Aceste suplimente și vitamine, cel mai des consumate de români, pot crea boli renale grave
Borja Quiroga, medic primar nefrologie, atrage atenția asupra riscurilor asociate în mod nejustificat cu suplimentele alimentare, în special vitamina D. Într-un interviu pentru La Vanguardia, specialistul explică că utilizarea necontrolată a vitaminei D poate duce la probleme grave în sistemul renal, inclusiv formarea pietrelor la rinichi și insuficiență renală. 1. Vitamina D: risc pentru rinichi sănătoși Mulți oameni iau vitamina D fără o indicație medicală clară. Quiroga avertizează că aceasta, prin efectul său de absorbție a calciului, poate provoca hipercalcemie și formarea de calculi renali: „Am văzut oameni care au venit cu rinichii plini de pietre, deoarece vitamina D favorizează absorbția calciului și astfel se formează pietre în rinichi”. El subliniază că suplimentarea cu vitamina D este justificată doar pentru anumite categorii: persoane cu osteoporoză, boli renale cronice, deficiențe severe sau anumite afecțiuni neurologice. În restul populației, efectele benefice nu sunt demonstrate: nu scade riscul de cancer, fracturi sau boli cardiovasculare, așa cum susțin unele trenduri moderne. 2. Creatina monohidratată: suplimentul recomandat Contrar multor credințe, Quiroga susține că creatina monohidratată este unul dintre cele mai sigure și eficiente suplimente, inclusiv pentru sănătatea rinichilor. Inițial demonizată, creatina nu crește riscul de afectare renală la persoane sănătoase, doar influențează ușor nivelul de creatinină, marker renal, fără a genera insuficiență renală. Creatina susține masa musculară, performanța sportivă și chiar poate îmbunătăți funcțiile cognitive, în special în cazuri ca boala Alzheimer. Cu toate acestea, subliniază Quiroga, calitatea este esențială: trebuie să fie creatină monohidratată pură, fără aditivi sau formule neclare, ideal cu certificare de puritate precum Creapure.
Vitamina D în sarcină, asociată cu o dezvoltare cognitivă mai bună la copii
Deși vitamina D este cunoscută de mult timp pentru rolul său în menținerea sănătății oaselor, cercetătorii au descoperit și funcții esențiale ale acesteia în reglarea sistemului imunitar, reducerea inflamației și protejarea sistemului nervos. Dovezile recente – inclusiv rezultatele acestui nou studiu – sugerează că vitamina D ar putea sprijini și dezvoltarea creierului încă din viața intrauterină, notează science alert. Echipa de cercetători a constatat că legătura dintre nivelurile de vitamina D în sarcină și dezvoltarea cognitivă a copilului este cea mai puternică în cazul familiilor afro-americane, care sunt și cele mai afectate de carența de vitamina D. Acest aspect indică faptul că suplimentarea cu vitamina D ar putea reprezenta o strategie eficientă, cu costuri reduse, pentru susținerea dezvoltării cerebrale și reducerea inegalităților rasiale în sănătate. De asemenea, studiul sugerează că nivelurile de vitamina D în stadiile incipiente ale sarcinii sunt cele mai importante pentru dezvoltarea cognitivă a copilului, subliniind nevoia ca medicii să intervină cât mai devreme în timpul sarcinii. Cum a fost realizat studiul Cercetarea s-a bazat pe analiza a peste 900 de perechi mamă-copil din SUA, participante la studiul național ECHO (Environmental influences on Child Health Outcomes). Nivelurile de vitamina D au fost măsurate din sângele matern în timpul sarcinii, iar copiii au fost evaluați cu ajutorul unor teste standardizate de inteligență și funcționare cognitivă. Pentru a izola cât mai clar influența vitaminei D, cercetătorii au luat în considerare alți factori care pot influența dezvoltarea copilului, precum nivelul de educație al mamei, condițiile de trai din cartier, vârsta și sexul copilului. Acest studiu vine în completarea altor cercetări realizate de aceeași echipă, care au arătat că un nivel ridicat de vitamina D în sarcină este asociat cu un IQ mai mare în copilărie și cu mai puține probleme comportamentale în anii de școală primară. Deficitul de vitamina D, o problemă globală Deficitul de vitamina D este o problemă globală frecventă. În SUA, aproximativ 42% dintre adulți au niveluri sub pragul considerat minim (20 ng/ml), iar o treime dintre femeile însărcinate sunt deficitare. În cazul femeilor de culoare, procentul ajunge la 80%. Această diferență rasială este legată, parțial, de pigmentarea pielii – melatonina reduce capacitatea pielii de a produce vitamina D prin expunerea la soare. Deși vitamina D poate fi obținută din expunerea la soare și alimentație, mulți oameni nu reușesc să își asigure aportul necesar. Lumina solară nu este o sursă fiabilă pentru toată lumea – mai ales pentru cei cu piele mai închisă la culoare, cei care locuiesc în regiuni nordice sau cei care folosesc protecție solară. Din alimentație, sursele naturale includ peștele gras, gălbenușurile de ou și anumite tipuri de ciuperci, iar unele produse sunt îmbogățite (lapte, cereale), dar nu sunt consumate constant de toată lumea. Suplimentarea cu vitamina D în sarcină Din acest motiv, suplimentele alimentare sunt adesea necesare și sunt recomandate de Ghidul alimentar pentru americani. Deși recomandarea oficială pentru femeile însărcinate este de 600 UI (unități internaționale) de vitamina D pe zi, în multe cazuri este nevoie de doze de 1.000–2.000 UI pentru a corecta un deficit. În medie, femeile însărcinate din SUA consumă doar 168 UI din alimentație și băuturi, iar majoritatea vitaminelor prenatale conțin doar 400 UI. Acest lucru arată că medicii au o oportunitate reală de a îmbunătăți monitorizarea și recomandările privind suplimentarea cu vitamina D înainte și în timpul sarcinii. Dacă o strategie simplă și cu costuri reduse, precum suplimentarea cu vitamina D în sarcină, poate susține dezvoltarea cerebrală a copilului, aceasta poate avea efecte de durată. Studiile de lungă durată au arătat că scorurile cognitive ridicate în copilărie sunt asociate cu o memorie mai bună, o capacitate mai bună de raționament la vârsta adultă și chiar cu o speranță de viață mai mare. Ce nu știm încă Deși studiile arată o corelație între nivelurile mai ridicate de vitamina D în sarcină și o dezvoltare cognitivă și comportamentală mai bună la copii, cercetătorii nu pot încă demonstra că vitamina D este cauza directă. Sunt necesare studii suplimentare – de tip randomizat, considerate „standardul de aur” în cercetare – pentru a confirma aceste concluzii și pentru a determina cum pot fi aplicate cel mai bine în practica medicală. Aceste studii vor fi esențiale pentru a stabili care este nivelul optim de vitamina D în sarcină pentru a susține dezvoltarea creierului.
Suplimentele cu vitamina D pot încetini îmbătrânirea celulară, arată un nou studiu
Un amplu studiu american aduce vești promițătoare pentru cei interesați de sănătatea pe termen lung: suplimentarea cu vitamina D ar putea încetini procesul de îmbătrânire celulară, protejând telomerii – acele structuri esențiale care păstrează celulele „tinere”. Ce sunt telomerii și de ce contează? Telomerii sunt „capacele” de protecție aflate la capetele cromozomilor. Cu fiecare diviziune celulară, aceștia se scurtează treptat. Odată ajunși sub o anumită lungime, celulele devin mai vulnerabile și pot contribui la apariția unor boli asociate vârstei. Cercetătorii compară telomerii cu un cronometru biologic: cu cât sunt mai scurți, cu atât ceasul celular ticăie mai tare. Vitamina D vs. îmbătrânirea: cum s-a desfășurat studiul Cercetarea, cunoscută sub numele de VITAL, a inclus peste 20.000 de adulți americani: bărbați de peste 50 de ani și femei de peste 55. Participanții au primit zilnic, timp de cinci ani, fie 2.000 UI de vitamina D3, fie un placebo. Într-un braț separat al studiului, s-a testat și impactul acizilor grași Omega-3. Pe parcursul studiului, cercetătorii au măsurat lungimea telomerilor la început, după doi ani și după patru ani, folosind tehnici precise de analiză genetică. Rezultate promițătoare: telomerii s-au „uzat” mai lent cu vitamina D Cei care au primit vitamina D au înregistrat o scădere mai mică a lungimii telomerilor, comparativ cu cei din grupul placebo. Diferența observată a fost echivalentă cu un avantaj biologic de aproape trei ani în procesul de îmbătrânire celulară. Dr. JoAnn Manson, cercetătoare principală în cadrul studiului, afirmă că aceasta este prima cercetare de mare amploare care demonstrează efectul protector al vitaminei D asupra telomerilor. Omega-3 nu a avut același efect Deși acizii grași omega-3 sunt cunoscuți pentru beneficiile asupra sănătății cardiovasculare și cognitive, în această cercetare nu au demonstrat un impact semnificativ asupra lungimii telomerilor. Participanții care au primit zilnic 1 gram de omega-3 nu au prezentat rezultate diferite față de grupul placebo. Vitamina D și inflamația – o legătură importantă Vitamina D este asociată de multă vreme cu reducerea inflamației, un factor major în procesul de îmbătrânire. Studiile anterioare au arătat că niveluri mai mari de vitamina D pot reduce markerii inflamatori, ceea ce ar putea explica de ce telomerii sunt mai bine conservați. „Rezultatele noastre sugerează că vitamina D, administrată în mod țintit, ar putea deveni o strategie promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii biologice”, spune Dr. Haidong Zhu, genetician molecular la Medical College of Georgia. Câtă vitamina D este suficientă? Doza folosită în studiu – 2.000 UI pe zi – este peste doza recomandată în mod obișnuit în SUA (600–800 UI), dar este considerată sigură pentru majoritatea adulților sănătoși, conform ghidurilor NIH (National Institutes of Health). Totuși, nu toți au nevoie de suplimente. Persoanele care se expun frecvent la soare sau consumă alimente bogate în vitamina D (precum peștele gras, gălbenușul de ou sau produsele lactate fortificate) pot avea deja un aport suficient. Următorii pași: mai multe cercetări, mai multe răspunsuri Echipa de cercetare plănuiește extinderea studiului către populații mai tinere sau persoane cu boli cronice, pentru a vedea dacă efectele se confirmă. De asemenea, vor fi analizate și alte variabile – stilul de viață, fondul genetic – care pot influența eficiența suplimentelor.