Întâlnirea dintre Zelenski și delegația americană care a fost la Moscova, anulată la Bruxelles
O întâlnire programată la Bruxelles între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski și delegația americană care a vizitat recent Moscova, inclusiv trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, a fost anulată. Alex Raufoglu, corespondent pentru Kyiv Post la Washington, a scris pe X, citând „surse”, că „întâlnirea de la Bruxelles a fost anulată” și a menționat că președintele ucrainean, care marți se afla în Irlanda, se întoarce la Kiev. UPDATE! The Brussels meeting is called off, according to sources. Zelenskyy is returning home. Kremlin claims that Witkoff and Kushner ‘promised’ to head directly to Washington after talks with putin — Alex Raufoglu (@ralakbar) December 3, 2025 Potrivit acestuia, Witkoff și Kushner se vor întoarce la Washington, în loc să meargă în Europa sau Kiev pentru discuții suplimentare. El a mai menționat că Kremlinul susține că aceștia „au promis” să zboare direct la Washington după discuțiile cu Vladimir Putin la Moscova, declarație neconfirmată de partea americană. La întâlnirea de la Moscova au participat Steve Witkoff, Jared Kushner, Vladimir Putin și consilieri ai Kremlinului. Motivul anulării întâlnirii de la Bruxelles între Zelenski și delegația americană nu a fost făcut public. Președintele Zelenski a scris miercuri pe X că Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, i-a spus cum decurg pregătirile pentru întâlnirile de miercuri de la Bruxelles cu consilierii europeni de securitate națională. Rustem Umerov reported on preparations for today’s meetings in Brussels with the national security advisors to European leaders. The Secretary of the National Security and Defense Council of Ukraine will be joined at these meetings by Chief of the General Staff Andrii Hnatov.… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 3, 2025 Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, a precizat Zelenski. „Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni îi vor informa pe colegii lor din Europa cu privire la ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare”, a declarat Zelenski. El a mai spus că după reuniunea de miercuri de la Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile „pentru o întâlnire cu reprezentanții președintelui Trump în Statele Unite”. „Ca întotdeauna, Ucraina va lucra în mod constructiv în vederea obținerii unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a transmis Zelenski. La Bruxelles se desfășoară miercuri reuniunea miniștrilor de externe din NATO, la care secretarul american de stat Marco Rubio nu participă.
Noul plan de pace propus de SUA ajunge la Moscova: Putin decide următorul pas
Toate privirile internaționale se îndreaptă în aceste zile spre Moscova, unde discuțiile privind un nou plan de pace pentru Ucraina intră în faza decisivă. Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, se întâlnește marți cu Vladimir Putin pentru a prezenta și negocia un plan de pace în 19 puncte, susținut de Washington. Potrivit CNBC, Kremlinul a confirmat întâlnirea, alimentând speculațiile privind o posibilă deschidere a Rusiei către un acord. Moscova, în fața planului revizuit Ucraina a transmis deja un sprijin preliminar asupra propunerilor, fără a semna însă un acord final. Gestul pune presiune pe Kremlin pentru a răspunde. Noul plan prezentat la Moscova este o versiune revizuită a documentului inițial de 28 de puncte, elaborat doar de SUA și Rusia, fără participarea Kievului. După runda de discuții intense dintre oficiali americani și ucraineni, Rusia urmează să „aibă ultimul cuvânt asupra modificărilor”, într-un moment-cheie pentru negocieri. Kremlinul nu renunță la teritorii Vladimir Putin a adoptat până acum un ton prudent, spun analiștii politici. Într-o declarație publică, liderul rus a recunoscut că „în general, suntem de acord că acesta poate fi baza unor acorduri viitoare”. Declarația sa arată că propunerile nu sunt respinse din start. Totuși, Kremlinul nu renunță la ambiția sa strategică majoră: controlul total asupra regiunii Donbas. Șeful Rusiei a subliniat și că luptele vor înceta doar dacă Ucraina își retrage trupele din zonele pe care Moscova le consideră „esențiale” pentru interesele sale. El a afirmat răspicat că, în caz contrar, „își va atinge obiectivele prin forță”. Puține șanse de compromis Atmosfera creată în Rusia de influenceri militari și comentatori pro-Kremlin arată că presiunea internă este departe de a încuraja concesii. Analiștii de la Institutul american pentru Studiul Războiului notează că, mulți dintre aceștia nu cred într-un compromis. „Kremlinul va respinge probabil o încetare a focului sau orice variantă a planului propus de SUA”. Oficialii ruși consideră aceste eforturi drept „neimportante și un obstacol pentru obiectivele Rusiei”. SUA își ajustează poziția În paralel, Washingtonul încearcă să-și clarifice poziția după mai multe luni de mesaje contradictorii privind eventualele concesii teritoriale ale Ucrainei. Președintele Donald Trump a variat între sprijinul pentru recuperarea integrală a teritoriilor și deschiderea către cedările teritoriale. După întâlnirile din Florida, secretarul de stat Marco Rubio a descris procesul drept „delicat”, dar a subliniat că progresele sunt reale. „A fost o sesiune foarte productivă… cred că s-au făcut noi progrese”. Va juca Putin după regulile acestui plan? În ciuda semnalelor moderate și a disponibilității declarate la dialog, poziția Rusiei rămâne ambivalentă, susțin analiștii. Ca stat perceput în avantaj militar, Moscova nu se grăbește să accepte un acord care nu îi va satisface obiectivele teritoriale. Întrebarea este dacă Moscova este dispusă să negocieze sincer sau folosește momentul pentru a câștiga timp și avantaje strategice.
Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia își continuă planul de război” în timp ce lumea vorbește despre pace
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia își continuă „planul de război” în aceste momente, când „toți discută despre punctele planurilor de pace”. Declarațiile sale au fost publicate pe pagina sa de X, după un atac major al armatei rusești asupra Ucrainei, desfășurat în timpul nopții. „În timp ce toată lumea vorbește despre punctele planurilor de pace, Rusia continuă cu ‘planul său de război’ în două puncte: să ucidă și să distrugă”, a scris Sybiha pe platforma X. A difficult night in Ukraine, particularly in Kyiv. Russia shot dozens of cruise and ballistic missiles and over 500 drones at ordinary homes, the energy grid, and critical infrastructure. At least 2 people were killed and two dozen injured, including a child. While everyone is… pic.twitter.com/c2TR4uhJJU — Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) November 29, 2025 El a condamnat atacul rusesc care a dus la trei morți și zeci de răniți în Kiev și împrejurimi, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Ministrul a scris despre noaptea care a fost ca a fost „grea, în special la Kiev”. A mai menționat că Rusia a lansat „zeci de rachete de croazieră și balistice și peste 500 de drone asupra locuințelor, a rețelei electrice și a infrastructurii critice”. În aceeași postare, Andrii Sybiha l-a criticat și pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru vizita recentă la președintele rus Vladimir Putin. „Putin îi folosește pe acești politicieni ca actori în spectacolul său sângeros. Putin vrea să prelungească războiul cu orice preț”, a spus el. Conflictul dintre ruși și ucraineni reprezintă „un război pe care (Putin) nu îl poate câștiga și un război pe care refuză să-l încheie, dar comunitatea internațională are mijloacele de a se asigura că acest lucru este nesustenabil pentru el”, a notat el. „Solicităm sprijin suplimentar pentru apărarea și rezistența Ucrainei, sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și o decizie rapidă privind utilizarea activelor rusești înghețate”, a adăugat Sîbiga. „Forța, unitatea și presiunea asupra Moscovei rămân esențiale pentru avansarea eforturilor de pace și pentru a forța Rusia să pună capăt războiului”, a mai scris acesta. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis și el un mesaj pe pagina sa despre consolidarea apărării Ucrainei. „Trebuie să lucrăm fără a pierde o singură zi pentru a ne asigura că există suficiente rachete pentru sistemele noastre de apărare aeriană și că dispunem de tot ce este necesar pentru protecția noastră”, a scris Zelenski pe X.
Liderii europeni critică vizita recentă a lui Viktor Orbán și Vladimir Putin la Moscova
Liderii europeni au reacționat vineri față de vizita premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul unei conferințe de presă cu omologul său sloven la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz a spus că Orbán s-a prezentat la Kremlin „fără un mandat european”. Friedrich Merz a spus că nu a fost surprins de deciziile lui Orbán, din motiv că nu este prima dată când acestea acționează independent. El se îndoiește, totuși, că prim-ministrul maghiar va contribui la oprirea războiului din Ucraina. Viktor Orbán „are propriile idei despre cum să se încheie acest război. Până acum, acestea nu au fost realizate”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german a spus că este rezervat privind șansele că Orbán „va avea mai mult succes de data aceasta decât ultima dată”. Ultima vizită a lui Viktor Orbán la Moscova a avut loc în iulie 2024, când a declarat că este într-o „misiune de pace”. Prim-ministrul sloven Robert Golob a susținut punctul de vedere al lui Merz, și speră că vizita lui Viktor Orbán „nu va cauza daune majore”. „Nu ne așteptăm la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite”, a spus Golob. Întâlnirea dintre Putin și Orbán În întâlnirea cu Vladimir Putin, Viktor Orbán a declarat că Budapesta ar putea organiza un summit între Rusia și Statele Unite pentru a discuta un plan de pace în Ucraina. „Ungaria este interesată de pace… Ungaria este pregătită să găzduiască astfel de discuții și să ofere asistență pentru finalizarea cu succes a acestui proces”, i-a spus Orbán președintelui rus. Președintele Rusiei i-a mulțumit lui Orbán și a mai declarat că ideea de a considera Ungaria ca potențială locație pentru o întâlnire a venit de la Washington. „A fost propunerea lui Donald [Trump]. El a spus imediat: «Amândoi avem relații bune cu Ungaria, dumneavoastră aveți, și la fel și eu, așa că propun această opțiune»”, a spus Putin. Președintele rus a mai spus că ar fi „încântat” să vină la Budapesta în cazul în care „negocierile cu SUA vor duce la acest lucru”.
Românul Marius Vizer a luat decizia despre care vorbește toată lumea: Putin e în extaz
Vladimir Pșutin este în extaz după decizia luată de românul Marius Vizer, în timp ce oamenii lui Zelenski au turbat de furie. Federația Internațională de Judo, condusă de Marius Vizer, a anunțat că sportivii ruși au primit autorizație să concureze sub drapelul național. Decizia luată de românul Marius Vizer l-a făcut pe Vladimir Putin să-și frece mâinile de bucurie Prima competiție la care s-a întâmplat acest lucru a fost Grand Slam-ul de la Abu Dhabi, organizat săptămâna aceasta. Concret, Ayub Bliev a devenit primul sportiv rus care a câştigat un titlu, după reintegrarea completă a ţării în acest sport. În septembrie 2022, FIJ a interzis participarea judokalor ruși și belaruși la evenimentele globale până în ianuarie 2023, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Însă Ucraina a boicotat CM din 2023 după ce FIJ a permis sportivilor din Rusia și Belarus să concureze ca neutri. Sportivii belaruși au primit autorizația de a concura sub steagul lor în iunie, iar FIJ a votat acum ca rușii să poată face același luccru. „Din punct de vedere istoric, Rusia a fost o națiune lider în judo-ul mondial, iar revenirea lor completă este așteptată să îmbogățească competiția la toate nivelurile, respectând în același timp principiile FIJ de echitate, incluziune și respect. Sportul este ultimul pod care unește oamenii și națiunile în situații și medii de conflict foarte dificile”, a transmis FIJ. Grand Slam-ul de la Abu Dhabi se încheie duminică Decizia FIJ vine după ce Comitetul Internațional Paralimpic a ridicat suspendările parțiale impuse sportivilor ruși și belaruși în septembrie – deschizând calea pentru ca sportivii să concureze sub propriile steaguri la Jocurile Paralimpice de iarnă din martie 2026, scrie BBC. Decizia luată de instituția condusă de Marius Vizer i-a enervat la culme pe ucraineni, care amintes că Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, lovind zilnic civili, sportivi, antrenori și copii. „În scrisoarea sa, NOC Ucraina subliniază că această decizie contravine recomandărilor CIO din 28 martie 2023, care interzic în mod expres utilizarea simbolurilor naționale ale statului agresor. O încălcare similară a avut loc deja în iunie 2025, când IJF a admis sportivii belaruși sub steagul național. NOC Ucraina subliniază că astfel de acțiuni creează un precedent periculos pentru întregul sport mondial. Federația Rusă continuă războiul împotriva Ucrainei, lovind zilnic civili, sportivi, antrenori și copii; sute de obiective sportive din Ucraina au fost distruse. În aceste condiții, orice normalizare a prezenței reprezentanților statului agresor sub simboluri naționale legitimează de fapt acțiunile lor și ignoră consecințele reale ale războiului”, se arată în comunicatul emis de ucraineni.
Viktor Orban merge la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin pe tema energiei și a războiului din Ucraina
Viktor Orban a anunțat că se va întâlni cu Vladimir Putin într-un interviu video pe pagina sa de Facebook. „Merg (la Moscova) pentru a mă asigura că aprovizionarea Ungariei cu energie este garantată pentru iarnă și pentru anul viitor”, a declarat acesta, potrivit Reuters. Ungaria este în continuare dependentă de energia rusească Orban a menținut relații strânse cu Moscova în pofida războiului din Ucraina, iar Ungaria depinde în continuare în mare măsură de energia rusească, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce această dependență. Întrebat dacă eforturile de pace în Ucraina vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, Orban a spus: „Cu greu putem evita asta”. Statele Unite au acordat luna aceasta Ungariei o derogare de la sancțiuni pentru a putea utiliza petrol și gaze rusești, după ce Orban și-a susținut cauza pentru o exceptare în timpul unei întâlniri cu președintele Donald Trump la Washington. Ungaria a semnat, de asemenea, un pact de cooperare în domeniul energiei nucleare cu Statele Unite. Acordul prevede ca Ungaria să cumpere combustibil nuclear din Statele Unite și tehnologie americană pentru depozitarea combustibilului uzat la centrala nucleară Paks I, construită de Rusia. Rosatom lucrează în prezent la extinderea centralei, un proiect demarat în 2014 și afectat de întârzieri majore. Orban vrea reluarea unui summit al păcii la Budapesta Orban a declarat anterior că dorește să reînvie planurile pentru un „summit al păcii” la Budapesta între Trump și Putin privind Ucraina, plan care a fost abandonat. Ungaria a importat anul acesta 8,5 milioane de tone de țiței și peste 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, a anunțat vineri Ministerul de Externe din Ungaria într-un comunicat.
Planul de pace SUA-Rusia-Ucraina: Trump îl trimite pe Steve Witkoff la Moscova pentru noi discuții
Liderul de la Casa Albă a confirmat că i-a cerut lui Steve Witkoff, trimisul său special, să se deplaseze la Moscova pentru a discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a finaliza planul de pace. Potrivit mesajului publicat pe platforma Truth Social, misiunea lui Witkoff va avea loc concomitent cu o serie de consultări desfășurate cu partea ucraineană. Trump a precizat că secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, va conduce delegația americană în discuțiile cu oficialii de la Kiev. Moscova și Kiev, implicate în finalizarea planului de pace SUA Rusia Ucraina Trump a subliniat că documentul de lucru, denumit „planul de pace inițial în 28 de puncte”, a fost „perfecționat” pe baza contribuțiilor primite de la ambele tabere. Cu doar câteva puncte rămase în dezacord, Washingtonul speră să definitiveze propunerea cât mai curând, în condițiile în care negocieri discrete au avut loc deja la Abu Dhabi. Dan Driscoll s-a întâlnit luni și marți cu reprezentanți ai Federației Ruse în Emiratele Arabe Unite, într-o rundă de discuții menită să reducă tensiunile și să apropie pozițiile celor două părți. Aceste întâlniri fac parte din efortul mai amplu coordonat de administrația Trump pentru a obține un acord acceptabil pentru Moscova și Kiev. Casa Albă urmărește îndeaproape evoluția planului de pace SUA Rusia Ucraina În mesajul său, președintele a precizat că va fi informat permanent de echipa sa de top, formată din vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet Susie Wiles. Trump a mai declarat că este dispus să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu Vladimir Putin, însă doar „când acordul de încheiere a acestui război va fi final sau în etapa finală”. Acest lanț de contacte diplomatice marchează unul dintre cele mai ferme demersuri ale Washingtonului din ultimele luni pentru a obține un cadru de pace durabil, în contextul în care planul de pace SUA Rusia Ucraina pare să intre în faza decisivă.
Euronews: Viktor Orban ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova vineri
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews. Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace. Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova. Implicațiile europene ale unei întâlniri În weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”. Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil. În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”. Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
Tensiune mondială. Unde se afla Putin în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat propunerea de pace
Vladimir Putin a sosit în Kârgâzstan chiar în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat oferta de pace redactată de experții SUA, potrivit Sky News. Liderul rus nu a oferit încă nicio reacție la întrebarea pe care și-o pune toată lumea, dacă Rusia va accepta și ea propunerea americană. Putin este însoțit de miniștri și oameni de afaceri, iar scopul vizitei în țara din Asia Centrală este consolidarea relațiilor bilaterale. Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska,. „Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov. Planul inițial, criticat pe scară largă de ucraineni și europeni ca fiind prea pro-rus și echivalent cu o capitulare pentru Ucraina, a fost aprobat vineri de președintele rus Vladimir Putin ca o posibilă bază pentru pace. Totuși, majoritatea analiștilor consideră că ultimele modificări vor fi inacceptabile pentru Moscova. Planul inițial, în 28 de puncte, a fost revizuit la 19 puncte în urma discuțiilor dintre oficialii americani și ucraineni, care au avut loc la Geneva.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.