Medicii au stabilit care este momentul ideal pentru a bea vin astfel încât acesta să producă beneficii asupra sănătății
Medicul Michael Mosley a dezvăluit că o băutură populară poate oferi mai multe beneficii pentru sănătate, cum ar fi reducerea colesterolului, scăderea tensiunii arteriale și multe altele. Înainte de moartea sa, expertul a avut o serie de emisiuni la BBC Radio 4 în care a relatat, printre altele, că un pahar obișnuit de vin roșu a îmbunătățit nivelul colesterolului, potrivit Express. „În Israel, în 2015, oamenii de știință au luat 224 de diabetici abstinenti și i-au repartizat aleatoriu fie la un pahar mediu de vin roșu, fie la un pahar de vin alb, fie la un pahar de apă minerală la cină – în fiecare seară, timp de doi ani. Consumatorii de vin roșu au ieșit învingători, cu îmbunătățiri semnificative ale scorurilor de colesterol și, poate surprinzător, ale calității somnului”, a transmis medicul în emisiunea radio. Beneficiile nu se termină aici, deoarece unele dintre persoanele care au băut vin roșu au avut și un control mai bun al glicemiei, iar acest lucru se spune că este departe de a fi o „coincidență”. „Un alt studiu din Spania a arătat că consumul de vin roșu poate îmbunătăți răspunsul organismului la insulină, rezultând capacitatea de a elimina zahărul din sânge mai rapid”, s-a mai anunțat în cadrul emisiunii. Studiile au arătat și ce moment este cel mai indicat pentru consumul de vin Băutura trebuie consumată cu moderație, în timpul mesei, experții spunând că acest lucru „este mult mai bun pentru dumneavoastră decât să o consumați în alte condiții”. Un studiu care a urmărit 312.000 de persoane timp de11 ani a constatat că un pahar de vin consumat în timpul mesei a fost asociat cu un risc cu 14% mai mic de a dezvolta diabet de tip 2. Efectul protector a apărut numai atunci când vinul a fost consumat cu mâncare și cu moderație. Tim Spector, profesor de epidemiologie la King’s College London, a aprofundat și el subiectul în cadrul emisiunii de la BBC. El a spus că s-a demonstrat că vinul roșu îmbunătățește microbiomul, conform datelor colectate de la aproape 5.000 de persoane. „Ceea ce am descoperit a fost că consumatorii de vin roșu aveau un microbiom intestinal mai sănătos și mai divers decât cei care nu consumă alcool. Și, în general, consumatorii de alcool aveau un microbiom mai slab decât cei care nu consumă alcool”, a transmis Spector. El a explicat că microbiomul intestinal este unul dintre puținele aspecte ale corpului uman care nu este modelat de genetică, ci în întregime de factori de mediu și alimentari. Dovezile sugerează că „vinul roșu ar putea fi de fapt – în cantități mici și modeste – bun pentru intestinele noastre.” Moderația este esențială Doctorul Tim Spector a spus că oamenii trebuie să fie atenți la detalii. „Cu siguranță nu spunem că alcoolul în sine este bun pentru tine”, subliniind că studiul a arătat că odată ce un consumator se apropie de trei pahare de vin roșu pe zi, în medie, se pierde orice beneficiu. El a adăugat că un pahar la masă este o cantitate rezonabilă. „Totuși, ar trebui să încercați să evitați porțiile mari pe care le-ați putea găsi, de exemplu, într-un pub. Vorbim despre paharele de vin tradiționale franțuzești, unde ați bea între șase pahare și o sticlă”, a explicat el. Concluzia este că în cazul vinului roșu oamenii trebuie să se limiteze la un pahar mic sau două, câteva zile pe săptămână. Această abordare poate susține atât microbiomul intestinal, cât și inima.
Schimbările climatice rescriu harta vinului. Suedia devine o patrie a podgoriilor
La Kullabergs Vingård, o podgorie din sud-vestul Suediei, se apropie vârful recoltei anuale. La peste 1.600 de kilometri distanță de Provence sau Toscana, afacerile merg excelent în regiunea suedeză, scrie Bloomberg. Vinul suedez câștigă teren Cum podgoriile au obținut recent dreptul de a vinde direct consumatorilor, directorul executiv al Kullabergs, Victor Dahl, afirmă că vânzările au crescut cu 15–20% față de vara trecută. Industria suedeză se dezvoltă în pofida problemelor globale ale vinificatorilor, consumul în scădere, costurile tot mai mari de producție și, desigur, impactul schimbărilor climatice. Iar cum regiunile tradiționale suferă, Suedia devine cel mai nou punct de pe harta așa-numitelor „vinuri de climat rece”, alături de Oregon, Germania și Noua Zeelandă. „Este ușor să privești de sus vinurile din Suedia, dar producătorii au mult de muncă pentru a arăta că se pot crea vinuri interesante și complexe, cu un profil gustativ diferit”, spune Helena Lindberg, care a produs vinuri în Italia, Franța și Noua Zeelandă timp de trei decenii. „Poate că e timpul să ne deschidem ochii și să ne lărgim orizonturile. Nu totul trebuie să aibă gust de Bourgogne sau Bordeaux”, a subliniat Lindberg. De la vodcă la vin Suedia face parte din „centura vodcii” a Europei, unde cartofii rezistenți și nu strugurii fragili au fost baza băuturilor tradiționale. Vinurile locale, în special cele albe, cu gust proaspăt, nu vor concura probabil cu Absolut, brandul suedez de vodcă celebru la nivel mondial. Totuși, ele pot deveni o industrie profitabilă, prin vânzări interne, exporturi și prin integrarea în oferta hotelurilor boutique și a restaurantelor rafinate. Tina Berthelsen, fondatoarea cramei Lottenlund, la 30 de minute de Kullabergs, mizează și pe un plus de turiști străini care fug de canicula mediteraneană. Conform Institutului de Statistică din Suedia, exporturile au crescut cu aproape 30% din 2020, ajungând la circa 322 de milioane de coroane suedeze (34 milioane de dolari) anul trecut. Principalele piețe sunt Europa, SUA și Japonia. Numărul podgoriilor comerciale din Suedia s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 40. Suprafața totală cultivată este de 200 de hectare, dar potențialul este estimat la 3.000–4.000 de hectare, potrivit cercetătoarei Lotta Nordmark de la Universitatea de Științe Agricole.
Cât va ajunge să coste o sticlă de vin, după majorarea accizelor. Cramele românești ar putea risca să ajungă în faliment
Cât va ajunge să coste o sticlă de vin, după majorarea accizelor. Cramele românești ar putea risca să ajungă în faliment, în urma a trei factori, potrivit producătorilor autohtoni. Odată cu majorarea accizelor, producătorii autohtoni de vinuri vor fi nevoiți să plătească mai mult la fiecare sută de litri de vin. Cât va ajunge să coste o sticlă de vin, după majorarea accizelor Veștile nu sun tocmai favorabile pentru persoanele care dețin afaceri românești în zona producției de vinuri. Viticultorii se vor afla în situația de a plăti mai mult pentru suta de litri de vin, după majorarea accizelor. Acciza va fi de 10 lei per suta de litri în 2025. În anul 2026, acciza va ajunge la 11 lei per suta de litri de vin. Pe de altă parte, cramele românești ar putea risca să ajungă în faliment, în urma unor factori precum taxele mai mari, scăderea consumului de vin, dar și vremea nefavorabilă care influențează producția de vin. Unele dintre sortimentele de vin ar putea să cunoască creșteri ale prețurilor cu până la 30%, după majorarea TVA-ului la 21%. „Vinurile care în momentul actual se găsesc la raft între 16 şi 30 de lei vor fi afectate datorită acestui procent. Se consumă mult mai puţin vin liniştit (n.r. fără bule) decât în anii trecuţi”, a precizat Mugurel Nicolae, director de vânzări la o cramă din Vrancea, arată Observatornews.ro. Printre zonele afectate de secetă se numără viile din Dealu Mare. Deși în această perioadă ar fi trebuit să fie zonele împânzite cu fructe, vremea nefavorabilă a afectat considerabil producția. În 2024, de altfel, în țara noastră s-au produs 3,7 milioane de hectolitri de vin. Autorul recomandă: Cu cât se vinde o shaorma, acum, în iulie 2025. „Sper să se plafoneze preţul” Ministrul Finanțelor merge azi la Bruxelles, să convingă Comisia Europeană că noile TAXE vor reduce deficitul uriaș al României Cât va ajunge să coste un apartament în București, Constanța, Iași, Brașov și Cluj-Napoca, după creșterea TVA-ului. Cu cât se vinde 1m² SCUMPIRI majore la benzină și motorină de la 1 august. Cât vor plăti românii pe litru după creșterea accizelor și TVA Sursă foto: colaj Shutterstock (caracter ilustrativ)
Substanță toxică descoperită în aproape toate vinurile europene produse după 2010
O amenințare chimică ascunsă în vin Un studiu recent al rețelei Pesticide Action Network (PAN) Europe a identificat o creștere alarmantă a concentrației acidului trifluoroacetic (TFA), o așa-numită „substanță chimică eternă”, în vinurile europene, scrie The Guardian. TFA, un produs secundar al PFAS (substanțe chimice sintetice), este asociat cu potențiale probleme de fertilitate și a fost detectat la niveluri mult mai mari în vinurile produse după 2010 decât în cele din deceniile anterioare. Cercetătorii au testat 49 de vinuri comerciale din Europa, comparând sortimentele vechi cu cele recente. Vinurile produse înainte de 1988 nu conțineau urme de TFA, în timp ce cele din perioada 2021–2024 prezentau o concentrație medie de 121 µg/l – o creștere drastică față de perioada 1988 – 2010, când varia între 13 și 21 µg/l. Vinurile organice aveau niveluri mai scăzute decât cele convenționale, însă contaminarea a fost prezentă în ambele categorii. Pesticidele PFAS și impactul asupra mediului Studiul asociază creșterea nivelurilor de TFA cu utilizarea pesticidelor PFAS și a agenților frigorifici fluorurați, introduși pe scară largă în anii 1990, după interzicerea CFC-urilor prin Protocolul de la Montreal. Aceste substanțe s-au infiltrat în solul agricol și sunt extrem de rezistente, aproape imposibil de degradat în mod natural. Experții avertizează că TFA ar putea constitui o amenințare de „graniță planetară”, cu potențiale efecte ireversibile asupra sistemelor vitale ale Pământului. Riscuri pentru sănătate și presiune politică Deși autoritățile au ignorat mult timp posibilele efecte ale TFA asupra sănătății, studii recente pe animale și o propunere de reglementare din Germania au semnalat compusul ca fiind potențial toxic pentru reproducere. Oamenii de știință subliniază că, chiar dacă utilizarea pesticidelor PFAS ar înceta acum, contaminarea cu TFA ar putea continua să crească din cauza descompunerii lente a substanțelor acumulate în sol. PAN Europe solicită Uniunii Europene interzicerea pesticidelor PFAS pentru a reduce riscurile pe termen lung asupra sănătății publice și a mediului.
Neurochirurgul Vlad Ciurea: „Există o băutură care place creierului”
Alcoolul în exces are efecte negative asupra organismului, însă reputatul medic neurochirurg prof dr. Vlad Ciurea susține că există „o băutură care place creierului”. „Conține resveratrol, care îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi calitatea funcţiei celulei nervoase”, susține specialistul. Alcoolul are efecte negative asupra organismului, însă reputatul medic neurochirurg prof dr. Vlad Ciurea susține că există o băutură care place creierului. „Conține resveratrol, care îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi calitatea funcţiei celulei nervoase”, susține specialistul. „Creierului îi place un pic de vin roșu. Desface vasele cerebrale, redă pofta de viață, previne accidentul cerebral vascular și cardiac. Vinul roşu are o substanţă, numită resveratrol, care îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi calitatea funcţiei celulei nervoase. Resveratrol îl mai găsim în acel strugure pe care îl aveam în copilărie şi îi spuneam Hamburg. Este acel strugure închis la culoare şi este vestit. Vă recomand să căutaţi strugurii româneşti care erau atât de buni pentru dezvoltarea celulelor nervoase. Mai mult, am aflat de la colegii oftalmologi, că îmbunătăţește şi activitatea retinei. Vasele de sânge retiniene se păstrează mult mai bine cu resveratrol. Este foarte interesant fenomenul”, a declarat medicul Vlad Ciurea la Antena 3 CNN. Ajută la sănătatea inimii și are proprietăți antiinflamatoare Potrivit specialiștilor, afinele, merișoarele, arahidele (alunele de pământ), ciocolata neagră sunt, de asemenea, surse de resveratrol. De departe însă, cel obținut din struguri roșii și din vin este cel mai bun. Resveratrolul este o substanță produsă de plante, un polifenol cu rol antioxidant. Acesta protejează celula nervoasă și are beneficii pentru sănătatea inimii. Consumul moderat de vin roșu, care conține resveratrol, a fost corelat cu o reducere a riscului de boli cardiovasculare. Acest compus poate ajuta la menținerea sănătății vaselor de sânge și la reglarea tensiunii arteriale. Resveratrolul reduce inflamația în organism prin inhibarea anumitor substanțe și enzime responsabile de răspunsurile inflamatorii, mai spus specialiștii. De asemenea, resveratrolul are proprietati antibacteriene si antifungice care ar putea contribui și în cazul infecțiilor tractului urinar și digestiv.
Vinul italian, în pericol din cauza tarifelor lui Trump
Viitorul vinurilor italiene de marcă Prosecco și Brunello di Montalcino pe piața americană se anunță „sumbru”, afirmă producătorii și importatorii.- Președintele Donald Trump a impus un tarif de 20% pentru importurile europene. Viitorul se anunță sumbru pentru producătorii de vinuri din Italia Italia exportă mai mult vin în Statele Unite decât orice altă țară. Anul trecut, Italia a vândut vinuri, băuturi spirtoase și oțet în valoare de 2 miliarde de euro (aproximativ 2,2 miliarde de dolari) pe piața americană, reprezentând un sfert din exporturile sale totale, potrivit grupului comercial Federvini. Tariful de 20% a fost aplicat pe fondul unei dispute comerciale între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar impactul asupra industriei vinicole italiene este resimțit deja, potrivit Reuters. La târgul internațional de vinuri și spirtoase Vinitaly, care se desfășoară în aceste zile la Verona, un pavilion cu mesajul „Keep calm and drink Italian wine” (Fiți calmi și beți vinul italian) reflectă o atitudine de reziliență, însă producătorii sunt îngrijorați de efectele pe termen lung ale acestor taxe vamale impuse de cel de-al 47-lea președinte american. Industria vinicolă italiană se confruntă cu o perioadă dificilă din cauza verilor secetoase din ultimii ani, iar noile taxe ar putea reduce cererea pentru vinurile italiene în Statele Unite, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra exporturilor, o sursă majoră de venit pentru Italia. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Giorgia Meloni denunță anunțul făcut de Trump privind taxele VAMALE/ Italia sprijină restabilirea competitivității UE Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele