Capital politic pentru alegerile din 2026. Ce promisiuni începe să facă Viktor Orban pentru a câștiga votul funcționarilor publici
Anunțul a fost făcut prin intermediul unei postări pe rețelele sociale și vine în contextul în care Guvernul de la Budapesta a anunțat și alte cheltuieli în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2026, scrie Reuters. „Vom acorda o subvenție de un milion de forinți (aproape 3.000 de dolari – n.r.) pentru locuințe medicilor, asistentelor medicale, ofițerilor de poliție, profesorilor, soldaților și altor funcționari publici, care poate fi utilizată pentru rambursarea ipotecii sau ca avans pentru un nou credit imobiliar”, a declarat premierul Ungariei. Decizia finală privind programul care include acordarea acestor subvenții va fi luată luna viitoare, relevă sursa citată. Recent, Guvernul de la Budapesta a anunțat un sistem de credite ipotecare subvenționate pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuință, care se estimează că va costa până la 443 de milioane de dolari pe an în subvenții la rata dobânzii. În fruntea Guvernului din 2010 Luna trecută, guvernul Ungariei și-a majorat planul de împrumut, în parte pentru a-și finanța măsurile preelectorale, pe fondul unei economii mai slabe decât se preconiza. Viktor Orban se află în funcția de premier al Ungariei din 2010, iar în prezent se confruntă cu un contracandidat neobișnuit de puternic, pe fondul dificultăților economice. Economia Ungariei a înregistrat o creștere anuală de 0,1% în al doilea trimestru, ușor peste așteptări, în contextul în care Orban speră că o revenire a creșterii economice îl va ajuta să obțină un nou mandat în alegerile de anul viitor.
Avertismentul lui Viktor Orbán: Probabilitatea unui RĂZBOI mondial crește continuu. Europa se joacă cu focul
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat sâmbătă, la Băile Tușnad, că „nu va fi război în Europa, că deja există”, deoarece războiul ruso-ucrainean este un astfel de conflict. Liderul de la Budapesta a adăugat că „Europa se joacă cu focul”. Viktor Orbán a spus că există semne că va fi un război în Europa. „Prin victoria lui Trump în alegerile din SUA am reușit să evităm un război mondial. S-au sistat discriminările față de Ungaria, au pornit investitorii. Va fi sau nu război mondial? Nu avem un răspuns cert. Toată lumea resimte riscul războiului. Francezii au spus 50% da, spaniolii 50%, italienii 46%, nemții 41% etc. într-un sondaj. Nu înseamnă neapărat că va urma, dar există semne sinistre. Am făcut o listă”, a explicat el. Șeful guvernului Ungariei a continuat: „A existat o rivalitate între marile puteri mondiale. Avem Ucraina, Franța și Marea Britanie. Mai există Rusia, China și americanii. În lume au existat 111 conflicte armate în 2023, 180 în 2024, acum e un număr dublu. Înaintea fiecărui război, există o cursă de înarmare acerbă. Până în 2025, cheltuielile în industria militară aproape că s-au dublat. S-au făcut investiții uriașe. Trebuie să ai profit, ca să ai, trebuie să ai și război. Mai există un semn – se blochează comerțul. Alt semn – migrația. Nu putem să spunem că există un risc cert, dar semne există. Trebuie să fim calmi și să gândim la rece”. „Probabilitatea unui război mondial crește continuu”, a adăugat șeful guvernului ungar, apoi a continuat: pentru maghiari, din aceasta rezultă că Ucraina nu trebuie acceptată în Uniune, chiar dacă Bruxelles „se întoarce cu susul în jos”. Apoi a amintit că, în cadrul discuțiilor purtate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, în urmă cu un an, nu a reușit să-l convingă pe șeful statului că timpul nu este de partea lor și că, prin urmare, ar trebui să înceapă negocierile de pace. Acest lucru arată că o singură țară nu poate face prea multe pentru pace, dar că ar putea avea șanse dacă ar forma o alianță pentru reconciliere, a precizat Viktor Orbán. Între timp, Ungaria trebuie să se pregătească și pentru eventualitatea unui război, adică „trebuie să ne pregătim pentru izolare”, a adăugat Viktor Orbán, care a mai spus că, astăzi, dintre cele șase centre de putere ale lumii (printre care le-a enumerat pe următoarele: Statele Unite, China, Rusia, India, statele turcești, Bruxelles) avem relații bune cu cinci. Și acest lucru ne poate ajuta. Potrivit liderului de la Budapesta, „nu va fi război în Europa, ci deja există”, deoarece războiul ruso-ucrainean este un astfel de conflict. El a adăugat că Europa „se joacă cu focul, sau mai bine zis cu iadul, din 2014”. Viktor Orbán i-a criticat pe cei care descriu războiul dintre Rusia și Ucraina ca fiind un conflict între o putere autoritară și una democratică, adăugând că, în opinia sa, Occidentul nu a înțeles că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea reprezenta o criză existențială pentru Rusia. „Orice astfel de mișcare perturbă echilibrul de forțe, provocând o reacție imediată din partea părții adverse (…). Lecția pe care Occidentul trebuie să o învețe din asta este că războiul poate fi declanșat și de bune intenții”, dacă acestea apar în locul și momentul nepotrivit, a adăugat el. În opinia sa, aderarea Ucrainei la Occident – spre deosebire, de exemplu, de reunificarea Germaniei, unde condițiile erau ideale – „a fost prezentată la momentul nepotrivit, în locul nepotrivit, cu metode nepotrivite”, iar rezultatul a fost războiul. Prim-ministrul Ungariei a mai spus că războiul nu este o decizie, ci un rezultat final și a avertizat că, dacă nu va exista o ordine globală, vor exista doar forme regionale de supraviețuire. AUTORUL RECOMANDĂ: Viktor Orbán, la Băile Tușnad: BOLOJAN, un politician serios, interesat în succesele româno-ungare Viktor Orbán, de pe „pământ românesc”, în Transilvania / Cum își promovează tradiționalul DISCURS: „Mergem mai departe”
Viktor Orbán se întâlnește cu Ilie Bolojan, înainte de discursul său de la Băile Tușnad
Premierul României, Ilie Bolojan, se va întâlni la finalul acestei săptămâni cu premierul ungar Viktor Orbán, transmite publicația Maszol. Presa maghiară spune că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Viktor Orbán va avea loc înainte de discursul premierul ungar de la Băile Tușnad, care va avea loc sâmbătă. Anterior, Németh Zsolt, președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Sepsi Radio că „există toate șansele” ca premierul maghiar să se întâlnească cu omologul său român. Și anul trecut, înaintea discursului de la Tușnad, Viktor Orbán a avut o întrevedere cu premierul României de atunci, Marcel Ciolacu, la București, unde principala temă de discuție a fost aderarea României la spațiul Schengen. La fel ca în 2024, Hunor Kelemen, președintele UDMR, va fi prezent și de data aceasta la întâlnirea prim-ministrului. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Premierul maghiar, nelipsit la Băile Tuşnad (Bálványos). Viktor Orbán, vânătoare de voturi în România Ziua și „reforma”! Bolojan iese din nou la 18.00! Astăzi cu vicepremierul Anastasiu
Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice
Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Viktor Orban cere demisia președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen
„Mâine va fi o zi turbulentă pentru Parlamentul European”, a afirmat Orban, referindu-se la votul de încredere ce va avea loc pe 10 iulie în Strasbourg. „Membrii Parlamentului European vor decide dacă ea trebuie să rămână în funcția de șef al birocrației de la Bruxelles. Deși votul este legat de o serie de scandaluri de corupție în jurul președintei, știm cu toții că corupția este doar vârful aisbergului”, a scris Orban pe Facebook. Premierul ungar a subliniat că problema nu se rezumă doar la corupție, ci ține și de competență, rezultate și viitorul Europei. În opinia sa, politica actuală a UE este un eșec pe toate planurile. Orban a menționat că competitivitatea Europei se prăbușește, prețurile la energie cresc vertiginos, imigrația ilegală scapă de sub control, ideologia de gen se extinde, conflictul din Ucraina se prelungește, fermierii europeni sunt în pragul falimentului, iar „ideologia verde fără sens a scăpat de sub control”. „Mâine va fi momentul adevărului: elita imperială de la Bruxelles versus patrioții cu bun simț. Nu există cale de ocolire – trebuie făcută o alegere. Doamnă președintă, conducerea înseamnă responsabilitate. Este timpul să plecați!”, a concluzionat Orban, cerându-i lui von der Leyen să demisioneze. Votul de încredere din Parlamentul European vine în contextul unor acuzații privind nereguli în achiziționarea vaccinurilor anti-COVID-19, unele dintre acestea nefiind aprobate în urma unor teste clinice riguroase.
Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon. Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”. În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine. Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft: Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”. În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens: 1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale, 2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia, 3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice, 4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas, 5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania. Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria Experții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat. Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei: Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria. Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria). Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată. De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune. Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică. Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză. Concluzii În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung. Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință. România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză. La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Viktor Orban propune un dialog bilateral româno-ungar cu Nicușor Dan pentru o cooperare strânsă în UE
Într-un interviu acordat portalului Krónika Online, Orbán a evidențiat interesul pentru un dialog bilateral româno-ungar și a punctat existența unor „interese convergente” între cele două state. Aflat la Târgu Mureș, unde a participat la înmormântarea juristului Előd Kincses, liderul de la Budapesta a transmis un mesaj de deschidere către București, spunând că „în probleme economice, militare, în chestiunea războiului și a păcii”, vrea să înțeleagă mai bine viziunea lui Nicușor Dan. Viktor Orbán dorește o colaborare pragmatică În aceeași intervenție, Viktor Orbán a subliniat că relațiile româno-ungare pot intra într-o nouă etapă de cooperare pragmatică, în contextul provocărilor europene și globale. Premierul a felicitat România pentru succesul în procesul de aderare la spațiul Schengen și a recunoscut eforturile diplomatice susținute, precizând că țara „merita acest statut”. Totodată, Orbán a adus în discuție și greaua moștenire economică pe care noul guvern condus de Ilie Bolojan a preluat-o, exprimând empatie față de dificultățile economice ale României: „Le țin pumnii să reușească.” Relațiile româno-ungare în UE Potrivit lui Orbán, atât România, cât și Ungaria se confruntă cu presiuni similare, iar cooperarea strânsă în cadrul UE este crucială. Declarațiile premierului ungar indică o deschidere reală spre relansarea relațiilor bilaterale, pe fundalul unei Europe marcate de instabilitate economică și conflicte regionale. Prin inițierea unui dialog bilateral româno-ungar cu noul președinte al României, Orbán pare să mizeze pe o relație strategică, care să aducă beneficii ambelor țări în cadrul Uniunii Europene.
Budapesta a expulzat doi diplomați ucraineni, după acuzațiile de spionaj ale Kievului la adresa Ungariei
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat vineri că a destructurat o rețea de spionaj operată de serviciile secrete militare ungare. Budapesta a respins acuzațiile care i s-au adus în acest scandal și a expulzat doi diplomați ucraineni. Potrivit SBU, doi suspecți, foști membri ai armatei ucrainene, au fost arestați și acuzați de trădare. Agenția susține că aceștia lucrau pentru serviciile de informații militare ungare și au primit bani, echipamente speciale și instrucțiuni pentru a transmite date clasificate privind sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei, în special din regiunea Transcarpatia, relatează Reuters, citată de Mediafax.ro. Doi angajați ai ambasadei ucrainene la Budapesta, acuzați că ar fi desfășurat activități de spionaj În replică, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că acuzațiile sunt nefondate și motivate politic, acuzând Ucraina de defăimare la adresa Ungariei. El a anunțat expulzarea a doi angajați ai ambasadei ucrainene la Budapesta, acuzați că ar fi desfășurat activități de spionaj sub acoperire diplomatică. Szijjártó a sugerat că reacția Ucrainei ar fi determinată de opoziția guvernului ungar față de sprijinul militar acordat Kievului. Autoritățile din Ucraina au descoperit o rețea de spioni condusă de statul maghiar Agenția de securitate ucraineană SBU a anunțat vineri că a descoperit o rețea de spionaj condusă de statul maghiar, care avea scopul de a obține informații despre apărarea Ucrainei. Într-o declarație, SBU a afirmat că a reținut doi suspecți de spionaj care, potrivit ucrainenilor, acționau la ordinele serviciilor de informații militare maghiare. SBU a declarat că a fost pentru prima dată în istoria Ucrainei când s-a descoperit că o rețea de spionaj maghiară lucra împotriva intereselor Kievului. „Pentru prima dată în istoria Ucrainei, Serviciul de Securitate a demascat o rețea de informații militare maghiare care desfășura activități de spionaj în detrimentul statului nostru”, a declarat SBU. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Autoritățile din Ucraina au descoperit o rețea de SPIONI care acționau la ordinele serviciilor din Ungaria WSJ: Agențiile de informații din SUA au fost instruite să își intensifice activitățile de SPIONAJ în Groenlanda. Guvernul danez, “profund îngrijorat” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Ungaria investighează un nou focar de febră aftoasă, anunță șeful de cabinet al lui Orban
O anchetă este în curs de desfășurare în Ungaria pentru a stabili cum a apărut febra aftoasă în vestul țării, la patru ferme de creștere a bovinelor, a declarat joi, într-un briefing de presă, șeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban, citat de Reuters. „În acest moment, putem spune că nu poate fi exclusă posibilitatea ca virusul să nu aibă o origine naturală; este posibil să avem de-a face cu un virus creat artificial”, a afirmat Gergely Gulyás. La începutul lunii martie, Ungaria a anunțat primul caz de febră aftoasă din ultimii 50 de ani, care a fost înregistrat la o fermă de bovine. De atunci, țara vecină a lansat noi măsuri de dezinfecție pentru a ajuta la limitarea focarului de febră aftoasă. Și Slovacia a detectat focare în cinci locații, în aprilie, după ce a raportat primele cazuri în martie. Țara vecină a intensificat, de asemenea, măsurile pentru a limita răspândirea bolii. Autoritățile slovace au reintrodus controalele la frontierele cu Ungaria și Austria în perioada 8 aprilie – 7 mai 2025, iar Austria a decis închiderea mai multor puncte de mic trafic la granița cu Ungaria, măsură care aplicabilă între 5 aprilie și 20 mai. Ministerul Afacerilor Externe din România a emis atenționări de călătorie pentru Slovacia și Austria, în contextul apariției focarelor de febră aftoasă în Ungaria, Slovacia și Austria.