să facă parte din structurile Ministerului de Interne.  În toamna lui 2019, polițiștii ilfoveni au fost alertați de vecinii unei femei din Buftea cu privire la faptul că iubitul acesteia ar fi bătut-o și ar fi încercat să-i dea foc de vie. După ce au ajuns la adresa indicată de martori, polițiștii au constatat că agresorul este agent de poliție rutieră, la Buftea. Bărbatul a fost acuzat de lovire și reținut pentru 24 de ore. În plus, s-a emis un ordin de protecție provizoriu, pentru cinci zile. Surse din Poliție au declarat, pentru Gândul, că femeia ar fi refuzat să depună plângere, astfel că dosarul deschis pe numele polițistului rutier Gabriel Pandeli a fost clasat. Ca urmare, agentul a continuat să-și desfășoare nestingherit activitatea în cadrul Poliției Chitila și a făcut acest lucru până la sfârșitul lunii iulie a anului 2022, când a fost ridicat de ofițerii DGA împreună cu alți trei colegi de serviciu și doi polițiști locali din cadrul Primăriei Chiajna. Reținut pentru luare de mită Cei cinci bărbați au fost acuzați că primeau mită pentru a nu sancționa unii șoferi opriți pentru neacordare de prioritate sau depășirea limitei de viteză. Pandeli a fost din nou reținut și prezentat în fața instanței Tribunalului Ilfov cu propunere de arestare preventivă, însă magistrații au stabilit că măsura controlului judiciar este suficientă. Surse din Poliție au declarat, pentru Gândul, că bărbatul care, cu trei ani înainte, încercase să-și incendieze partenera de viață, a fost pus abia acum la dispoziția conducerii Inspectoratului Poliției Județene Ilfov. Pe cale de consecință, Pandeli nu a mai avut voie să poarte armă și a pierdut dreptul de a mai avea acces la orice informații legate de dosarele aflate în lucru la colegii săi. Totuși, spun sursele Gândul, bărbatul a rămas să lucreze ca polițist și ar fi primit un post nou în cadrul IPJ Ilfov. AUTORUL RECOMANDĂ: Polițiștii au descoperit VIZUINA lui Emil Gânj. A fost nevoie de analize ADN Detalii uluitoare din dosarul falsului polițist care a păzit urnele la ALEGERILE locale din Ploiești. ESCROCUL patrula în locul unui agent adevărat

20% din blocurile construite în ultimii 5 ani în România au fost în București, în special în cartierele de la periferie. Cât costă metrul pătrat

20% din locuințele construite în ultimii 5 ani în România au fost în București. Mii de blocuri noi au apărut în special în cartierele de la marginea Capitalei. Pe măsură ce zonele respective s-au dezvoltat și au apărut drumuri, centre comerciale și linii noi de transport în comun, prețurile au urcat chiar și cu 40% în unele cartiere. Acum, prețul mediu pe metru pătrat în Capitală se apropie de 2.300 de euro. În ultimii cinci ani, au fost construite în jur de 63.000 de locuințe noi în București, potrivit unei analize imobiliare.ro. Cele mai multe, adică 70%, sunt în sectoarele 3, 4 și 6. Odată cu dezvoltarea unor zone, și prețurile au urcat mai mult decât în restul orașului. Cel mai mult s-a scumpit apartamentele din cartierul Militari, care erau printre cele mai ieftine din București. Dacă în 2020 erau prețuri sub 1.000 de euro pe mp util, acum se apropie de 1.500 de euro, în medie. În Sectorul 3, în cartierul Titan, prețul mediu pe mp a crescut cu aproape 40%, din 2020 până acum, și a ajuns la aproape 1.600 de euro pe mp util. În cartierul Pallady, situat la ieșirea din oraș, prețurile au urcat cu 25%. Oamenii au fost dispuși să plătească, dar au căutat în special zone cu metrou sau alte mijloace de transport în comun, școli și centre comerciale. „Poate cele mai importante elemente sunt legate de câtă coerență vezi în dezvoltarea zonei, unde s-a investit mult în regenerarea întregii zone, în aducerea infrastructurii, zone comerciale, deci nu doar construirea unor blocuri disparate”, a declarat pentru Știrile Pro TV Răzvan Ionescu, reprezentantul unei platforme imobiliare. Din totalul locuințelor noi ridicate în ultimii cinci ani în București, mai mult de jumătate au fost cele cu două camere, potrivit studiului. Garsonierele reprezintă 18%, iar apartamentele cu trei camere, aproape un sfert. Pentru că sunt puțini cumpărători care își permit mai mult spațiu, doar 5% au mai mult de 4 camere. În plus, odată cu creșterea TVA, mulți cumpărători s-au reorientat. „Clienții trebuie să se axeze pe apartamente cu două camere, în loc de trei, ce vedem noi acum e că a crescut piața de proprietari, de apartamente nu neapărat vechi, dar direct de la proprietar la care nu se aplică TVA, să se încadreze și cu creditul și aibă o rată decentă pe care să o ducă mai departe”, a precizat Andrei Cazacu, expert creditare. Unde sunt cele mai scumpe locuințe din țară Totuși, Capitala nu are cele mai mari prețuri din țară. Locuințele noi sunt mai scumpe în Cluj-Napoca și Brașov. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în toată țara, în prima jumătate a anului s-au construit mai puține locuințe față de anul trecut. În primele 6 luni ale anului au fost terminate în jur de 24.600 de locuințe noi, la nivel național, arată datele INS publicate vineri, mai puține cu aproximativ 1.300 față de aceeași perioadă a anului trecut. Ritmul de construcție și de acordare a autorizațiilor este în scădere, în cele mai multe zone din țară, spun și dezvoltatorii imobiliari. În unele orașe, de exemplu în București, autorizațiile durează chiar și 2 ani. Pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă, vineri s-a deschis Salonul Imobiliar, la Palatul Parlamentului. Sunt peste 100 de dezvoltatori imobiliari care oferă diverse reduceri. Unii sunt dispuși să susțină ei creșterea TVA, de la 1 august și vorbim de sume considerabile, mai ales dacă sunt apartamente mai ieftine de 120.000 de euro, pentru care TVA a crescut de la 9 la 21%. Târgul imobiliar este deschis până duminică. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV

Povestea lui Mohamed, egipteanul cucerit de România, care acum lucrează într-o piață de legume din Gherla: Nu mă duc în altă parte

În plin scandal provocat de unii lideri politici extremişti care încurajează rasismul şi discriminarea, la Gherla se scrie povestea frumoasă a lui Muhomed, egipteanul care şi-a găsit rostul într-o piaţă din România. Muha, cum îi spun clienţii fideli, are 26 de ani şi până anul trecut muncea în hotelurile de la malul Mării Roşii. Acolo şi-a întâlnit viitorii şefi care, impresionaţi de seriozitatea lui, l-au luat acasă. Mahomed, un tânăr egiptean, a lăsat în urmă nisipurile fierbinți ale mării Roșii, unde a servit în hoteluri turiști din toată lumea, și a venit la Gherla, într-o piață de legume. A fost adus, cu acte în regulă, de o româncă, patroana aprozarului, care l-a întâlnit într-o vacanţă şi a fost impresionată de ospitalitatea sa, notează Observator TV. „Am fost la hotel acolo, am lucrat aproape 10 ani. Am fost aproape de a fi şef de restaurant. Şefa este în regulă. Nu este chiar şefă, este ca o bunică”, a declarat Mahomed. „Dacă ar fi fost românii noştri ca el, am fi mers mult înainte”, spune un client. „Muha”, așa cum îi spun localnicii, a devenit un adevărat personaj în piață. Este harnic, respectuos și mereu cu zâmbetul pe buze. „Sunt oameni care vin aici, la tarabă şi întreabă de Muha. Unde e Muha?” Dacă lipseşte Muha 5 minute, unde e Muha”? Aşa e”, mai spune Mahomed. „Este foarte serviabil. Vorbeşte mai multe limbi. Nicio problemă cu el. Se înţeleg oamenii cu el”, spun clienţii. Dincolo de prejudecăți, aici, la taraba din piața din Gherla, oamenii au descoperit că Mahomed ar putea fi un exemplu pentru mulţi tineri români. Este extrem de serios în ceea ce face şi apreciază faptul că aici i s-a dat şansa la o viaţă mai bună. „Prima dată, ni s-a părut suspect că este străin. Acum vedem că este omenos, respectuos. Înţelege limba. Este harnic, face curat, aranjează. Clienţii sunt mulţumiţi că este serviabil. Ştie să îşi câştige respectul”, spune o altă vânzătoare. „Muha” ne-a învăţat limba, stilul de viaţă, mâncărurile tradiţionale şi obiceiurile. Din Egipt până în inima Ardealului, Mahomed și-a găsit aici nu doar un loc de muncă, ci și o casă. Și spune că acum nu-și mai vede viața în altă parte. „A fost foarte greu. După 4 luni am învăţat limba română. Eu sunt cuminte. Fac treaba mea. Nu mă duc în altă parte. Oamenii de aici sunt normali. Au răbdare cu tine”, a mai spus Mohamed, care vrea să rămână în România. La fel ca Mahomed, sute de mii de străini lucrează legal la noi în ţară. Deşi anual, statul român dă aproximativ 100 de mii de permise de angajare, puţini străini rămân pe termen lung la noi în ţară. Cei mai mulți vin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care activează sunt industria prelucratoare, construcții, comerț şi HoReCa. Oraşele mari atrag cei mai mulţi străini pentru că acolo există şi multă cerere pe piaţa muncii, potrivit sursei citate. Colaj foto – Observator TV

Ion Cristoiu: Sunt un mare adversar al teoriilor conspirației, acestea dau o explicație comodă

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a vorbit despre modul în care teoriile conspirației sunt folosite pentru a justifica realitățile politice din România. În dialog cu Marius Tucă, el a explicat de ce respinge acest tip de explicații. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Teoriile conspirației sunt doar o explicație comodă” Marius Tucă a amintit de pandemiei și de faptul că multe dintre teoriile considerate conspirații la vremea respectivă s-au dovedit a avea un sâmbure de adevăr. „Nu vă aduce aminte de ceva ce am discutat și era ideea dumneavoastră? Că noi de multe ori pe politicieni îi credem că au pus la cale și de fapt nici măcar nu le-a trecut prin minte ceea ce credeam noi despre ei sau, mă rog, o teorie și așa mai departe. Cu atât mai mult, ceea ce spuneți e adevărat, mai ales după pandemie, că teoriile conspirației sunt la ordinea zilei. Cu atât mai mult cu cât nu mai poți să negi sau nu poți să ataci violent o conspirație, s-au dovedit de la pandemie încoace că multe erau adevărate.”, a spus Tucă. Ion Cristoiu a intervenit. El spune că teoriile conspirației, indiferent de direcția lor, sunt doar un paravan care oferă explicații comode pentru fenomene complexe. „Sunt un mare adversar al teoriilor, de exemplu, conspirațiilor, indiferent că sunt suveraniste, antisuveraniste, pentru că dau o explicație comodă, da? Și dacă în România, la ora actuală, se vorbește de sistem, ar fi… Hai să spunem că tot ce vedem acum, toate prostiile și Nicușor Dan și Bolojan sunt rezultatul unei conspirații, păi eu rămân în România. Înseamnă că ăia sunt tari. Nu e adevărat.”, a afirmat Cristoiu. Multe lucruri sunt rodul întâmplării Marius Tucă spune că punem prea mult pe seama unor forțe oculte ceea ce se întâmplă în politică. „Nu e adevărat. Adică punem prea mult pe seama lor tot felul de conspirații care, de fapt, de cel mai mult ori sunt rodul întâmplării.”, a conchis Tucă.

Ion Cristoiu: Nu țin minte să fi vorbit Nicușor Dan în 2016 de vreun ATAC hibrid al Rusiei. Unde este dezinformarea rusă?

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre declarația lui Nicușor Dan legată de atacul hibrid al Rusiei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Deci faptul că el a făcut 3 interviuri este influența lui Putin?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre atacul hibrid al Rusiei asupra României. În urma declarației lui Nicușor Dan, jurnalistul se întreabă ce este un atac hibrid. Președintele țării ar fi spus că de 10 ani România a fost atacată hibrid de către Rusia. Jurnalistul se întreabă cum poate fi vorba de 10 ani. În 2015, susține acesta, nimeni nu vorbea despre vreun atac hibrid rusesc. Anul 2015 – 2016 reprezenta al doilea an de mandat al președintelui Klaus Iohannis. Acesta reia ideea și se întreabă dacă a fost vreun zvon legat de așa ceva în acei ani. Cristoiu spune și faptul că nimeni nu îi poate explica ce este acela un atac hibrid. A existat o vreme, spune acesta, în care se întreba cum se produce dezinformarea. Ironic, acesta întreabă dacă faptul că Nicușor Dan a dat 3 interviuri nu este cumva tot o formă de influență a lui Putin. „Nicușor Dan a spus că România este atacată hibrid de 10 ani, deci din 2015. Păi cum din 2015? Eu nu țin minte ca prin 2015 sau 2016 să fi vorbit de vreun atac hibrid. Mi-am dat acum seama de prostie. 2025 minus 10 ani înseamnă 2015. Era al doilea an al președintelui Klaus Iohannis. Ai auzit tu de atunci și până acum de așa ceva? Nimeni nu poate să spună în ce constă un atac hibrid, un război hibrid. Nici eu nu pot să îți spun pentru că nu există niciun… Știi că într-o vreme întrebarea mea era cum? Cum are loc dezinformarea rusească? Nimeni nu a venit să ne spună. Nicușor Dan a vorbit. Să fie întrebat un politician, că și Grindeanu a vorbit despre asta, cum dezinformează rușii. Deci faptul că el a făcut 3 interviuri este influența lui Putin? Păi nu înțeleg. El spune toate prostiile.”, a explicat jurnalistul.

Ion Cristoiu: Comunicarea în presă este o ȘTIINȚĂ. Interviurile date de Dan sunt la fel

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre interviurile Președintelui Nicușor Dan din ultima perioadă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „N-ai voie să dai trei interviuri în aceeași perioadă” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre interviurile lui Nicușor Dan din ultima perioadă. Acesta începe prin a spune că la președintele Nicușor Dan, comunicarea e o problemă. Comunicarea prin presă este o știință. Jurnalistul explică faptul că președintele nu poate merge să vorbească despre politică externă la un post de cancan. Consilierii trebuie să îl sfătuiască la ce televiziune să meargă în funcție de tematica discursului. Acesta dă drept exemplu o situație ipotetică. Președintele poate merge la un realizator TV ca Alessandra Stoicescu pentru a vorbi de politica externă. Dacă merge la un influencer, poate aborda tema copiilor. Mai mult de atât, spune jurnalistul, un președinte nu are voie să dea 3 interviuri în aceeași perioadă. Cu atât mai mult dacă cele 3 interviuri sunt identice, fără a fi diversificate tematic. În final, Cristoiu vorbește și despre orele la care se poate difuza un interviu cu un președinte. Acesta susține că nu e permis ca un președinte să fie în direct, pe post, la ora 16, când nimeni nu urmărește televiziunea. „Decizia ultima de a da este a președintelui. Tu faci cererea acolo și când se hotărăște, când are ceva de spus, vine președintele. Da, dar încă o dată spun, că o mare problemă. La el este faptul că această comunicare prin presă este o știință. Adică zice așa, dau un exemplu. Deci, domnule, eu cum să zic? Vreau să spun ceva pe politică externă? Da, păi nu mă duc la cancan? Adică consilierii îmi spun, domnule, uitați aveți acum… Dacă vă uitați la cele trei interviuri, ele nu sunt diverse. Adică nu s-a dus și a dat la Alessandra Stoicescu pe politică generală și a venit la un influencer ca să vorbească despre copii. În primul rând că n-ai voie să dai trei interviuri în aceeași perioadă. Azi a dat un interviu care s-a dat la ora 16:00. Marius, suntem gazetari. La ora 16:00 nu se uită nici dracu’. Dar nu dai niciodată un interviu la ora aia. Mai ales ca președinte. Dai în Prime Time, nu dai la ora aia. Nu dai dimineața, nu dai la ora aia. Cum să dai la ora aia? Dacă mă invită o televiziune să dau interviu la ora 16:00, în direct, le zic, băi băieți sunteți nebuni, cine se uită?”, a explicat jurnalistul.

Care sunt adevărații conservatori? Mirel Palada: Cei de la POT și SOS sunt niște infiltrați în zona conservatoare, care să muște dinvoturileAUR

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai aflat!, cu Ionuț Cristache”, Mirel Palada, sociolog, a vorbit despre lupta dintre adevărații conservatori și cei infiltrați. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Mirel Palada: „Niciun partid extremist din Europa n-a omorât un om” Invitat la emisiunea lui Ionuț Cristache, Mirel Palada a vorbit despre alegerile anticipate. Acesta susține că nu vor fi făcute alegeri anticipate. Până în 2028, spune acesta, instituțiile de forță au timp să demonizeze forțele conservatoare. Acesta susține și că singurii conservatori adevărați din România sunt cei de la AUR. SOS și POT sunt falși conservatori, partide infiltrate ca să muște din voturile partidului AUR. Sociologul adaugă și că aceste partide au ca scop îndepărtarea PSD-ului de o posibilă coaliție cu AUR. Toate partidele țin să păstreze PSD-ul de partea „pro-europeană”. Acesta adaugă și faptul că pe bază de morcov și băț, PSD trebuie să fie de partea bună. Sociologul suspectează și o dorință de a scoate AUR în afara legii. La fel cum s-a întâmplat în Republica Moldova, mai spune acesta. Palada susține că și în Germania sunt cazuri similare în care anumite partide nu au fost lăsate să candideze. În Germania se pregătește scoaterea AFD-ului din orice cursă politică. „În niciun caz nu vom avea anticipate decât în 2743. Până atunci, până în 2028, când vom avea următoarele alegeri, instituțiile de forță au suficient de mult timp încât să prăvălească discursul demonizant asupra forțelor conservatoare. Forțele conservatoare sunt în momentul de față AUR. Cei de la POT și de la SOS sunt de fapt doar niște infiltrați în zona conservatoare, în așa fel încât să muște din voturile conservatorilor adevărați. Să convingă PSD-ul, printr-o strângere de organele genitale foarte sensibile, că nu este cazul să se ducă într-o alianță cu nenorociții de la AUR și să stea aici, în zona de legitimitate pro-europeană. Mai primesc și niște banane. Sau nu primesc niște dosare penale. Și atunci, pe bază de băț și de morcov, PSD-ul trebuie să fie de partea bună. Și al 3-lea pas este că AUR are suficient de mult timp să fie demonizat, să fie scos în afara legii. Așa cum au făcut și cei din Republica Moldova, că n-au permis unor partide să participe la alegeri. Și n-a mai zis nimeni nimic. Deci i-au scos pur și simplu. Ăsta are voie, ăsta n-are voie. Da, la fel cum Germania se pregătește să scoată în afara legii AFD-ul. Ăsta are voie să participe… Ăsta n-are voie să participe… De ce? Că vă zicem noi că ăștia sunt naziști. În condițiile în care atitudinile naziste, fasciste, ale instituțiilor de forță sunt mult mai puternice decât ale partidelor, cum zic ei, extremiste, care sunt de fapt partide conservatoare. Niciun partid extremist din Europa n-a omorât un om.”, a explicat sociologul.

24 de ore în care Planeta s-a aprins. Haos în Franța, suspendarea Acordului UE-Israel, după atacul din Qatar, Revoluție în Nepal.

Franța este afectată de o criză constituțională profundă, marcată de proteste masive, iar Uniunea Europeană vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul – acestea sunt principalele evenimente din Europa, în timp ce atenția pe plan global rămâne asupra evoluțiilor legate de bombardamentul surprinzător efectuat de Israel contra liderilor Hamas aflați în exil în Qatar și asupra conflictului civil din Nepal. Ultimele 24 de ore au marcat escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Aviația militară israeliană a efectuat un atac îndrăzneț asupra liderilor Hamas refugiați în Doha, o zonă ce părea sigură până marți. Cel puțin 15 avioane de vânătoare israeliene au atacat imobile rezidențiale din Doha, vizând membri ai Biroului politic al grupului islamist Hamas. Atacul a fost decis de Cabinetul de securitate condus de premierul Benjamin Netanyahu și intervine în pofida eforturilor Qatarului de intermediere a negocierilor între Hamas și Israel. Bombardamentele israeliene, soldate cu moartea a cinci membri Hamas și a unor civili, nu par să fi eliminat conducerea grupului militant palestinian. În schimb, amplifică tensiunile regionale, periclitează soarta ostaticilor israelieni din Fâșia Gaza și îl pune într-o situație delicată pe președintele SUA, Donald Trump, care a părut să se delimiteze public de Netanyahu. ”Nu sunt deloc încântat de întreaga situație”, a reacționat Trump, în timp ce vicepreședintele James David Vance a apreciat că atacul din Doha ”nu servește nici intereselor Statelor Unite, nici intereselor Israelului”. UE vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul Cele mai multe țări din cadrul Uniunii Europene susțin constant Israelul, dar pledează și pentru soluția a două state – israelian și palestinian – ca modalitate de a depăși actualul conflict. În contextul dezastrului umanitar produs de armata israeliană în Fâșia Gaza ca reacție la atacurile teroriste din octombrie 2023 și pe fondul activităților israeliene de colonizare din Cisiordania, numeroase țări europene și oficialii UE au devenit exasperați de atitudinea sfidătoare a premierului Netanyahu. Atacul asupra Qatarului a amplificat frustrarea liderilor europeni. Ursula von der Leyen a fost extrem de virulentă în Parlamentul European. Președintele Comisiei Europene vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul. ”Uniunea Europeană nu își poate permite să fie paralizată în fața crizei din Fâșia Gaza. Ceea ce se întâmplă în Gaza a zdruncinat conștiința lumii. Oamenii sunt uciși în timp ce cerșesc mâncare, mamele țin în brațe bebeluși fără viață. Vom propune sancționarea miniștrilor israelieni extremiști, a coloniștilor implicați în acte de violență, vom propune suspendarea parțială a Acordului de Asociere cu Israelul”, a afirmat Ursula von der Leyen. Decizia le va aparține statelor membre UE, iar suspendarea Acordului comercial cu Israelul este improbabilă. Criza constituțională din Franța reflectă neputința președintelui Macron Criza politică din Franța, care a culminat cu demiterea de către Parlament a premierului Francois Bayrou, reflectă neputința președintelui Emmanuel Macron în actuala configurație electorală eterogenă, marcată de ascensiunea forțelor de extremă-dreapta și de stânga. Macron este nevoit să identifice rapid soluții de redresare a finanțelor Franței, o țară care a acumulat datorii foarte mari în contextul ineficienței economiei de a susține un nivel de trai la standarde foarte înalte. Protestele masive sugerează că populația s-a săturat de ineficiența Administrației de la Paris, care însă este blocată între presiunile financiare, militare, economice și revendicările sindicatelor și ale cetățenilor. Conflictul civil din Nepal se menține în atenția întregii lumi Protestele din Nepal, soldate deja cu zeci de morți, reflectă starea de nemulțumire profundă într-o țară cu un nivel de trai foarte scăzut. Factorul care a declanșat protestele masive este legat de combaterea corupției. Autoritățile tocmai interziseseră funcționarea a 26 de platforme online, iar criticii au denunțat blocarea campaniei anti-corupție. Protestatarii au dat foc Parlamentului și au atacat sedii ale instituțiilor guvernamentale. Premierul KP Sharma Oli a fost nevoit să demisioneze. Criza reflectă nemulțumirea profundă a populației față de nivelul de trai din Nepal. Revoluția care riscă să devină război civil reflectă curentele politice în schimbare pe plan mondial, modificarea configurației regionale, într-o zonă aflată la confluența influențelor directe ale Indiei și Chinei, două puteri emergente de rang global aflate permanent în rivalitate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Der Spiegel: Trump urmează modelul lui Putin /Președintele SUA construiește un sistem OLIGARHIC și amenință lumea liberă

Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul african: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură

Cu o capacitate instalată de 5,15 gigawați, Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, de pe Nilul Albastru, este cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa și printre cele mai mari 20 din lume. Cu o istorie lungă și plină de controverse, barajul are potențialul să transforme Etiopia în cel mai mare exportator de energie din Africa, dar și să sporească tensiunile dintre statele traversate de Nil.  Un proiect propus din anii ’50, amânat zeci de ani Lucrari de constructie la baraj, in 2022. Potențialul locului ales pentru baraj, la doar 14 kilometri de granița Etiopiei cu Sudanul, fusese identificat încă din timpul domniei împăratului Haile Selassie, între 1956 și 1964, de către o agenție americană de administrare a apelor, în timp ce americanii studiau cursul Nilului Albastru. Cu toate acestea, din cauza loviturii de stat din 1974, a invaziei Etiopiei de către Somalia în 1977-78 și a războiului civil lung de 15 ani din Etiopia, proiectul nu a înregistrat nici un progres până la începutul anilor 2000. Guvernul etiopian a studiat situl în octombrie 2009 și apoi iar în august 2010. În noiembrie 2010, a fost prezentat un proiect pentru baraj. La 31 martie 2011, la o zi după ce proiectul a fost făcut public, un contract de 4,8 miliarde de dolari a fost atribuit companiei italiene Salini Impregilo, fără licitație, iar piatra de temelie a barajului a fost pusă pe 2 aprilie 2011 de către prim-ministrul Meles Zenawi. Cele cinci miliarde de dolari necesare pentru proiect au provenit în principal din fonduri obținute de la populație, atât din Etiopia cât și din diaspora. Inițial, barajul fusese numit „Proiectul X”. După ce a fost anunțat acordarea contractului, proiectul a fost numit Barajul Mileniului. La 15 aprilie 2011, Consiliul de Miniștri l-a redenumit Marele Baraj al Renașterii Etiopiene. Construcția a fost finalizată în iulie 2025, opt ani mai târziu decât termenul stabilit. Cu o capacitate de rezervor de 74 de miliarde de metri cubi de apă, proiectul își propune să genereze 5.000 de megawați de energie electrică, mai mult decât dublul capacității actuale a Etiopiei. Prioritățile divergente ale statelor prin care trece Nilul Prim-ministrul Etiopiei, Abiy Ahmed, în timpul ceremoniei oficiale de inaugurare a Marelui Baraj al Renașterii Etiopiene din Guba, pe 9 septembrie 2025. Disputa privind alocarea și utilizarea apelor Nilului durează de mulți ani și a fost exacerbată de schimbările climatice și de creșterea cererii de alimente și apă din partea populațiilor în creștere. În plus, cele 11 țări prin care trece Nilul au priorități de dezvoltare divergente. Printre aceste state se numără Etiopia, Egiptul, Sudanul, Rwanda, Tanzania și Kenya. Egiptul și Sudanul se află în aval de baraj, și apele fluviului ajung acolo numai după ce au trecut prin cele nouă state din amonte. Tratatele din epoca colonială, sursa parțială a tensiunilor Cadrul legal care reglementează alocarea apelor Nilului este dominat de acorduri din epoca colonială, cele mai importante fiind din 1929 și 1959. Acordurile au fost îmbrățișate de cele două state din aval, Sudan și Egipt, dar contestate de cele nouă din amonte, inclusiv Etiopia, care susțin de mult timp că nu au fost semnatare ale tratatelor din epoca colonială și, prin urmare, nu sunt obligate să le respecte. Printre altele, aceste tratate au acordat Egiptului putere de veto asupra oricăror proiecte de construcție pe Nil sau afluenții săi. Juriștii internaționali au remarcat că tratatul din 1959, de exemplu, contrastează puternic cu principiile internaționale care ghidează utilizarea apei peste granițe din prezent. Inițial, statele din aval, în special Egiptul, s-au opus construcției barajului, argumentând că este o amenințare la adresa drepturilor lor privind accesul la apă. Etiopia a ignorat protestele și a continuat cu lucrările de construcție, moment în care Egiptul și Sudanul și-au schimbat abordarea spre a obține un acord privind umplerea și operarea barajului. Cele două state din aval considerau că umplerea barajului ar fi trebuit să dureze aproximativ 12 până la 21 de ani pentru a le proteja alimentarea cu apă, dar, din motive interne și politice, autoritățile de la Addis Abeba au preferat o perioadă de umplere mai scurtă. În plus, Egiptul și Sudanul au susținut că umplerea rezervorului fără un acord obligatoriu din punct de vedere juridic le-ar încălca interesele și drepturile. Egiptul: Barajul este o amenințare la adresa securității sale Imagine din satelit realizată pe 2 iunie 2025 de Copernicus Sentinel Data 2025. Egiptul continuă să susțină că barajul Etiopiei este o amenințare la adresa securității sale și că, dacă este necesar, va lua măsuri pentru a proteja ceea ce numește „drepturile sale istorice” asupra apelor Nilului. Egiptul se bazează pe Nil pentru mai mult de 90% din rezervele sale de apă dulce. Nevoile de apă ale țării au crescut pe măsură ce populația a crescut și economia sa s-a extins semnificativ. Totuși, în loc să-și modernizeze infrastructura de apă, să minimizeze practicile de irigații risipitoare și, în general, să îmbunătățească utilizarea apei, Egiptul s-a concentrat pe mega-proiecte grandioase care pun o presiune semnificativă asupra resurselor limitate de apă ale regiunii. Sudanul, scena unui război civil devastator din 2023, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că barajul din Etiopia afectează operațiunile propriilor baraje. Acest lucru ar face mai dificilă gestionarea planurilor de dezvoltare ale Khartoumului. În ciuda intervenției Uniunii Africane și a guvernului SUA, precum și a apelurilor Egiptului către Consiliul de Securitate al ONU, cele trei țări nu au reușit să obțină un acord. Ce reprezintă barajul pentru etiopieni? Pentru etiopieni, Marele Baraj este un simbol al unității și mândriei naționale. Este semnificativ faptul că construcția a fost întreprinsă fără a depinde de finanțare din partea actorilor externi, cum ar fi instituțiile financiare internaționale sau marile țări industrializate. Producția de energie electrică a barajului ar putea transforma dezvoltarea Etiopiei. În primul rând, energia electrică ar oferi o sursă fiabilă de energie pentru industrializarea rurală, reducând defrișările prin eliminarea nevoii populației de a tăia copaci pentru lemne de foc. În al doilea rând, ar reduce poluarea asociată cu arderea lemnului, bălegarului și a altor forme de biomasă pentru gătit și alte activități.