Etichetă: vietnam

Vietnamezii construiesc cel mai mare stadion din lume: va avea o capacitate de 135.000 de persoane și va doborî toate recordurile

Un proiect de o amploare fără precedent prinde contur în Asia, promițând să redefinească standardele arhitecturii sportive. Cu cifre uimitoare, tehnologie de ultimă generație și un design inspirat de istoria unei națiuni, această structură a viitorului aspiră să devină un reper recunoscut la nivel global, scrie Gizmodo. În timp ce lumea urmărește evoluția marilor locații sportive, se conturează un proiect ambițios cu intenția de a depăși toate limitele cunoscute. Într-o regiune din ce în ce mai dedicată inovației și dezvoltării, se ridică o structură monumentală care își propune să impresioneze nu doar prin dimensiunile sale, ci și prin experiența tehnologică și vizuală pe care o va oferi milioanelor de fani în următorii ani. Astfel că, Asia captează din nou atenția internațională cu un proiect care ar putea deveni un punct de referință absolut în sportul mondial. În Hanoi, Vietnam, construcția stadionului Trong Dong avansează, o locație concepută să atingă o capacitate fără precedent și să se claseze printre cele mai impresionante structuri create vreodată. Ambiția din spatele proiectului este uriașă. Odată finalizat, stadionul va putea găzdui peste 135.000 de spectatori, o cifră care l-ar plasa deasupra celor mai mari arene sportive existente în prezent. Proiectul face parte din Olympic Sport City, un complex masiv conceput pentru a stimula dezvoltarea sportivă, turistică și economică a regiunii. Stadionul este programat să fie finalizat în 2028 și reprezintă o investiție de aproximativ 28 de miliarde de dolari. Viitorul stadion nu va ieși în evidență doar prin dimensiunile sale. Va încorpora și soluții tehnologice concepute pentru a transforma modul în care publicul experimentează evenimentele majore. Construcția stadionului Trong Dong face parte dintr-o strategie mult mai amplă, căci Vietnamul își propune să se impună ca unul dintre principalele centre sportive din Asia și să concureze cu țările care domină în prezent organizarea competițiilor internaționale majore. Autorul recomandă: Ce trebuie conectat primul, telefonul mobil sau încărcătorul, pentru a evita deteriorarea mecanică și electrică

Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani

Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților.  Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari.  Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera.  Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani.  176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări.  Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari.  SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului.  A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a  6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre

Fost premier israelian: „Suntem în impas. Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak, Afganistan. Nu poți militar să extragi uraniul din Iran”. Care sunt îngrijorările

Fostul prim-ministru israelian Ehud Barak a avertizat că conflictul legat de Iran, care implică SUA și Israel, a intrat într-o fază de impas, argumentând că acțiunea militară singură nu poate rezolva provocări strategice cheie, cum ar fi programul nuclear al Iranului. Ehud Barak a susținut că Statele Unite nu au obținut victorii decisive în războaiele din ultimele șase decenii. El crede că, deși SUA au avut succes în bătălii individuale, s-au chinuit să le transforme în victorii strategice pe termen lung. Barak a subliniat că conflictele moderne încep adesea cu succese rapide, dar treptat trec la perioade prelungite de stagnare, necesitând soluții politice mai degrabă decât soluții pur militare. Barak a afirmat că eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului prin operațiuni militare nu este fezabilă din punct de vedere practic. El a sugerat că aproximativ 450 de kilograme de material nu ar putea fi eliminate doar prin atacuri convenționale, subliniind limitele forței miliare în abordarea preocupărilor legate de proliferarea nucleară. „Ehud Barak: Poate fi deschisă Strâmtoarea Ormuz? Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak și Afganistan” „Trebuie să desfășori acolo două divizii americane și să te pregătești să stai luni de zile. Așa a arătat începutul războiului din Vietnam, începutul războiului din Irak și același lucru în Afganistan. La început reușește. Apropo, în toate aceste războaie – inclusiv acest nou capitol al nostru – trebuie să știi: un război inițiat începe cu o realizare strălucită și pagube impresionante. Apoi vine etapa „pășirii pe apă”, în care cred că am intrat. Și dacă nu știi cum să ieși din ea și să o întrerupi la timp, se termină în negocieri în condiții inferioare celor existente înainte de a începe totul sau în înfrângere. Iar America nu a câștigat niciun război – a câștigat aproape fiecare bătălie – dar nu a câștigat niciun război în ultimii 60 de ani. Toate acestea trebuie luate în considerare și sper din tot sufletul că mă înșel”, a spus Barak. Ehud Barak: „Israelul, la nivel politic, nu știe sau nu vrea să pună capăt războiului” Ehud Barak l-a criticat și pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu: „Israelul, la nivel politic, nu știe – nu știe sau nu vrea – să pună capăt războiului. Nu știe cum să pună capăt războaielor. Au trecut doi ani și jumătate; Hamas este încă acolo după ce ne-a promis de șase ori că suntem la un pas de „Victoria Totală”. Hezbollah este încă acolo după ce ne-au spus că i-am dat înapoi cu decenii. Și programul nuclear și rachetele iraniene sunt încă acolo după ce ne-au clarificat că el [Netanyahu] a eliminat amenințarea existențială. Acum, care este problema? Când nu există adevăr și nu există încredere. De asemenea, nu cunoaștem toate detaliile – inclusiv cei dintre noi care am fost adânc implicați în aceste probleme.Nu știm care este adevărul. Dar pur și simplu nu ar trebui să ne mintă în față într-un mod atât de flagrant, astfel încât să putem participa la discuție mai serios”. Comentariile sale reflectă dezbateri mai ample între analiștii din domeniul apărării cu privire la posibilitatea de a demonta eficient infrastructura nucleară profund înrădăcinată a Iranului. Barak a descris situația actuală ca intrând într-o fază de „impas”, în care câștigurile operaționale inițiale cedează locul unei incertitudini prelungite. El a avertizat că, fără o strategie clară de încheiere a conflictului, rezultatele s-ar putea pierde și ar putea duce la negocieri prelungite sau la soluționări nefavorabile. De asemenea, el a făcut paralele cu conflicte istorice precum Vietnam, Irak și Afganistan, menționând că succesele timpurii în aceste războaie nu au prevenit complicațiile pe termen lung. Barak a subliniat prezența operațională continuă a unor grupări precum Hamas și Hezbollah, argumentând că afirmațiile repetate privind înfrângerea lor strategică nu au corespuns cu realitatea de pe teren. El a sugerat că, în ciuda presiunii militare, aceste grupuri rămân active, contribuind la instabilitatea continuă din regiune. Fostul prim-ministru a pus, de asemenea, sub semnul întrebării capacitatea conducerii politice de a încheia războaie în mod eficient. El a susținut că lipsa de transparență și încredere în mesajele publice complică procesul decizional strategic și înțelegerea publică a obiectivelor conflictului. Barak a avertizat că, fără o planificare clară a finalului, conflictele riscă fie să se încheie în condiții mai proaste decât înainte, fie să nu ajungă la o rezoluție semnificativă. Barak a subliniat, de asemenea, complexitatea scenariilor potențiale de escaladare, inclusiv controlul punctelor cheie de blocare maritimă, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz. El a sugerat că ar fi necesare desfășurări de trupe la scară largă și o prezență militară prelungită pentru operațiuni susținute, crescând riscul unui conflict prelungit.

Câți bani a cheltuit un român ca să trăiască o lună în Vietnam. Pe ce a dat cei mai mulți bani

Iată câți bani a cheltuit un român ca să trăiască o lună în Vietnam și pe ce anume a plătit cei mai mulți bani în cele 30 de zile petrecute acolo. Un român a decis să trăiască o lună de zile în Vietnam. Acesta a calculat apoi câți bani a cheltuit și a filmat totul, după care a postat pe Tik Tok. Marius este cunsocut în mediul online pentru vacanțele sale, iar recent a ales să trăiască o lună în Vietnam. Românul a postat pe TikTok toate cheltuielile avute în cele patru săptămâni, dar și cât a plătit pentru avion, transport, cazări, mese și alte activități. Excursia sa a început la finalul lunii noiembrie și s-a încheiat la final de decembrie, după cum a scris tânărul pe Tik Tok. Astfel, în total, el a plătit circa 2.059 de euro în timpul șederii sale în Vietnam. Tânărul a avut și două zboruri interne în țară, a vizitat trei orașe, a închiriat scuter, dar s-a deplasat și cu taxiul. De departe cele mai mari cheltuieli au fost pentru mese în timpul celo 30 de zile. Cheltuielile cele mai mari avute au fost pentru cazare în cele trei orașe în care a mers. El a dezvăluit pe TikTok că a stat în unele dintre cele mai cunoscute orașe din Vietnam, și anume, DaNang, Ho Chi Minh, Phu Quoc. Pentru cazare a plăti, în total, 480 de euro. Conform postării de pe TikTok, acesta a dat în total 420 de euro pentru mesele pe care le-a luat timp de o lună, în restaurant și în locații de tip fast-food. Apoi, el a mai plătit și pentru diferitele activități la care a participat în timpul sejurului în Vietnam, suma de 230 de euro. La toate acestea se mai adaugă și cheltuieli neprevăzute care ajung la 76 de euro. Iar pentru zborurile din România spre Vietnam, cu două escale, tânărul a plătit 370 de euro dus și 240 de euro întors. Acesta a mai zburat în Vietnam de două ori cu două curse interne, totalul celor două curse fiind de 67 de euro. Pentru taxiuri a dat 120 de euro în timpul întregii luni, iar pentru un scuter pe care l-a închiriat a dat 20 de euro pentru o săptămână și alți 36 de euro din cauza unui accident în care a fost implicat. Autorul recomandă: Destinațiile europene care primesc locuitori și plătesc și 70.000 de euro ca să se mute acolo în 2026. Sunt așteptați și români

Tratat ONU împotriva criminalității cibernetice, semnat la Hanoi, în Vietnam

Tratatul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 40 de state și are ca obiectiv principal să faciliteze cooperarea internațională împotriva criminalității cibernetice, inclusiv în cazuri de phishing, ransomware, trafic online și discurs instigator la ură. „Spațiul cibernetic a devenit teren fertil pentru criminali. În fiecare zi, escrocherii sofisticate fraudează familii, fură mijloace de trai și golesc economiile cu miliarde de dolari. Convenția ONU împotriva criminalității cibernetice este un instrument legal puternic pentru a ne întări apărarea colectivă”, a declarat secretarul General al ONU, Antonio Guterres, citat de Reuters, la deschiderea evenimentului din Vietnam, sâmbătă. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a adăugat că semnarea tratatului „nu doar marchează nașterea unui instrument juridic global, ci și afirmă vitalitatea multilateralismului, unde țările depășesc diferențele și își asumă responsabilități comune pentru pace, securitate, stabilitate și dezvoltare”. Însă, tratatul a stârnit critici privind definițiile vagi ale infracțiunilor, care ar putea fi interpretate abuziv. Cybersecurity Tech Accord, organizație din care fac parte companii precum Meta și Microsoft, a numit pactul un „tratat de supraveghere”, avertizând că acesta ar putea facilita partajarea datelor între guverne și ar criminaliza hackerii etici care testează vulnerabilitățile sistemelor. Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), care a coordonat negocierile, susține că tratatul include protecții pentru drepturile omului și promovează activitățile de cercetare legitimă. Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Canada au trimis diplomați și oficiali pentru a semna tratatul la Hanoi, iar rolul Vietnamului ca gazdă a stârnit controverse, fiind semnalate probleme privind libertățile online și cenzura. Organizații precum Human Rights Watch au raportat peste 40 de arestări în acest an, inclusiv pentru exprimarea opiniilor critice online. Vietnamul vede în tratat o oportunitate de a-și consolida poziția globală și apărarea cibernetică, pe fondul creșterii atacurilor asupra infrastructurii critice.

Vietnam evacuează mii de persoane și închide aeroporturi pe măsură ce taifunul Bualoi se apropie

Vietnam a închis aeroporturi și a început duminică evacuarea a mii de persoane din zonele potențial afectate, pe măsură ce taifunul Bualoi, intensificat, se apropie de țară. Fenomenul a provocat deja cel puțin 10 decese și inundații extinse în Filipine. Taifunul, cu viteze ale vântului de până la 133 km/h (83 mph), este așteptat să atingă țărmul central al Vietnamului în cursul zilei de duminică, mai devreme decât estimările anterioare, din cauza vitezei mari de deplasare. Agenția națională de meteorologie a avertizat că Bualoi este o furtună rapidă, cu intensitate puternică și arie largă de impact, capabilă să declanșeze simultan mai multe dezastre naturale: vânt puternic, precipitații abundente, inundații, viituri rapide, alunecări de teren și creșteri ale nivelului apelor de coastă. În provincia centrală Ha Tinh, autoritățile au început evacuarea a peste 15.000 de persoane, iar mii de militari sunt pregătiți să intervină. Vietnam a suspendat operațiunile la patru aeroporturi de coastă, inclusiv aeroportul internațional Danang, și a ajustat orele de plecare pentru mai multe zboruri. Guvernul a raportat deja inundații în Hue și Quang Tri din cauza ploilor abundente. Cu o coastă lungă la Marea Chinei de Sud, Vietnamul este frecvent afectat de taifunuri care pot fi extrem de periculoase. Anul trecut, taifunul Yagi a provocat aproximativ 300 de decese și daune materiale de 3,3 miliarde de dolari.

The Associated Press: Rusia și Vietnamul folosesc profituri din energie pentru a evita sancțiunile SUA /Moscova și Hanoi mențin contractele militare

Rusia și Vietnamul au creat un mecanism prin care folosesc profitul obținut de o companie de petrol și gaze, care nu este supusă sancțiunilor internaționale, pentru tranzacții cu armament, ocolind transferurile de fonduri prin sistemul financiar global. Reporterii Associated Press au obținut documente guvernamentale vietnameze care arată că sistemul, despre care s-a aflat prima dată în 2023, a fost recent îmbunătățit pentru a continua să funcționeze chiar și în cazul impunerii unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Documentele le-au fost furnizate reporterilor de către un oficial vietnamez care, sub protecția anonimatului, a indicat că face parte dintr-o facțiune care se opune strângerii legăturilor cu Rusia, care riscă să pună în pericol relația cu Washingtonul. Vietnamul a cumpărat echipament militar din Rusia pe credit – inclusiv avioane de luptă, tancuri și nave – apoi a rambursat acel credit din partea sa din profiturile obținute de Rusvietpetro, o companie petrolieră comună Vietnam-Rusia care operează în Siberia. Toate tranzacțiile au evitat sistemul global SWIFT, care este monitorizat de Statele Unite și alte națiuni occidentale. Detaliile planului au fost stabilite într-un document din vara lui 2024, înaintea unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin la Hanoi. Cum funcționează mecanismul În primul rând, profitul obținut de Vietnam din joint-venture-ul Rusvietpetro din Siberia este trimis la Moscova pentru a rambursa creditul acordat pentru achiziții militare; Sumele care rămân după rambursarea împrumuturilor sunt transferate în conturile din Rusia ale companiei ruse de petrol și gaze de stat Zarubezhneft; În cele din urmă, în Vietnam, Zarubezhneft își folosește compania joint-venture de acolo pentru a transfera o sumă egală de bani către Petrovietnam (PVN, compania vietnameză de petrol și gaze), evitând orice transfer financiar internațional. De ce este necesar mecanismul? Mecanismul conturat în documentele obținute de Associated Press pare menit să evite posibilitatea unor sancțiuni viitoare și amenințarea cu sancțiuni secundare, impuse celor care facilitează activitățile entităților aflate sub sancțiuni primare. „În contextul impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei în general și a eliminării Rusiei din SWIFT în special, această metodă de plată este considerată relativ confidențială și adecvată, deoarece banii circulă doar pe teritoriul Vietnamului și Rusiei iar Vietnamul nu trebuie să-și facă griji cu privire la riscurile de a fi afectat de embargoul SUA,” a scris directorul general al Petrovietnam, Le Ngoc Son, în documentul din 11 iunie 2024. Zarubezhneft nu se confruntă în prezent cu sancțiuni impuse în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, deși directorul său general Serghei Kudriașov a fost numit într-o serie de sancțiuni vaste asupra sectorului energetic rus, anunțate în ianuarie, cu zece zile înainte de învestirea lui Trump. Președintele consiliului de administrație al Zarubezhneft, Evgheni Murov, un fost ofițer KGB, a fost, de asemenea, sancționat de SUA în 2014, când conducea Serviciul Federal de Protecție, responsabil pentru siguranța președintelui rus Vladimir Putin și a altor oficiali de rang înalt. Operațiuni în curs de extindere În timpul vizitei lui Putin la Hanoi din iunie 2024, Zarubezhneft a primit o licență pentru a dezvolta zăcământul de gaze „Block 11-2” de pe platoul continental al Vietnamului. În mai 2025, în timpul unei vizite la Moscova, o delegație vietnameză a semnat o serie de acorduri legate de explorarea petrolului și gazelor și un „Plan de parteneriat strategic” pentru apărare și alte forme de cooperare, care acoperă perioada 2026-2030. Importanța strategică a Vietnamului, între Rusia, China și SUA Vietnamul are una dintre cele mai capabile armate din Asia de Sud-Est și lucrează la a-și consolida puterea navală și aeriană, în mare parte orientată spre o posibilă amenințare din partea Chinei. În 2011, Rusia a acordat Vietnamului un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția a două fregate și 64 de tancuri T90S. Un alt credit de opt miliarde de dolari a fost acordat în 2023 pentru un acord care implica avioane de luptă SU-30 și încă două fregate. China este astăzi cel mai mare partener comercial al Vietnamului, dar tensiunile dintre cele două țări ca urmare a pretențiilor teritoriale din Marea Chinei de Sud sunt în creștere. Între timp, Statele Unite sunt cea mai mare piață de export a Vietnamului. După ce au ridicat embargoul asupra armelor asupra Vietnamului în 2016, SUA au devenit din ce în ce mai importante în furnizarea de bunuri de apărare. La rândul său, SUA văd Vietnamul ca pe un partener strategic important în încercarea de a contracara China. Pe de altă parte, relația de zeci de ani din domeniul militar cu Rusia înseamnă că Vietnamul va rămâne dependent de Rusia pentru piese de schimb și alte materiale în anii următori, iar contractele recente sugerează că Hanoiul nu se îndepărtează de Moscova, chiar dacă relațiile cu SUA se strâng. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în ROMÂNIA și Polonia

Beijingul înregistrează o creștere semnificativă a exporturilor și importurilor/ Companiile chineze beneficiază de armistițiul cu SUA

Exporturile și importurile Chinei au înregistrat o creștere semnificativă în ultimele luni, pe măsură ce companiile s-au grăbit să beneficieze de un armistițiu în războiul comercial cu SUA. China a fost vizată inițial de taxe vamale de trei cifre de către Statele Unite însă s-a bucurat de un armistițiu cu președintele american, Donald Trump, care i-a permis să înregistreze progrese în domeniul comercial. Exporturile către Statele Unite au scăzut cu aproximativ 22% față de anul precedent, iar importurile au înregistrat o scădere de 19%. Totuși, exporturile către Africa și Asia de Sud-Est au crescut, pe măsură ce companiile chineze și-au orientat vânzările către alte piețe. Excedentul comercial global al Chinei pentru 2025 a crescut la 683,5 miliarde de dolari până la sfârștiul lunii iulie, cu aproape o treime mai mare decât surplusul din aceeași perioadă a anului precedent. Datele au arătat că surplusul Chinei în iulie a fost de 98,2 miliarde de dolari, în timp ce exporturile către SUA au fost cu 23,7 miliarde de dolari mai mari decât importurile. Importurile americane din China suportă un tarif de cel puțin 30%. Trump ordonase, anterior, taxe vamale de până la 245%, Beijingul oferind un răspuns adecvat acestei amenințări din partea SUA. Nu există informații cu privire la o posibilă extindere a termenului limită din 12 august al armistițiului. Piața chineză ar putea fi afectată de noile taxe asupra bunurilor vietnameze Administrația Trump a majorat tarifele la importurile din alte țări, deoarece Beijingul este suspectat că exportă mărfuri prin intermediul acestor state, conform agenției de presă The Associated Press. Vietnamul se confruntă cu o taxă de 20% la exporturile către SUA. „Având în vedere că această creștere temporară a cererii, cauzată de armistițiul comercial dintre SUA și China se estompează, iar tarifele pentru transporturile redirecționate prin alte țări cresc acum, exporturile par să rămână sub presiune în viitorul apropiat”, a avertizat economistul Zichun Huang. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Trump nu exclude scenariul unor taxe vamale suplimentare impuse CHINEI, din cauza achizițiilor de petrol din Rusia

SUA: Acord comercial între SUA și Vietnam anunțat de Donald Trump

„Tocmai am încheiat un acord comercial cu Vietnamul”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. Într-o postare ulterioară, anunțând mai multe detalii, Trump a spus că Statele Unite vor percepe un tarif de 20% pentru exporturile vietnameze în America și un tarif de 40% pentru „transbordare”. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a transmis într-o postare pe X miercuri după-amiază că tariful de „transbordare” înseamnă că „dacă o altă țară își vinde conținutul prin intermediul produselor exportate de Vietnam către noi – vor fi loviți cu un tarif de 40%”. Tariful de 20 % este dublu față de tariful minim actual pe care SUA îl aplică mărfurilor din Vietnam și practic din orice altă țară. „În schimb, Vietnamul va face ceva ce nu a mai făcut până acum, va oferi Statelor Unite ale Americii acces total la piețele sale comerciale”, a adăugat el. „Cu alte cuvinte, ei își vor deschide piața pentru Statele Unite, ceea ce înseamnă că, vom putea să ne vindem produsele în Vietnam la tarif zero”. Nu a fost imediat clar dacă acordul a fost finalizat sau dacă Vietnamul a fost de acord cu ceea ce a anunțat Trump. Postul de știri de stat din Vietnam a raportat că secretarul general Tô Lâm și Trump au vorbit la telefon miercuri pentru a pune la punct termenii acordului, la care s-a referit ca la un cadru.

Japonia și Vietnamul se angajează să sprijine comerțul liber/ Economia lumii devine din ce în ce mai incertă

Japonia și Vietnamul se angajează să sprijine comerțul bilateral și să respecte regulile globale privind libera circulație a mărfurilor, în contextul în care premierul japonez, Shigeru Ishiba, s-a întâlnit cu liderii vietnamezi la Hanoi. ”Economia lumii devine din ce în ce mai incertă, iar impactul asupra regiunii Asiei de Sud-Est devine, de asemenea, evident”, a declarat Shigeru Ishiba. Prima călătorie a premierului japonez în Vietnam și vizita sa ulterioară în Filipine marchează cele mai recente întâlniri la nivel înalt din Asia de Est, pe fondul escaladării incertitudinii globale declanșate de amenințarea tarifelor vamale americane. În ultimele săptămâni, Vietnamul l-a găzduit pe președintele Chinei, Xi Jinping, și pe miniștrii sud-coreeni, în timp ce Tokyo a avut o întâlnire trilaterală cu Beijingul și Seulul, conform agenției de presă Reuters. La începutul lunii aprilie, Casa Albă a aplicate ”tarife bilaterale” de 46% Vietnamului și 24% Japoniei. Aceste taxe comerciale au fost amânate pentru 90 de zile, dar SUA nu a ridicat tarifele de 10% pe toate importurile. Japonia și Vietnam se angajează să coopereze în domeniul economic ”Vom coopera pentru a menține o ordine internațională liberă și deschisă, bazată pe statul de drept”, a anunțat Ishiba. Președintele Vietnamului, To Lam, a cerut Japoniei să crească investițiile în proiecte de infrastructură, după ce s-a întâlnit cu Ishiba. Președintele chinez a călătorit, anterior, în Vietnam, fiind întâmpinat de ceremonia pregătită de președintele Luong Cuong. Xi Jinping a cerut o cooperare mai puternică în domeniul industrial și al lanțului de aprovizionare. De asemenea, președintele a solicitat consolidarea parteneriatului prin inițiative regionale, precum Cooperarea Asiei de Est și Cooperarea Lancang-Mekong, conform Ministerului chinez de Externe. ”În calitate de beneficiari ai globalizării economice, atât China, cât și Vietnamul ar trebui să consolideze hotărârea strategică, să se opună în comun actelor de agresiune unilaterală, să susțină sistemul global al comerțului liber și să mențină lanțurile de aprovizionare stabile” a declarat acesta, potrivit unui comunicat al Afacerilor Externe al Chinei. Foto: Profimedia Citește și: Coreea de Nord confirmă desfășurarea de trupe militare în Rusia/ Kim Jong-Un anunță construirea unui monument în onoarea LUPTELOR din Ucraina Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele