Daniel David: Pseudoştiinţa şi analfabetismul funcţional reprezintă un virus potenţial mortal al societăţii
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board. Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei: 1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere. 2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare. 3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni. 4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX): a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate). b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne. c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).
Măsuri de tip COVID-19, luate pentru noul virus din China. Chikungunya se răspândește rapid
Oficiali chinezi au declarat presei: „Autoritățile sanitare din provincia Guangdong, în sudul Chinei, duc un război împotriva țânțarilor, ca răspuns la o epidemie de virus Chikungunya, care a îmbolnăvit mii de persoane cu febră, erupții cutanate și dureri articulare inexplicabile în ultima lună.” Pentru a combate boala, China a implementat protocoale masive, inspirate din perioada COVID, într-o campanie considerată „război împotriva țânțarilor” menită să oprească răspândirea focarului din Guangdong. Astfel de măsuri de amploare nu au mai fost văzute de la lockdown-urile din timpul pandemiei. Interesant este că unele dintre strategiile actuale depășesc ceea ce s-a făcut în perioada COVID. Campania implică folosirea dronelor, introducerea de prădători naturali care vizează populațiile de țânțari și fumigații extinse. Până acum, în provincia Guangdong au fost raportate aproximativ 7.000 de cazuri. Chikungunya nu a provocat încă decese. Chikungunya este o boală virală transmisă la oameni prin înțepătura unor specii specifice de țânțari, precum Aedes aegypti și Aedes albopictus. Apare frecvent în sezonul ploios, când mediul devine propice pentru reproducerea țânțarilor. Deși focarul actual este real în China, astfel de epidemii sunt mai frecvente în Asia de Sud și de Sud-Est, precum și în anumite regiuni din Africa. Un simptom distinctiv al Chikungunya este durerea articulară severă și rigiditatea care afectează mâinile, încheieturile, gleznele și genunchii. Pacienții pot avea dureri musculare, oboseală, slăbiciune generală și erupții roșii pe față sau membre. Simptomele apar, de obicei, între 3 și 7 zile de la infectare. În prezent nu există un vaccin împotriva Chikungunya. Virusul s-a răspândit deja în mai multe regiuni din Africa, inclusiv Madagascar, Somalia și Kenya, și dă semne de extindere. India se confruntă, de asemenea, cu un risc crescut, în special din cauza sezonului musonic. Din mai, Franța a raportat 800 de cazuri, iar Italia a confirmat și ea infecții.
Avertisment urgent privind un virus periculos pentru nou-născuți, pe fondul creșterii numărului de cazuri în străinătate
Reprezentanții NHS au declarat că iarna australiană este adesea un bun indicator al modului în care virusurile se vor răspândi în Anglia. În Australia, cazurile de virus respirator sincițial (RSV) au crescut în ultimele luni, iar oficialii au declarat că numărul cazurilor a crescut constant în Anglia de la începutul anului 2025. NHS Anglia a îndemnat femeile însărcinate să se vaccineze împotriva RSV, pentru a-și proteja nou-născuții. Virusul este una dintre principalele cauze de deces în rândul bebelușilor și principala cauză de internare în spital a copiilor, potrivit Independent. RSV, cauza bronșiolitei Kate Brintworth, șefa serviciului de moașe din cadrul NHS Anglia, a declarat că, în timp ce pentru majoritatea adulților, RSV „provoacă doar simptome ușoare, asemănătoare răcelii, pentru persoanele în vârstă și copiii mici, acesta poate duce la probleme respiratorii grave care pot duce la spitalizare”. „Vaccinarea în timpul sarcinii este cea mai bună modalitate de a vă proteja copilul încă din momentul nașterii, iar acum este momentul ca mamele să acționeze, pentru a se asigura că bebelușii lor sunt protejați înainte de primele luni ale iernii, când tind să circule mai multe virusuri”. Femeile însărcinate pot fi vaccinate începând cu săptămâna 28 de sarcină, prin intermediul serviciilor de maternitate sau al cabinetului medicului de familie. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 75 și 79 de ani sunt, de asemenea, eligibile pentru vaccinare, iar NHS Anglia va începe să invite oamenii să se prezinte în următoarele câteva săptămâni. La bebeluși, RSV este o cauză frecventă a unui tip de infecție pulmonară numită bronșiolită. Săptămâna trecută, Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a publicat date care arată eficacitatea vaccinului. Aceasta a afirmat că vaccinul pentru femeile însărcinate poate preveni 72% din internările în spital ale bebelușilor lor. De asemenea, vaccinul are o eficacitate de 82% în prevenirea internărilor în spital pentru RSV în rândul persoanelor în vârstă, a afirmat UKHSA.
Ce cauzează boala Parkinson? Oamenii de știință descoperă un indiciu nou și neașteptat
Studiul publicat în JCI Insight arată că pegivirusul uman (HPgV) a fost găsit în creierul a cinci din cei 10 pacienți cu Parkinson analizați după deces, în timp ce niciunul dintre cei 14 pacienți din grupul de control nu avea virusul. Deși HPgV nu provoacă de obicei simptome, cercetătorii cred că ar putea juca un rol în dezvoltarea bolii. „Ipoteza este că o infecție de lungă durată, cu evoluție lentă, ar putea duce la apariția acestui tip de boli”, explică Barbara Hanson de la Universitatea Northwestern. Analiza a peste 500 de virusuri a relevat că pacienții cu Parkinson și HPgV aveau răspunsuri similare ale sistemului imunitar, inclusiv niveluri mai scăzute ale unei proteine inflamatorii numite IL-4. De asemenea, cei cu o mutație genetică asociată cu Parkinson reacționau diferit la virus. Boala Parkinson rămâne greu de studiat pentru că se dezvoltă lent, de-a lungul anilor, și pare să fie cauzată de mai mulți factori. „Fiecare persoană are propriul drum” către dezvoltarea bolii, spune neurologul Erin Furr-Stimming. În ultimii ani au apărut tot mai multe dovezi că infecțiile virale pot declanșa boli neurologice. Inflamația creierului, provocată de virusuri, poate duce la o serie de reacții care afectează funcționarea normală a creierului. Totuși, cercetătorii avertizează că studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate, ci doar sugerează o posibilă legătură care necesită mai multe cercetări.
Marea Britanie: Virusul West Nile a fost pentru prima oară detectat la țânțari
„Un program de cercetare derulat de Agenția britanică pentru securitate sanitară (UKHSA) și Agenția pentru sănătatea animalelor și a plantelor (APHA) a identificat pentru prima dată fragmente de material genetic al virusului West Nile (WNV) în țânțarii colectați în Marea Britanie”, informează miercuri instituția într-un comunicat. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), virusul, care se răspândește în principal prin înțepături de țânțari, poate provoca boli grave, care pun viața în pericol, la aproximativ 1 din 150 de persoane infectate. Virusul West Nile este endemic în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în Europa, Africa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și de Vest și America de Nord, precum și în America de Sud, SUA și Australia. Aria geografică a virusului s-a extins în ultimii ani la regiuni mai nordice și mai vestice din Europa continentală.