Lungul șir de minciuni care a dus la dezastrul Crizei Apei, în imagini video. Diana Buzoianu spunea, în urmă cu două săptămâni, că nu există niciun risc pentru populație din cauza barajului Paltinu. Apoi a spus că riscurile existau, dar nu era
Criza apei din Argeș, Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, dezvăluie o realitate pe care Ministerul Mediului a încercat s-o mascheze: lucrările de la Vidraru și Paltinu nu erau „controlate” și „fără niciun pericol”, așa cum asigura ministra Diana Buzoianu înainte de izbucnirea dezastrului. Mai mult, ministra a spus că nu a avut informări asupra pericolelor, dar Prefectura Prahova a emis un comunicat în acest sens încă din 6 noiembrie. Gândul prezintă firul poveștii. Sursa foto: Profimedia Astăzi, aceeași ministră are un discurs total diferit. Vorbește despre „riscuri necomunicate”, „documente oficiale ignorate” și „pericole cunoscute, dar neanunțate”. Practic, situația care ieri părea sub control, devine azi un lanț de erori. Cu toate acestea, așa cum Gândul a arătat, un Comunicatul Prefecturii Prahova, emis pe 6 noimebrie, spune negru pe alb că autoritățile locale avertizaseră deja asupra unui posibil dezastru. Ce spunea Buzoianu înainte: „Totul este controlat. Nu există niciun fel de pericol” În urmă cu două săptămâni, ministra Mediului transmitea un mesaj liniștitor, în timp ce lacul Vidraru era golit pentru prima dată în 60 de ani, iar la Paltinu scădea nivelul apei. „Sunt două lucrări total separate, nu au legătură între ele. Sunt controlate, făcute pentru a realiza anumite obiective. Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Accesul la apă este asigurat. Nu există niciun fel de pericol pentru comunități.” Mai mult, Buzoianu lăuda coordonarea dintre Hidroelectrica, Apele Române și Minister, și insista că totul merge „cu specialiști, controlat și în siguranță”. Sursa foto: Profimedia Între timp, realitatea a contrazis decisiv toate aceste asigurări. 100.000 de oameni au rămas fără apă în 13 localități, stațiile de tratare s-au blocat din cauza aluviunilor, Ploiești și Câmpina nu au apă potabilă, un spital este alimentat cu apă la bidoane și Apele Române cer declararea stării de urgență. Ce spune acum Buzoianu: „Riscurile existau. Existau și documente, dar nu au fost comunicate.” Brusc, discursul s-a schimbat complet. Diana Buzoianu spune acum că, de fapt, riscurile erau cunoscute, doar că nu au fost comunicate. Ministra dă vina pe autorități și spune că populația ar fi putut fi mai bine pregătită. „În această perioadă au existat multiple comunicări scrise care au spus de nenumărate ori că există riscul să nu mai fie asigurată apa. Aceste riscuri, însă, nu au fost comunicate. În principiu, oamenii au știut că nu există niciun risc, deși două autorități au comunicat între ele despre aceste riscuri. Soluții ar fi existat. Populația ar fi putut fi mai bine pregătită dacă știam de acest risc.”
Hidroelectrica începe golirea controlată totală a lacului de acumulare VIDRARU, pentru prima dată în peste o jumătate de secol. Care este motivul
Cel mai mare producător de energie electrică din România va demara, vineri, procesul de golire controlată a acumulării Vidraru, pentru asigurarea condițiilor tehnice de efectuare a lucrărilor de retehnologizare din cadrul lucrării „Retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru”. Este prima golire completă din istoria barajului Vidraru de după anul 1974 și are termen estimat de finalizare pe 28 februarie anul viitor. Amenajarea hidroenergetică Vidraru, inaugurată în urmă cu 58 de ani, va intra într-un amplu proiect de retehnologizare inițiat prin licitație de Hidroelectrica. Potrivit companiei, acest proces este olucrare tehnică majoră, necesară pentru evaluarea și modernizarea barajului și a echipamentelor sale după aproape 50 de ani de exploatare continuă. „Golirea controlată este un prim pas tehnic spre retehnologizarea AHE Vidraru. Ce începem acum la Vidraru va produce efecte pozitive pentru următorii 40 de ani. Este practic o nouă viață pentru capacitățile noastre de producție. Lucrăm cu tehnologie modernă, eliminăm restricțiile actuale și producem energie mai multă, cu un rol strategic de echilibrare în întreg sistemul”, a explicat CEO-ul Hidroelectrica, Kàroly Borbèly. Proces în etape Specialiștii precizează că operațiunea este necesară pentru realizarea intervențiilor tehnice asupra echipamentelor hidromecanice ale barajului, cu scopul de a pune în siguranță întreaga amenajare hidroenergetică și de a asigura funcționarea acesteia pentru un nou ciclu de viață. Golirea controlată a lacului se va face prin turbinare și apoi prin evacuare prin uvrajele barajului și se va desfășura în mai multe etape succesive în perioada 1 august 2025 – 28 februarie 2026. În fazele finale ale procesului, debitele vor fi evacuate controlat în aval, în albia râului Argeș, cu valori cuprinse între 20 și 47 mc/s. Întreaga acțiune respectă prevederile legale și totodată Hidroelectrica a informat și a obținut toate avizele necesare de la instituțiile abilitate implicate. Contractul, în valoare de 188.382.000 euro fără TVA, pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru a fost semnat în iulie 2024 și face parte din strategia de investiții a Companiei. Hidrocentrala Vidraru, pusă în funcţiune pe data de 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 km lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de apă de 324 de metri. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane metri cubi, din care 320 milioane metri cubi reprezintă volumul util. Aceasta este amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeș și dispune de 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW. Înălțimea de 166,6 metri și lungimea la coronament de 307 metri, situa barajul Vidraru, în momentul inaugurării (martie 1966), pe locul cinci în Europa și pe locul nouă în lume, potrivit companiei. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține și o cotă semnificativă din piașa de furnizare. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Sursa foto: Hidroelectrica Recomandăm și Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. „Prioritară e alimentarea populației” Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie
Ultimele imagini cu motociclistul omorât de urs, pe Transfăgărășan
Un cetățean italian, a cărui pagină de Facebook poartă numele de Omar Farang Zin, îi aparține motociclistului a cărui viață a fost curmată joi de o ursoaică agresivă, în zona Transfăgărășan. Italianul a postat mai multe imagini cu urșii din zona Transalpina și Transfăgărășan, pe care le-a postat pe Facebook. În comentariile de la fotografiile cu urșii, motociclistului i se urează „concediu plăcut!” de către prieteni. Echipa de căutări care i-a scos cadavrul din râpă a găsit în telefonul acestuia chiar un film scurt de câteva secunde în care a fost surprins momentul când a fost atacat. În urma atacului, ursoaica a fost împușcată de vânători, după cum ne-a declarat primarul comunei Arefu, localitate pe raza căreia s-a petrecut nefericitul incident. Polițiștii fac cercetări Victima este un bărbat de cetățenie străină, de 48 de ani, care are mai multe plăgi mușcate pe corp, au transmis anchetatorii. Echipele de intervenție au reușit extragerea trupului bărbatului din zona greu accesibilă. Corpul a fost transportat la o unitate medico-legală pentru efectuarea necropsiei și stabilirea cu exactitate a cauzei decesului. În cauză polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările continuă, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care evenimentul a avut loc și luarea măsurilor legale care se impun, au precizat anchetatorii. CITEȘTE ȘI: Motociclist ucis de urs, la Vidraru. Cadavrul a fost evacuat cu ursoaica pe urme/ „L-a tras în râpă, 60 m. Motocicleta se pare că este de Italia” Urși pe străzile unor localități din Harghita. Localnicii, avertizați cu mesaje RO-Alert A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Secretul terifiant care se află pe fundul lacului Vidraru dezvăluie una dintre marile tragedii din istoria comunistă a României
Lacul Vidraru ascunde un secret terifiant: una dintre marile tragedii pe care le-a îndurat poporul român sub regimul totalitar comunist. Puțini știu ce se ascunde pe fundul lacului. Este vorba despre un sat scufundat. Cumpăna, un sat din enclava comunei argeșene Arefu, era un sat animat de cătune, cabane forestiere, chioșcuri, vile ale familiilor înstărite, o biserică și cimitir. Cumpăna, un sat animat În jur, erau coloniile de muncitori care lucrau la Tunelul pentru captare în Lacul Vidraru. Periodic se desfășurau serbări unde flăcăii își căutau iubitele. Iar în preajma satului, Mocănița transporta o mulțime de oameni, lemne și alte materiale. „Aveam vreo 15 -16 ani înainte de începerea lucrărilor. Băteam întreaga zonă şi-n sus, şi-n jos, ca toţi flăcăii de vârsta mea, după fete, şi mergeam la mai toate serbările ce se ţineau la Cumpăna. Veneau şi oameni de prin localităţile de jos, cu Mocăniţa, fiindcă zona aceasta avea de pe atunci potenţial”, povesteşte fostul viceprimar de la Arefu, Gheorghe Buzoiu, pentru Click . „Undeva, pe la coada lacului de astăzi, era o platformă unde se ţineau un fel de serbări câmpeneşti, cu prilejul fiecărei zile importante din calendar. Mocăniţa aducea acolo, sus, o mulţime de oameni. Trenuleţul acesta, care transporta şi lemne, şi oameni, şi materiale, pleca de la Curtea de Argeş, oprea în câteva staţii de pe traseu şi avea cap de linie chiar la coada lacului, undeva pe lângă Cabana Cumpăna de astăzi”, povesteşte, pentru Adevărul, un alt martor al acelor vremuri, Valeriu Eugen Pop, care în urmă cu aproape 50 de ani, scria istorie pe şantierele Vidrarului, conducând, ca tânăr inginer, o echipă de muncitori de la aducţiunea principală. Şi, ca o paranteză în interiorul acestei poveşti, merită precizat faptul că Valeriu Eugen Pop este nimeni altul decât cel care avea să devină, mulţi ani mai târziu, ministru al Mediului în Guvernul Petre Roman. Comuniștii l-au scufundat În 1965, în urmă cu 60 ani, regimul comunist a inundat întreaga enclavă cu milioane de metri cubi de apă din lacul Vidraru. Când nivelul apei scade, satul poate fi vizibil cu ochiul liber. Sătenii au refuzat să-și abandoneze casele și au preferat să moară înecați în odăile lor, sub puhoaiele de apă, potrivit legendelor. Oficial, comuniștii ar fi evacuat întreaga populație. Potrivit legendelor, crucile de cimitir încă mai ies, din când în când, la suprafață. Barajul de 166 metri înălțime a fost finalizat în 1966, iar în spatele său s-a acumulat un lac de 456 de milioane de metri cubi de apă. Este o construcție hidroenergetică impresionantă, dar care ascunde una dintre multiplele crime ale regimului comunist. Ștefan Dumitrache, directorului Muzeului Curtea de Argeș, a declarat pentru Adevărul: „Înainte de umplerea lacului, zona arăta cum arată o colonie de muncitori din ziua de azi. Între toate construcţiile de lemn care împânzeau zona, se remarcau vreo două mai mari: Casa Verde şi Casa Brătienilor, peste standardele de atunci, cu fundaţii de beton, precum şi o bisericuţă”. Sursa Foto: Envato | Profimedia Citește și: „Insula Fortăreață” care a fost scufundată de CEAUȘESCU pentru a construi centrala „Porțile de Fier 1” Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele