Rusia acuză SUA că a refuzat viza unui viceministru pentru reuniunea ONU
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat marți că Statele Unite nu i-au acordat viză vice-ministrului rus de externe, Alexander Alimov, pentru a participa la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, scrie Reuters. Acesta a acuzat Washingtonul că a încălcat obligațiile prevăzute în Acordul privind sediul ONU. Declarațiile au fost făcute în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, format din 15 membri, prezidată de ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit lui Nebenzia, Alexander Alimov urma să participe la această întâlnire la invitația părții chineze. „Delegația rusă… pe baza invitației ministrului de externe Wang Yi, ar fi trebuit să fie reprezentată în timpul reuniunii de astăzi la nivelul viceministrului de externe pentru afaceri externe al Federației Ruse, Alexander Alimov, care supraveghează aspectele legate de Națiunile Unite”, a declarat Nebenzia. Diplomatul rus a susținut că Moscova a încercat să obțină aprobarea vizei, însă fără succes. „Cu toate acestea, în ciuda tuturor încercărilor noastre de a convinge partea americană să-i elibereze o viză, viza respectivă nu a fost în cele din urmă acordată”, a spus ambasadorul Rusiei la ONU. Departamentul de Stat al SUA și misiunea americană la ONU nu au oferit imediat un punct de vedere privind acuzațiile formulate de partea rusă. Nebenzia a afirmat că, potrivit Acordului privind sediul ONU, autoritățile americane trebuie să permită accesul oficialilor statelor membre la sediul organizației din New York. „Accesul la sediul ONU din New York trebuie să fie asigurat tuturor oficialilor statelor membre, fără excepție”, a declarat acesta. Ambasadorul rus a susținut și că refuzul acordării vizei reprezintă „un exemplu flagrant de lipsă de respect față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de subiectul care este discutat astăzi, și anume Carta Națiunilor Unite”. „Politica de remilitarizare subminează sistemul internațional centrat pe ONU”, a spus el. Diplomatul rus a adăugat că „țările care au fost învinse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial caută pretexte plauzibile pentru a-i rescrie rezultatele”, susținând că această evoluție „merită atenția întregii comunități internaționale”. La rândul său, Wang Yi a spus că este nevoie de o „revigorare” a Cartei ONU. „O navă gigantică a civilizației globale navighează în ape periculoase”, a avertizat ministrul chinez de externe.
Liderii UE insistă asupra restricțiilor privind vizele pentru veteranii de război ruși. Inițiativa, susținută și de România
Liderii germani Friedrich Merz și polonez Donald Tusk se numără printre liderii UE care îndeamnă Bruxelles-ul să înăsprească regulile de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși cu experiență în luptă în Ucraina, notează Politico. Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, opt lideri au avertizat că războiul Moscovei împotriva Ucrainei creează riscuri de securitate internă pe termen lung pentru spațiul de liberă circulație Schengen al UE. Aceștia susțin că combatanții demobilizați sau aflați în rotație, inclusiv mii de persoane recrutate din închisori, ar putea încerca să călătorească în țările UE, alimentând potențial crima organizată, infracțiunile violente sau activitățile ostile ale statului. Aceștia spun că numărul tot mai mare de vize eliberate cetățenilor ruși sporește urgența acestei probleme. Conform estimărilor din industria turismului , cetățenii ruși au depus între 620.000 și 670.000 de cereri de viză Schengen în 2025, clasându-se printre primele cinci naționalități care solicită intrarea în UE. Aproximativ patru din cinci solicitanți au primit o viză. „Prin urmare, orice intrare poate avea consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spațiu Schengen”, se arată în scrisoare. Inițiativa, susținută și de Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, România și Suedia, solicită Comisiei să pregătească restricții specifice privind vizele și să exploreze modificări ale normelor UE care să permită interdicții coordonate de intrare. Țările UE au înăsprit deja accesul în ultimii ani, majoritatea vizelor fiind emise acum pentru șederi mai scurte și cu o valabilitate mai limitată.
UE suspendă călătoriile fără viză pentru oficialii georgieni, din cauza regresului democratic al țării
Diplomații, oficialii guvernamentali și miniștrii georgieni și-au pierdut privilegiile de călătorie fără viză în toate țările UE. Comisia Europeană a decis să suspende călătoriile fără viză ale acestora, pe fondul regresului democratic înregistrat de Georgia, relatează Deutsche Welle (DW). Comisia a motivat că suspendarea vine ca răspuns la „încălcarea deliberată și persistentă de către Georgia” a angajamentelor sale față de democrație, dar și față de drepturile omului și drepturile fundamentale. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a subliniat, într-o declarație, că „dacă un guvern își atacă propriul popor, reduce la tăcere jurnaliștii și limitează libertatea, vor exista consecințe”, mai notează DW. În aceste condiții, diplomații și oficialii guvernamentali din Georgia trebuie să obțină acum o viză înainte de a intra în țările UE. Măsura Comisiei Europene nu se aplică și cetățenilor georgieni. Aceștia pot călători în UE în continuare în baza pașapoartelor biometrice standard, fără a avea nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată. Măsura anunțată de Comisia Europeană pentru oficialii și diplomații georgieni este în vigoare un an și poate fi prelungită cu încă doi ani dacă autoritățile georgiene nu reușesc să rezolve problemele politice actuale. Regres democratic Georgia a înregistrat un regres democratic odată cu revendicarea victoriei la alegerile din 2024 de către partidul Visul Georgian. În țară au avut loc proteste ample, iar autoritățile au răspuns cu arestări în masă și au avut loc episoade de violență din partea poliției. După alegerile din 2024, opoziţia a afirmat că votul a fost fraudat sub influenţa Rusiei, care doreşte să menţină Georgia pe orbita sa, şi a declarat boicotarea parlamentului. De asemenea, Georgia anunța, la momentul respectiv, că suspendă pentru patru ani discuţiile privind aderarea la UE.
O delegație din Belarus intenționa să participe la Consiliul Păcii, dar nu a primit vize
Belarus se află de mult timp sub sancțiuni occidentale din cauza situației drepturilor omului, Măsurile au fost înăsprite după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis folosirea teritoriului țării pentru invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, relatează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a reluat dialogul cu Belarus și a ridicat unele sancțiuni, în schimbul eliberării unor deținuți considerați prizonieri politici de țările occidentale. Ministrul belarus de Externe, Maxim Rîjenkov, urma să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a anunțat ministerul de la Minsk, iar partea americană a fost informată. „Totuși, în pofida faptului că, din partea noastră, au fost îndeplinite toate procedurile necesare, delegației noastre nu i-au fost eliberate vizele”, a transmis ministerul într-un comunicat. „În această situație, apare o întrebare legitimă: despre ce fel de pace și despre ce fel de succesiune a pașilor vorbim, dacă organizatorii nu pot finaliza nici măcar formalitățile de bază pentru ca noi să putem participa?”, a adăugat Ministerul de Externe de la Minsk. Ministerul a precizat că invitația lui Trump pentru reuniune fusese trimisă inițial lui Lukașenko. Lukașenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului Păcii. Trump l-a numit pe Lukașenko un lider „foarte respectat”, în timp ce liderii opoziției din exil îl denunță drept dictator.
Oana Țoiu recunoaște că România a fost exclusă de SUA din Visa Waiver din cauza anulării alegerilor
Într-un interviu recent, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a recunoscut că una dintre cauze ține de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. „În dreptul nostru, este adevărat că eram foarte aproape de o decizie finală pozitivă. Au existat niște elemente, inclusiv lipsa de explicații față de anularea alegerilor…”. După ce a realizat ce a spus, Oana Țoiu a început să se bâlbâie și a încercat să-și nuanțeze declarația. Fără succes, scrie gandul.ro. „ (…) inclusiv lipsa de explicații față de anularea alegerilor… sau explicații… la un nivel mai puțin detaliat și mai puțin clar decât ar fi fost și așteptarea administrației… SUA, care au contribuit la… ă… decizia de a… nu duce la bun sfârșit procesul de evaluare a României astfel încât să intre în Programul Visa Waver la acel moment”, a declarat Oana Țoiu la Euronews. Motivele oficiale invocate de autoritățile române: criminalitate, detalii tehnice Imediat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, România a fost eliminată din evaluarea pentru Programul Visa Waiver. La momentul respectiv, s-a făcut o serie de speculații cu privire la motivul real. Oficialii români puneau decizia pe seama „detaliilor tehnice” sau a „noii politici de la Casa Albă”. Predecesorul Oanei Țoiu, Emil Hurezeanu a spus, abia în luna mai, care ar fi motivele: „Criminalitatea organizată și rata prea mare de respingeri. De refuzuri”, sunt motivele enumerale de fostul ministru, într-o conferință la Palatul Victoria. La mai bine de 3 luni după această declarație, iată că noul ministru „scapă” adevărul, care, de altfel, este întărit chiar de Departamentul de Stat al SUA. În Raportul privind respectarea drepturilor omului în România, oficialii americani scriu negru pe alb faptul că anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale este o „restricție nejustificată a libertății de exprimare politică”. Oana Țoiu nu a putut fi contactată de către jurnaliștii Gândul, pentru a comenta dezvăluirile făcute în studioul Euronews România și informațiile pe care le are în susținerea declarației făcute.