Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor

bolojan-si-nazare-se-contrazic-pe-taxarea-multinationalelor

Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:

Ion Cristoiu: Problema tratatului de pace nu sunt teritoriile, ci sunt garanțiile de securitate.

ion-cristoiu:-problema-tratatului-de-pace-nu-sunt-teritoriile,-ci-sunt-garantiile-de-securitate.

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, Ion Cristoiu, jurnalist, scriitor și analist, a vorbit despre problema occidentului cu un posibil tratat de pace. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Ion Cristoiu: „În locul întâlnirii s-a ajuns la o vizită oficială a lui Putin în Alaska.” Invitat la emisiunea lui Ionuț Cristache, Ion Cristoiu a vorbit despre schimbarea discursului lui Trump în raport cu Putin. Cu doar câteva luni în urmă se discuta despre penalizarea Rusiei și a țărilor care cumpără petrol de la Putin. După sfătuiri, spune jurnalistul, Trump a renunțat la aceste sancțiuni din motive economice și de impact. Atunci a fost trimis Steve Witkoff la Moscova pentru a discuta posibile rezolvări. S-a programat o întâlnire între Trump și Putin pe teren neutru, în Arabia Saudită, susține Cristoiu. Această întâlnire s-a transformat într-o vizită oficială a lui Putin în Alaska. Schimbarea discursului lui Trump a avut loc după această vizită oficială. Acesta mersese la masa discuțiilor cu ideea unui armistițiu, idee ce a fost rapid schimbată de Putin. Cei doi președinți au convenit la un tratat de pace. Acesta a fost momentul care a șocat liderii europeni, care susțineau un armistițiu. Cristoiu susține că Occidentul vrea armistițiu pentru că un tratat de pace nu le garantează securitatea. Putin ar putea reîncepe focul la 6 luni distanță. „Donald Trump avertiza că dacă rușii nu opresc focul, nu fac armistițiu, atunci el trece la niște sancțiuni care spuneau în felul următor… Țările care cumpără petrol de la ruși vor beneficia, cu ghilimele, de taxe de 100% la toate produsele. Da, numai că erau două mari țări care erau, China și India. Cumpărau și cumpără petrol de la ruși, nu că îi plac de ruși, ci că este ieftin. Consilierii i-au zis că dacă pune taxe pe toate produsele indiene și chinezești de 100% pe ruși, să nu credeți acuma că ruși rămân fără petrol și să se închid. Și în plus veți face ca prețul energiei să depășească pragul. Atunci a renunțat. L-a trimis pe Witkoff la Moscova și a zis domnule, nu se mai pune problema ultimatumului. Și pe data de șase s-a anunțat o întâlnire. În prima fază era o întâlnire cu Putin, neutră, în Arabia Saudită. E foarte important această precizare. În locul întâlnirii s-a ajuns la o vizită oficială a lui Putin în Alaska. El a venit de acolo cu o schimbare uriașă. Donald Trump a zis așa, în urma discuțiilor a zis că s-a ajuns la un acord, dar nu e acord, că nu e încă semnat și așa că nu mai facem armistițiu. Deci de-aia sunt toți uluiți. Trump s-a dus să îi impună lui Putin un armistițiu. Deci nu le mai punem rușilor încetarea focului, pentru că armistițiul e o prostie, ci facem direct tratative de pace. Marea problemă la acest tratat de pace, pentru Ucraina și pentru Europa, nu sunt teritoriile, ci sunt garanțiile de securitate. Facem tratat de pace, dar de unde știu eu că nebunul de Putin, în șase luni, nu o ia de la capăt? S-a creat acel pericol rusesc. Ăsta este sensul discuției de șa Washington. Trump nu negociază nimic la Washington. Îi transmite lui Zelenski că el a fost de acord, la fel și Putin. Discursul lui Putin a fost foarte interesant. Spunea pentru prima dată că ei sunt de acord cu garanții de securitate.”, a explicat jurnalistul.

Ion Cristoiu: Trump s-a întors din Alaska cu o mare VICTORIE

ion-cristoiu:-trump-s-a-intors-din-alaska-cu-o-mare-victorie

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Zelenski nu va face pace nici dincolo de mormânt” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre victoria lui Trump din Alaska. Acesta a reușit să schimbe discursul, în perspectiva jurnalistului, de la armistițiu spre tratat de pace. În aceeași logică, analistul spune că Trump l-a convins pe Putin să accepte admiterea Ucrainei în NATO. Garanțiile de securitate, spune Cristoiu, sunt un alt fel de acceptare în NATO. Aceste garanții de securitate sunt foarte importante, spune acesta. Zelenski, pe care îl cataloghează drept un șmecher, nu acceptă pacea nici în mormânt, spune Cristoiu. Jurnalistul vorbește și despre liderii europeni. Acesta spune că nici aceștia nu au vreun interes în ceea ce privește pacea. Zelenski, susține analistul, a tot vorbit de garanții de securitate știind că este un subiect ce nu poate fi tolerat de Rusia. „Aceste garanții de securitate sunt foarte importante, apropo de ce spunea și domnul Ponta. Pentru că șmecherul de Zelenski nu va face pace nici dincolo de mormânt. Eu nu cred în pacea de acum, nu are niciun interes. Putem discuta, dar nu au interes nici liderii europeni. Zelenski a pus mereu ideea unor garanții de securitate, admiterea în NATO sau garanțiile de securitate, știind că Rusia nu va accepta. Rusia oricum a declanșat această invazie tocmai în ideea că ea nu are garanții de securitate în momentul în care avansează NATO către est. Donald Trump s-a întors din Alaska cu o mare victorie. L-a convins pe Vladimir Putin, așa se și explică schimbarea asta, ca să accepte un fel de admitere NATO. Între noi fie vorba, nu se mai numește admitere în NATO, ci se numesc garanții de securitate.”, a explicat jurnalistul.

Smochinele din Buzău s-au copt și sunt bune de consumat. Vizitatorii sunt invitați să guste fructele proaspete, culese direct din pomi

smochinele-din-buzau-s-au-copt-si-sunt-bune-de-consumat.-vizitatorii-sunt-invitati-sa-guste-fructele-proaspete,-culese-direct-din-pomi

Primele smochine românești s-au copt, în această vară, într-o livadă situată lângă Buzău, iar vizitatorii sunt invitați să guste fructele proaspete culese direct din pomi. Accesul este gratuit, iar plata se face doar pentru fructele pe care le iau acasă, la prețul de 30 de lei pe kilogram – cu 5 lei mai mult decât anul trecut, dar încă la jumătate față de prețul din supermarket, informează Știrile Kanal D. Smochinele buzoiene au ajuns la maturitate mai târziu decât în anii precedenți, din cauza frigului din primăvară, dar așteptarea a meritat, după cum spun primii vizitatori ai livezii exotice. Fructele coapte sunt moi la pipăit și se rup ușor, prin răsucire, unele având codiță, altele nu. Smochinele sunt foarte curate și se consumă cu tot cu coajă. Pe măsură ce se coc, ele își schimbă culoarea de la verde-gălbui la maroniu, iar în interior, smochinele sunt dulci și gustoase, perfecte pentru consum proaspăt, dar și pentru prepararea de conserve aromate, precum dulceața, care poate fi făcută ușor chiar și de începători. FOTO – Captură video: Știrile Kanal D

Tot mai puține NUNȚI în România. De ce nu se mai căsătoresc tinerii

tot-mai-putine-nunti-in-romania.-de-ce-nu-se-mai-casatoresc-tinerii

Numărul căsătoriilor din România este în continuă scădere, iar acest fenomen este pus atât pe seama costurilor uriașe ale nunților, cât și a schimbărilor sociale care afectează relațiile de cuplu. Date recente arată că anual se înregistrează cu cel puțin 10.000 de căsătorii mai puțin față de anii trecuți. Cât costă o nuntă în 2025 În 2025, o nuntă cu 100 de invitați poate ajunge la un buget de 20.000 – 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Numai meniul de la saloanele de evenimente costă între 100 și 200 de euro de persoană, iar la aceste sume se adaugă cheltuielile pentru muzică, foto-video, ținute, aranjamente florale și taxele pentru cununiile religioasă și civilă. Vorbim de încă vreo 10.000 de euro. Costurile cresc exponențial atunci când sunt invitați să performeze artiști consacrați sau când presiunea celor din jur împinge mirii să organizeze evenimente peste posibilitățile lor. În plus, nici invitații nu se mai grăbesc să participe la nunți. Pentru mulți români, „darul” și celelalte cheltuieli – cu ținutele, coaforul și machiajul – reprezintă o povară financiară greu de susținut. Psihologul Radu Leca explică faptul că tinerii evită căsătoria și din motive ce țin de încredere sau presiunea socială: „Sunt trei elemente: din neîncredere, din ruşine şi din mândrie. Din neîncrederea în partener, din ruşinea în raport cu familia şi evident din partea de vinovăţie pe care subiectul o simte după ce se căsătoreşte”. La rândul său, sociologul Antonio Amuza este de părere că asistăm la o transformare a modelului tradițional: „Se schimbă aşa numita familie tradiţională în sensul în care oamenii se căsătoresc mai mult cu locul de muncă, cu job-ul decât cu un partener sau o parteneră”. „Am fost îndoctrinați de mici” Eliana și Dan formează un cuplu de 10 ani și spun că nu au simțit până acum nevoia de a oficializa relația pe care o au: „Cumva, am fost îndoctrinaţi de mici că trebuie să te căsătoreşti. Noi, oamenii mai tineri, cumva ne îndepărtam de asta. Mă gândesc că, pe viitor, daca vom dori să facem un copil, da”. Specialiștii atrag atenția că tendința tinerilor români de a nu se mai căsători nu este ceva întâmplător, ci reflectă o schimbare structurală a societății. În prezent, se pare că independența și stabilitatea financiară cântăresc mai mult decât tradițiile de odinioară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele

Fanii maghiari, gest rușinos la meciul Ungaria – România. Ne-au huiduit imnul național

fanii-maghiari,-gest-rusinos-la-meciul-ungaria-–-romania.-ne-au-huiduit-imnul-national

Sâmbătă, 16 august 2025, la meciul de baschet Ungaria – România, din Grupa B a precalificărilor Cupei Mondiale FIBA din 2027, fanii maghiari ne-au huiduit imnul național. Confruntarea s-a disputat în interiorul arenei Tiszaliget City Sports Hall din Szolnok și, din nefericire, „tricolorii” au sfârșit prin a fi învinși la capătul celor patru sferturi, scor 66 la 86. Suporterii maghiari au huiduit imnul „Deșteaptă-te, române!” la meciul de baschet Ungaria – România Naționala României de baschet masculin s-a deplasat, sâmbătă, la Szolnok, în Ungaria, pentru un meci cu reprezentativa maghiară din Grupa B a precalificărilor Cupei Mondiale FIBA din 2027. Aflată pe primul loc în grupă, cu victorii pe linie și calificată deja în prima rundă a preliminariilor, reprezentativa noastră nu a fost primită tocmai călduros la Szolnok. Fanii maghiari au ținut să ne „înțepe” încă din start, iar la momentul intonării celor două imnuri au recurs la un gest rușinos. Așa cum se obișnuiește de fiecare dată, primul imn intonat este cel al oaspeților. Iar dacă în momentul în care „Deșteaptă-te, române!” a început să se audă în boxe totul a decurs normal, ulterior lucrurile s-au schimbat la 180 de grade. Pe parcursul imnului României, din tribune au început să se audă huiduieli copioase, iar punctul culminant a fost atins când pe ecranul montat în arenă a fost afișat drapelul țării noastre. Totuși, baschetbaliștii români nu s-au lăsat afectați de cele întâmplate și au continuat să intoneze imnul cu la fel de mult patos. Întreg episodul descris anterior poate fi văzut în videoclipul de mai jos, pus la dispoziție de FIBA Basketball, de la minutul 03:30. Cum s-a desfășurat partida Din nefericire, nici scorul înregistrat pe tabelă nu a fost de partea României. „Tricolorii” au cedat în toate cele patru sferturi, iar dacă la capătul primelor două diferența de pe tabelă a fost sensibilă, de 1-2 puncte, ulterior terenul s-a înclinat puternic într-o parte. La finalul sfertului al treilea, Ungaria ne-a condus cu 66 la 43, iar diferența s-a mai micșorat doar sensibil în ultimul sfert. Astfel, în momentul fluierului final, tabela a indicat scorul de 86 la 66. Din fericire, așa cum am precizat deja, România încă este pe primul loc în Grupa B a precalificărilor și și-a asigurat deja, matematic, prezența în preliminariile Cupei Mondiale FIBA din 2027. De partea cealaltă, maghiarii mai au de jucat un meci, împotriva Macedoniei de Nord, și nu trebuie să piardă dacă vor să fie siguri de calificare. România e pe primul loc în Grupa B, cu 7 puncte, după care vin Ungaria și Macedonia de Nord, cu 5, respectiv 3 puncte. Primele două reprezentative din grupă obțin calificarea în preliminariile Cupei Mondiale.

Nicușor Dan, în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Cum a fost primit Președintele României de starețul lăcașului de cult

nicusor-dan,-in-pelerinaj-la-manastirea-arsenie-boca.-cum-a-fost-primit-presedintele-romaniei-de-staretul-lacasului-de-cult

Nicușor Dan – președintele României – se află în vacanță, în această perioadă, și a mers în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Pe Valea Sâmbetei se află chilia în care Arsenie Boca a locuit, iar locuitorii din zonă l-a întâlnit pe Nicușor Dan și au asistat la momentul în care starețul mănăstirii l-a primit pe șeful statului cu pâine și cu sare. Nicușor Dan a urmat traseul de creastă pe Valea Sâmbetei. Este vorba despre un traseu turistic în lungime de 7 kilometri, care ajunge până în Căldarea Sâmbetei, chiar la Mănăstirea Arsenie Boca. De-a lungul drumului, la un moment dat, Nicușor Dan l-a purtat pe băiețelul său în spate, cu ajutorul unui rucsac. La mănăstire, starețul l-a întîmpinat pe Nicușor Dan cu pâine și sare, iar șeful statului i-a salutat pe toți cei prezenți la slujbă. Nicușor Dan a vizitat și o bază Salvamont Tot astăzi, Nicușor Dan a vizitat baza Salvamont de pe Valea Sâmbetei și a stat de vorbă cu salvamontiștii, aflând problemele cu care aceștia se confruntă în activitatea de zi cu zi. „Cel mai important moment al zilei a fost întâlnirea salvatorilor montani cu Preşedintele României, Nicuşor Dan, pe Valea Sâmbetei”, s-a precizat pe pagina de Facebook a Salvamont Braşov. Foto – Salvamont Brașov „Cu această ocazie, șeful statului a vizitat baza noastră Salvamont de pe Valea Sâmbetei, unde i-am prezentat refugiul, activitatea noastră zilnică și problemele cu care ne confruntăm zi de zi. În cadrul discuţiilor, s-a subliniat necesitatea identificării unor soluţii concrete pentru problemele ridicate de salvatorii montani în ultima perioadă, astfel încât activitatea de salvare montană să se desfăşoare în continuare la cel mai înalt nivel profesional”, a declarat Sebastian Marinescu, directorul Salvamont Braşov. RECOMANDAREA AUTORULUI: Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze” Până la un acord de pace complet, cum ar arăta un armistițiu în Ucraina? „Trebuie rezolvate LACUNELE exploatate de Rusia de-a lungul timpului” Mircea Geoană, 5 CONCLUZII după întâlnirea Trump-Putin: „Deschide drumul către un acord de încetare a focului, pacea e încă departe”

Numărul nunților scade, prețul crește. Scade și apetitul pentru participare. Cât mai costă un meniu, ce provocări financiare aduce fericitul eveniment

numarul-nuntilor-scade,-pretul-creste-scade-si-apetitul-pentru-participare.-cat-mai-costa-un-meniu,-ce-provocari-financiare-aduce-fericitul-eveniment

Schimbările economice și financiare, dar și cele sociale par să schimbe și relațiile de cuplu, care în trecut duceau, în cele mai multe cazuri, la oficializarea relației. Tinerii se gândesc acum de două ori înainte să se căsătorească, iar unul dintre motive este legat de banii pe care trebuie să-i scoată din buzunar, într-o perioadă în care se vorbește de criză, inflație, taxe tot mai mari, demiteri și instabilitate. În 2025, o nuntă cu 100 de invitați ajunge să coste, în medie, între 20.000 și 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Saloanele de evenimente percep tarife între 100 și 200 de euro de persoană. La aceste costuri se adaugă muzica, foto și video, îmbrăcămintea, florile, taxe pentru cununia religioasă și cea civilă, care însumează cel puțin 10.000 de euro. În funcție de preferințe, de numărul artiștilor doriți în cadrul evenimentului, prețurile cresc exponențial. Mai mult decât atât, sunt situații în care bugetul alocat pentru nuntă crește foarte mult din cauza presiunii sociale. Nici numărul invitaților care vin la petrecerea de nuntă nu mai este la fel de mare ca în trecut, tot din cauza banilor pe care trebuie să îi aloce pentru un astfel de eveniment. Pentru mulți, darul de nuntă și cheltuielile suplimentare pentru ținute, coafor și machiaj pot fi o presiune financiară prea mare. Alina s-a căsătorit în urmă cu 10 ani și spune că a investit mult în evenimentul său la acea vreme. Acum, însă, prețurile s-au dublat, iar căsătoria urmată de petrecere a devenit pentru multe cupluri un lux. „Noi am făcut acum 10 ani nunta și am cheltuit destul de mult. E o investiție și nu știu cât profit ai. Dacă pui la calcul tot, sunt mulți bani. De curând, o prietenă a fost nașă și a cheltuit foarte mulți bani pe rochie, coafor, machiaj, lumânări, dar. E destul de mult în comparație cu salariile de astăzi. Am auzit tot mai mulți tineri din jurul nostru care sar peste petrecere și fac doar în familie, din cauza costurilor. Foarte puține nunți sunt anul acesta„, a spus femeia. Mai puține nunți din cauza nesiguranței financiare? Ana Haralambie, organizator al Târgului Ghidul Miresei, a declarat, pentru Gândul, că teama unor schimbări majore în contextul economic și financiar actual pune cuplurile care vor să își oficializeze relațiile în fața întrebării dacă acum mai este momentul să programeze o petrecere de nuntă în care trebuie să investească mulți bani. „2026 este un an greu. Schimbările pe care le vedem în jurul nostru, naționale și internaționale, se resimt. Inerția pe care o au organizările și evenimentele acum este destul de mare. Oamenii spun: «Hai că mai stăm puțin. De ce să ne grăbim? Hai să vedem ce mai este». Un an foarte greu, un an în care deciziile se iau destul de târziu, adică mult mai aproape de momentul evenimentului. Pe de o parte este de înțeles, având în vedere multitudinea de evenimente și contexte care s-au derulat în ultimii ani. La această nesiguranță contextuală, atitudinea generală este: «La câte s-au întâmplat în ultimii ani, ce va mai veni? Hai să nu ne grăbim. Mai avem timp. Mai stăm puțin»”, a explicat Ana Haralambie. „Tehnologia a invadat industria nunților” Chiar dacă față de anii trecuți sunt mai puține cupluri care vor o căsătorie tradițională, cu ținute elegante, petrecere și mulți invitați – după oficializarea de la primărie și ceremonia de la biserică plină de simbolism -, ofertele pentru organizarea nunții perfecte sunt pentru toate gusturile și buzunarele. Începând cu anul 2025, și trendurile s-au schimbat. Cei care se căsătoresc vor ca evenimentul să fie în ton cu noile tehnologii. Astfel, bugetul alocat pentru nuntă crește și mai mult. „Asistăm la mai multe direcții pe care o iau trendurile, în paralel și independent una de alta. Nu există niciodată un singur curent. Întotdeauna vor fi persoane care își doresc opulență, eleganță și vor fi persoane la polul opus. În momentul de față asistăm la o invazie în industria nunților și în organizarea evenimentelor private a tehnologiei. Nu neapărat bazată pe inteligența artificială, dar și bazată pe inteligența artificială. Avem roboți la intrare, avem colțuri foto care sunt gestionate de inteligența artificială. Au început să apară tot felul de elemente electronizate. Un exemplu este aranjamentul de pe masa invitaților, care poate fi interactiv, pe leduri. Avem și holograme”, a precizat Ana Haralambie. „S-a schimbat mentalitatea” Psihologii spun că nunta devine o opțiune facultativă și pentru că mentalitatea s-a schimbat. Mulți preferă să se căsătorească într-un cadru restrâns sau pur și simplu vor un parteneriat fără acte. „Este un contract emoțional. Este o scenă în care ambii parteneri își desfășoară proiecțiile și nevoile. Pentru unele persoane, sunt mai importante aspectele sociale. Deci, căsătoria are valoare socială și are valoare de imagine. S-a schimbat mentalitatea. De la o mentalitate comunitară, în care membrii unei comunități sunt în relații asumate de căsătorie, spre o mentalitate în care individul este pus în prim plan. Individualismul este un concept american pe care noi l-am integrat foarte bine în societate și care, în mentalul românesc, pare că face sens. Nu ne obligă nimeni să avem o căsătorie somptuoasă, tradițională, ritualică. Este o chestiune de alegere. Pot să mă căsătoresc cu un om fără să am o nuntă mare și costisitoare. Contează conceptul în sine”, a explicat psihologul Anca Elena Boalcă. Potrivit unui studiu realizat de Unlock, 37% dintre români spun că anul acesta vor merge la mai puține nunți sau nu vor merge deloc, iar 32% dintre respondenți nu mai consideră căsătoria o prioritate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele

Valentin Stan: Europenii sunt în situația de a pleca toți acasă, fiind deposedați de marota pericolului rusesc

valentin-stan:-europenii-sunt-in-situatia-de-a-pleca-toti-acasa,-fiind-deposedati-de-marota-pericolului-rusesc

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a comentat semnificația întâlnirii dintre Statele Unite și Rusia din Alaska. El spune că europenii, prin pierderea temei pericolului rusesc, rămân fără repere politice și strategice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Problema Ucrainei este un blestem pentru europeni Stan a spus că discuțiile din Alaska au pornit de la tema Ucrainei, dar miza a depășit acest cadru, transformându-se într-un proces de reașezare a spațiului global dominat de cele două superputeri. „Spunea domnul Dungaciu că în Alaska se resetează, practic, spațiul de interacțiune global la nivelul celor două superputeri aflate la fața locului. Este foarte interesantă ideea, mai ales că, vrând, nevrând, ideea se naște, pleacă, funcționează, străbate spații virtuale, lansându-se din problema Ucrainei, care este problema pe masa decidenților politici europeni la acest moment, ca un blestem. Și, de asemenea, spunea domnul Dungaciu că europenii ar trebui să fie raționali.”, afirmă analistul. Valentin Stan: „Europenii, la ora actuală, sunt în situația de a pleca toți acasă ” Analistul a explicat că liderii europeni și-au construit politica în jurul amenințării rusești. Acum, lipsiți de această justificare, rămân fără direcție. „Nu poți fi rațional, domnule Dungaciu. Nici dumneavoastră n-ați fi rațional, dacă v-aș cere să rezolvați o inferență de Aristotel, punându-vă în spate un pistol mitralieră și șoptindu-vă în ureche următorul lucru: «Dacă rezolvi problema, te împușc». Ați rezolva-o? Europenii, la ora actuală, sunt în situația de a pleca toți acasă de îndată ce au fost deposedați de marota pericolului rusesc pe care au vânturat-o până acum. S-a terminat cu ei. Ce logică vreți aici?”, se întreabă invitatul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”

Ion Cristoiu: Și noi trebuie să ne reducem pensiile ca să plătim pensiile ucrainenilor

ion-cristoiu:-si-noi-trebuie-sa-ne-reducem-pensiile-ca-sa-platim-pensiile-ucrainenilor

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a vorbit despre sprijinul financiar oferit Ucrainei de statele occidentale, inclusiv România. Acesta a criticat faptul că banii care ar trebui să susțină cetățenii români sunt direcționați către Kiev, în timp ce economia locală se confruntă cu dificultăți majore. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. O mare parte din bani merg la pensiile ucrainenilor Cristoiu a spus că Ucraina supraviețuiește doar datorită fondurilor externe. Cetățenii români ajung să suporte costuri suplimentare prin reducerea propriilor venituri. „Problema este că partea europeană, care trăiește numai din pericolul rusesc, are interesul chiar și să dea în scris. Pentru că nu ar putea să facă altceva. De ce fac asta? Că și noi trebuie să ne reducem pensiile și salariile ca să plătim pensiile ucrainenilor. Nu înțeleg de ce nimeni din România nu pune problema asta. (…) Ucraina este o țară, dincolo de faptul cum e pe teren, care trăiește numai și numai din stipendiile noastre, occidentului și ale noastre, da? Nu războiul. Nu, ei, pensii, toate acelea, bun. Salarii și așa mai departe.”. susține scriitorul. Ion Cristoiu: „Să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani” Publicistul a spus că România ar trebui să discute problema sprijinului financiar pentru Kiev și a propus ca măcar temporar să fie redus acest efort. „Și atunci pun o întrebare. Eu îi pun mereu și lui Bolojan. Ei vin în fiecare zi și ne iau spunând că sunt vremuri grele. Dom’le, sunt vremuri grele. Am înțeles. Intrăm chiar în insolvență. Bă, nu poți să-i scrii o scrisoare lui Zelenski să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani?”, întreabă invitatul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”