Etichetă: vladimir putin

Kremlinul neagă acuzațiile SUA că Rusia ar încetini negocierile de pace din Ucraina

Kremlinul a respins marți declarațiile reprezentantului special al președintelui american Donald Trump privind Ucraina, care susține că Rusia tergiversează negocierile de pace, scrie Reuters. Moscova spune, totuși, că a respectat toate acordurile stabilite până în prezent în cadrul discuțiilor. Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, a afirmat luni că „Rusia nu poate continua să tragă de timp în timp ce bombardează ținte civile în Ucraina”. Întrebat despre aceste acuzații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia apreciază implicarea echipei lui Trump în sprijinul discuțiilor, însă respinge ideea că ar bloca procesul. „Nimeni nu întârzie nimic aici”, a declarat Peskov reporterilor la Moscova. „Suntem în mod natural în favoarea atingerii obiectivelor pe care încercăm să le atingem prin operațiunea militară specială prin mijloace politice și diplomatice. Prin urmare, nu suntem interesați să amânăm nimic”. Peskov a adăugat că încă nu s-a stabilit o dată clară pentru cea de-a treia rundă de discuții.

Rusia vrea să renunțe la WhatsApp și Telegram și lansează propria aplicație de mesagerie controlată de stat

Kremlinul face încă un pas către ceea ce numește „suveranitate digitală”, prin semnarea unei legi care permite dezvoltarea unei aplicații de mesagerie complet controlate de stat. Noua platformă, destinată în primul rând instituțiilor publice și funcționarilor, ar urma să înlocuiască progresiv utilizarea WhatsApp și Telegram în Rusia. Decizia vine în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova și marile companii de tehnologie occidentale, scrie Reuters. Un pas decisiv spre independența digitală Potrivit agențiilor de presă ruse, președintele Vladimir Putin a semnat luni, 24 iunie 2025, o lege care autorizează oficial dezvoltarea unei aplicații naționale de mesagerie. Aceasta va fi integrată în sistemele administrative și guvernamentale ale Rusiei și va avea caracter oficial. Scopul declarat este reducerea dependenței de platforme precum WhatsApp (deținută de Meta) și Telegram, ambele considerate vulnerabile la influențe externe sau scurgeri de informații. Autoritățile susțin că noua aplicație va fi mai sigură, adaptată nevoilor locale și va include funcționalități „pe care actualele platforme nu le oferă”. Proiectul este parte a unui plan mai amplu de digitalizare suverană, demarat de Kremlin încă din 2019, dar accelerat după 2022. Contextul: invazia Ucrainei și ieșirea companiilor occidentale Planurile Moscovei de a-și crea propriile instrumente digitale s-au intensificat după ce numeroase companii din Occident și-au retras serviciile de pe piața rusă ca răspuns la invazia Ucrainei din februarie 2022. În absența giganților tehnologici, guvernul rus a investit masiv în alternative locale, fie pentru motoare de căutare, platforme video sau rețele sociale. De această dată, ținta este segmentul aplicațiilor de mesagerie, în care WhatsApp și Telegram sunt dominante, inclusiv în interiorul administrației. Noua lege urmărește să înlocuiască această realitate cu o platformă națională, securizată și supravegheată de stat. Temeri privind libertatea de exprimare și confidențialitatea Criticii acestei inițiative atrag atenția asupra riscurilor la adresa libertății de exprimare și a vieții private. Mikhail Klimariov, director al Internet Protection Society – o organizație rusă de apărare a drepturilor digitale – avertizează că, odată cu lansarea aplicației, autoritățile ar putea merge mai departe. „Ne așteptăm ca regimul să încetinească în mod artificial viteza de funcționare a WhatsApp și Telegram, pentru a forța utilizatorii să migreze către platforma proprie”, a declarat el. Există precedent: în 2021, autoritățile ruse au încetinit accesul la Twitter, iar în 2022 au blocat Facebook și Instagram, pe fondul conflictului din Ucraina. Astfel, controlul statului asupra canalelor de comunicare digitală pare să fie nu doar o opțiune tehnică, ci o componentă strategică a guvernării. Ce urmează Până în prezent, nu a fost anunțată o dată oficială pentru lansarea noii aplicații, dar proiectul se află deja în faza de planificare. Este de așteptat ca versiunea de test să fie implementată mai întâi în structurile administrative centrale, urmând ca utilizarea să se extindă treptat. Pentru cetățenii ruși, această inițiativă ar putea însemna o schimbare majoră în modul în care comunică online. Rămâne de văzut dacă publicul va adopta voluntar aplicația controlată de stat sau dacă vor fi impuse măsuri indirecte – cum ar fi restrângerea treptată a accesului la serviciile deja consacrate.

RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 626. Șeful diplomației iraniene, chemat la Moscova de Vladimir Putin

Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a sosit, duminică seara, la Moscova pentru a discuta cu președintele rus Vladimir Putin, a relatat agenția oficială de presă IRNA. Întâlnirea are loc după atacurile americane asupra unor situri nucleare ale Republicii Islamice. Abbas Araghchi, care anunțase el însuși la Istanbul că va merge în capitala Rusiei pentru a se întâlni cu Putin, „a sosit la Moscova pentru consultări cu președintele rus și alți oficiali cu privire la situația regională și internațională în urma agresiunii militare a Statelor Unite și a regimului sionist împotriva Iranului”, a transmis IRNA. În altă ordine de idei, liderul american Donald Trump a adus în discuție ideea unei schimbări de regim în Iran, în timp ce mai mulți oficiali de rang înalt din administrația sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează AFP. „Nu este corect politic să folosim termenul «schimbare de regim», dar dacă actualul regim iranian este incapabil să facă Iranul din nou mare, de ce nu ar trebui să existe o schimbare de regim?”, a scris președintele american pe platforma Truth Social. CITEȘTE ȘI: Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Rușii vor să detroneze Dacia cu noul SUV de la Lada. Cum arată bijuteria lui Putin

Rușii de la AvtoVAZ vor să dea lovitura celor de la Dacia cu Lada Azimut, primul SUV al producătorului auto din ultimele trei decenii. Noul model lansat în patria lui Vladimir Putin, extrem de modern și inovativ, seamănă extrem de mult cu mărcile de la Dacia, Duster și Bigster. Rușii, lovitură pentru Dacia cu noul SUV de la Lada Producătorul auto rus AvtoVAZ vrea să dea o lovitură devastatoare omologilor de la Dacia cu modelul Lada Azimut, primul SUV al producătorului auto din ultimele trei decenii, atunci când, la mijlocul anilor 90 se lansa Lada Niva 2132, versiunea lungă a modelului original Lada Niva, apărut în 1977, scrie piataauto.md. Noul model lansat în Rusia, modern și inovativ, seamănă extrem de mult cu mărcile de la Dacia, Duster și Bigster. Cei de la Lada nu au transmis sigur ce dimensiuni va avea noul SUV, versiunea apărută fiind cea de pre-producție, urmând ca atunci când va începe producția de serie, peste un an cu aproximație, modelul să sufere câteva modificări. Potrivit celor de la AvtoVAZ, platforma de bază e cea de pe Lada Vesta, modificată şi modernizată serios. Suspensia spate a lui Azimut e diferită, designul exterior are o linie înaltă a capotei, jantele sunt de 18 inchi, plafon panoramic, geamuri duble pe faţă, pentru o izolare fonică și mai bună, iar garda la sol este una extrem de generoasă, de 208 mm. Interiorul contrastează la prima vedere cu exteriorul, deoarece are probleme de poziţionare a unor elemente esențiale, care ar putea fi remediate până la startul producerii mașinilor de serie. Cadranele de bord sunt digitale, iar sistemul multimedia va fi unul în întregime rusesc, cu asistent virtual denumit GigaChat. Gama de motorizări și estimări de prețuri Noul Lada Azimut va dispune şi de un model cu o cutie automată. Gama de motorizări din start va cuprinde două propulsoare pe benzină, de 1,6 litri cu 120 CP şi de 1,8 litri cu 132 CP. Cutiile de viteze disponibile sunt una manuală în 6 trepte şi una automată CVT. Un mare inconvenient este legat de faptul că, la toate modelele tracţiunea este doar pe puntea faţă, fără un sistem integral 4×4. Pe viitor va exista și un motor turbo, de 150 CP, cuplat cu o cutie automată clasică, cu convertor de cuplu. AvtoVAZ nu a anunțat deocamdată prețurile noilor modele, și asta deoarece producția în sine va începe abia peste un an. Cert este că acesta va fi cel mai scump din gama Lada, estimările pornesc undeva de la 29.000-32.000 de dolari. Absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism, și-a început cariera în presa sportivă scrisă și on-line în urmă cu două decenii la săptămânalul Fanatik, unde și-a făcut ucenicia și apoi a prins experiență în domeniul sportului rege și nu numai. A urmat în 2008 „transferul” … citește mai mult

Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, conform ministrului rus al Economiei

Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a declarat joi ministrul rus al Economiei, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Economia rusă se află într-o etapă de răcire și, conform percepției mediului de afaceri, este deja pe punctul de a intra în recesiune, a declarat Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice, în timpul dezbaterii „Economia ofertei – Strategia de creștere în contextul provocărilor moderne” din cadrul Forumului, conform Interfax. „Conform cifrelor, avem o răcire. Dar pentru noi, toate cifrele sunt o oglindă retrovizoare. Conform sentimentelor actuale ale mediului de afaceri, suntem deja, în general, se pare, pe punctul de a trece la o recesiune”, a răspuns ministrul la întrebarea moderatorului: în ce stare se află acum economia rusă – răcire sau recesiune. Când i s-a cerut să clarifice cu privire la căderea în recesiune, Reșetnikov a subliniat: „Nu am prezis că vom cădea în recesiune, am spus că suntem pe marginea prăpastiei, iar apoi totul depinde de deciziile noastre”. Prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească La sfârșitul lunii mai, Reșetnikov remarca deja că situația actuală indică riscurile de răcire excesivă a economiei ruse, în timp ce inflația încetinește, astfel încât deciziile în timp util ale Băncii Rusiei privind politica monetară sunt importante. „Asta deoarece în regimul actual noi vedem și riscuri de răcire excesivă a economiei”, a avertizat ministrul rus. Cele mai recente remarci ale ministrului marchează prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, conform Financial Times. Putin a prezidat o creștere record a cheltuielilor pentru apărare, care au crescut cu 25% de la an la an, ajungând la 13,1 miliarde de ruble (167 miliarde de dolari) anul trecut, și a determinat doi ani consecutivi de creștere a PIB-ului cu peste 4%, după o contracție în 2022, primul an de război. Dispută în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației Comentariile lui Reșetnikov reflectă o dispută de lungă durată în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației, deoarece cheltuielile record ale Rusiei pentru a alimenta războiul au generat doi ani de creșteri salariale și de prețuri, ducând în același timp ocuparea forței de muncă aproape de capacitate. Oficiali de rang înalt și oameni de afaceri i-au cerut Elvirei Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, să accelereze reducerile ratei dobânzii cheie, deoarece companiile – inclusiv multe dintre cele care beneficiază cel mai mult de pe urma cheltuielilor de apărare ale Kremlinului – se luptă cu costurile ridicate ale împrumuturilor. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Vladimir Putin nu consideră NATO o „AMENINȚARE” la adresa Rusiei/ „Ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Trădătoarea lui Putin s-a eliberat. Cum e viața tinerei de 29 de ani, după ce a fugit din Rusia şi a renunțat la cetățenie

Viața Dariei Kasatkina s-a schimbat radical în ultimii ani. Jucătoarea de tenis în vârstă de 29 ani a părăsit Rusia natală și a renunțat la cetățenie imediat după ce regimul lui Vladimir Putin a considerat-o „trădătoare”. Kasatkina a reușit în acest timp să-și ia cetățenia australiană și s-a refugiat în țara de la antipozi de teama represiunilor lui Putin, mai ales de când a declanșat invazia asupra Ucrainei. Cum e viața Dariei Kasatkina, după ce a fugit din Rusia şi a renunțat la cetățenie. Cum s-a eliberat „trădătoarea lui Putin” Daria Kasatkina a atrecut prin schimbări radicale ale vieții în ultima perioadă. Jucătoarea de tenis a reușit să fugă din Rusia lui Putin imediat invazia asupra Ucrainei și s-a refugiat în Australia de teamă să nu fie găsită de regimul opresiv al liderului de la Kremlin, care o consideră o „trădătoare”, iar între timp a reușit să-și ia cetățenia. Kasatkina a mărturisit că mutarea la antipozi a fost un lucru și că este foarte fericită că a fost primită de australieni. Jucătoarea în vârstă de 29 ani a vorbit despre acest lucru înaintea turneului de Grand Slam de la Roland Garros ce a început duminică, 25 mai. Cel care a sfătuit-o să aplice pentru cetățenia australiană a fost chiar agentul ei, John Morris. „Să spun sincer, în lunile trecute, am devenit mai fericită. Simt că o mare greutate mi s-a luat de pe umeri. Sunt liberă și fericită. Pentru mine este cel mai important lucru și… cred că această decizie este corectă. Sunt foarte conștientă când fac acest pas și știu că este mai bine pentru viitorul meu. Am ajuns în situația în care trebuie să fac această alegere. E nedrept, dar trebuia s-o fac și sunt fericită cu decizia”, a spus Kasatkina, într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian. Motivele pentru care Daria Kasatkina a cerut cetățenie australiană Fostul număr opt WTA și-a motivat decizia de a cere cetățenie australiană prin faptul că este o țară care nu face discriminări în legătură cu drepturile minorităților sexuale, după ce în 2022 și-a dezvăluit orientarea sexuală. Kasatkina are o relație cu patinatoarea Natalia Zabiianko, cu care nu ezită să se afișeze în postările de pe social media. La ediția din acest an a Roland Garros, Kasatkina este cap de serie numărul 17 și o va înfrunta în primul tur al competiției de la Paris pe cehoaica Katerina Siniakova, iar în turul secund o poate întâlni pe Irina Begu. Alexandru Vălu este unul dintre cei mai noi membri ai redacției ProSport. Povestea cu unul dintre cele mai puternice branduri din presa sportivă din România începe încă din copilărie, când avea aproape în fiecare seară câte o ediție a ziarului. Tot de atunci a început și pasiunea sa pentru … citește mai mult

Analiză | Donald Trump accesează nivelul Star Wars. Ce va însemna apărarea antirachetă Golden Dome a SUA pentru Rusia lui Putin?

Golden Dome va împinge Rusia într-o nouă cursă a înarmărilor, forțând-o să aloce și mai multe resurse forțelor sale strategice, într-un moment în care țara și le poate permite cel mai puțin. La doar o săptămână după învestirea președintelui american Donald Trump, în luna ianuarie, acesta a folosit un ordin executiv pentru a solicita un nou scut antirachetă, sub titlul provizoriu de „Iron Dome pentru America”. Ulterior, în data de 4 martie, adresându-se Congresului SUA, Trump a anunțat: „Cer Congresului să finanțeze un scut antirachetă de ultimă generație, Domul de Aur (n.red. – Golden Dome), pentru a ne proteja patria, fabricat în SUA”. „Ce presupune proiectul, va avea succes? Ce înseamnă acest proiect american pentru Rusia?”, se întreabă James D.J. Brown într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Potrivit generalului B. Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale ale Forțelor Spațiale SUA, Domul de Aur nu este o singură inițiativă, ci „un sistem de sisteme”. Sistemul va reuni elementele existente ale apărării antirachetă a SUA și le va completa cu o nouă structură ambițioasă care, conform ordinului executiv, va asigura „apărarea Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, hipersonice, de croazieră avansate și a altor atacuri aeriene de generație următoare din partea adversarilor”. Rezultatul va fi un scut antirachetă stratificat care depășește cu mult tot ceea ce presupune apărarea Statelor Unite, la acest nivel, la momentul actual. „Interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice” Deși se află într-un stadiu incipient, planul este ca noul sistem să fie bazat pe… spațiu. Sistemul Golden Dome va consta dintr-o constelație de sute de sateliți-detectori însărcinați cu localizarea rachetelor și a infrastructurii-gazdă pe uscat, mare și aer, precum și cu urmărirea precisă a rachetelor după lansare, explică James D.J. Brown, profesor de științe politice la Universitatea Temple, Japan Campus, cea mai veche și mai mare universitate străină din Japonia, fondată în 1982. O flotă separată de sateliți de atac va intercepta rachetele în timpul fazei lor de propulsie prin mijloace cinetice (respectiv interceptoare de rachete) sau non-cinetice (respectiv lasere). „Scopul principal al Golden Dome este de a oferi o protecție completă teritoriului Statelor Unite. Cu toate acestea, ordinul executiv al lui Trump sugerează că sistemul ar putea acoperi și apărarea antirachetă în teatre de operațiuni. Cu alte cuvinte, ar putea fi extins pentru a proteja trupele desfășurate în avans și aliații SUA în Europa și Asia. O altă caracteristică a Golden Dome este viteza de dezvoltare preconizată. După cum a spus generalul Saltzman, «dacă acesta ar fi un program tradițional de dezvoltare al Pentagonului, ar putea dura doisprezece până la șaptesprezece ani». În schimb, planul este de a vedea rezultate înainte de sfârșitul mandatului lui Trump, în ianuarie 2029. Pentru a realiza acest lucru, proiectul se va baza nu doar pe contractori de apărare consacrați, cum ar fi Lockheed Martin, ci și pe jucători mai noi, cum ar fi SpaceX, Anduril și Palantir. Există motive practice pentru dezvoltarea Golden Dome. Sistemul existent de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite se concentrează pe patruzeci de interceptoare terestre la Fort Greely, Alaska, plus alte patru la Baza Forțelor Spațiale Vandenburg din California. Acest sistem are peste douăzeci de ani vechime și a fost conceput pentru a oferi protecție împotriva unei lansări accidentale sau necinstite de rachete, nu arsenalele strategice ale Rusiei sau Chinei. În plus, interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice”, continuă James D.J. Brown. Donald Trump, „pace prin putere” Totuși, entuziasmul lui Donald Trump pentru Domul de Aur se datorează mai mult politicii decât aspectelor practice, continuă James D.J. Brown, pentru că președintele american „înțelege valoarea proiectelor simbolice mari”. Promisiunea sa de a construi un zid la granița cu Mexicul l-a propulsat la președinție în 2016. Acum face presiuni pentru ca Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, să fie redeschisă, ca simbol al angajamentului său față de lege și ordine. „Același lucru este valabil și pentru Domul de Aur. Trump își dorește ca proiectul să fie o manifestare grandioasă a agendei sale „pace prin putere”. Mai mult, proiectul spune multe despre sursele de inspirație ale lui Trump. Ca ​​sistem spațial, Domul de Aur are multe în comun cu Inițiativa Strategică de Apărare (SDI), sistemul de apărare antirachetă propus de președintele Ronald Reagan în 1983. Denumirea proiectului arată clar, de asemenea, că Trump a fost influențat de sistemul Domului de Fier (n.red. – Iron Dome) al Israelului. Aceste paralele nu sunt în întregime încurajatoare. SDI, pe care criticii l-au ridiculizat drept «Războiul Stelelor», s-a dovedit a fi prea solicitant din punct de vedere tehnologic și a fost încheiat în 1993. Apărarea antirachetă a Israelului, din care Domul de Fier este doar un strat, este eficientă, dar Israelul este mult mai ușor de protejat decât Statele Unite. Israelul este mai mic decât Hawaii și se confruntă în principal cu rachete cu rază scurtă de acțiune nesofisticată, mai degrabă decât cu rachete balistice sau hipersonice avansate. Acest lucru ridică întrebarea dacă Domul de Aur este fezabil. Primul obstacol este unul tehnic. Chiar dacă tehnologia a avansat enorm din anii `80, provocarea dezvoltării unui scut antirachetă spațial rămâne formidabilă. Cronologia este, de asemenea, optimistă. Susținătorii indică succesul Proiectului Manhattan, dar a fost o perioadă de război, atunci când Statele Unite erau mult mai unite în jurul unui scop comun decât sunt astăzi”, mai scrie James D.J. Brown în analiza sa. Sateliții ar putea avea o funcție comercială? Un alt obstacol sunt costurile, avertizează Brown. La sfârșitul lunii aprilie, republicanii din Camera Reprezentanților au înaintat un proiect de lege de reconciliere care alocă 24,7 miliarde de dolari pentru Golden Dome. „Acesta este doar un început. Un studiu al Consiliului Național de Cercetare din 2012 a estimat că un sistem de apărare antirachetă cu fază de propulsie, plasat în spațiu, ar putea ajunge la 831 de miliarde de dolari (în dolari din 2025). Susținătorii Golden Dome susțin acum că proiectul poate fi realizat mai ieftin. Costurile de lansare au scăzut dramatic în ultimul deceniu. SpaceX, cu cei 7.000 de sateliți Starlink ai săi, și-a demonstrat,

Calvarul închisorilor secrete pentru dezertorii ruși, negate de Putin. GESTAPO, versiunea rusă / Vrei acasă? Atunci pleacă într-un sac de cadavre

În luna octombrie a anului 2022, Georgy – din Liubertsi, o suburbie a Moscovei, în vîrstă de 44 de ani și tată a trei  – a fost mobilizat și trimis să lupte în Ucraina, în ciuda problemelor grave de sănătate și a opoziției sale ferme față de război și violență. După două tentative de evadare eșuate și două atacuri de cord, a reușit să dezerteze, în cele din urmă, în luna mai a anului 2024. Acum se află în Europa, alături de familia sa, și solicită azil politic.  Un capitol cutremurător al calvarului său a fost perioada petrecută în centre secrete de detenție, unde dezertorii ruși sunt ținuți în condiții brutale. Președintele Vladimir Putin a negat existența unor lagăre speciale de detenție pentru dezertorii militari. Aproape 16.000 de soldați ruși au fost acuzați că au refuzat să servească în armata Federației Ruse de la invadarea Ucrainei, în februarie 2022. Ordinul de mobilizare Georgy – inginer constructor de profesie; numele real a fost schimbat din motive de siguranță – nu și-a imaginat niciodată că va fi înrolat în armată, notează The Moscow Times. Diagnosticat cu ani în urmă cu hipertensiune arterială și o afecțiune cardiacă, fusese considerat doar „parțial apt” pentru serviciul militar. De atunci, miopia sa se agravase și își rupsese un picior. Când a fost chemat la biroul militar, în septembrie 2022, pentru a „clarifica dosarele sale”, el a crezut că este vorba doar de o actualizare de rutină. „Am plecat devreme în dimineața aceea, gândindu-mă să-mi arăt pașaportul și actul de identitate militar, să confirm niște detalii și să mă îndrept spre muncă”, își amintește el. „Dar când am ajuns, am văzut două cozi: una pentru oameni ca mine și alta pentru voluntari. În mod ciudat, majoritatea voluntarilor au fost respinși, în timp ce oameni ca mine (n.red. – cu probleme medicale) nu. Aveau nevoie de noi.” În câteva minute, lui Georgy i s-a înmânat un ordin de mobilizare. Nu s-a efectuat niciun examen medical. Când a protestat, oficialii i-au spus că examenul medical va avea loc mai târziu la unitatea sa desemnată. Dar asta nu s-a întîmplat niciodată. „Ai venit aici ca să mori” „Antrenamentul a fost o glumă”, a spus Georgy. „Am tras câteva focuri din puști ruginite, apoi am petrecut restul timpului hoinăreind. Nimeni nu ne-a învățat nimic”, își amintește bărbatul. În noiembrie 2022, a fost repartizat la Batalionul 1855 și trimis în Ucraina. Ofițerii i-au asigurat pe soldați că făceau parte dintr-o „unitate de elită din Moscova” și că nu vor fi trimiși în luptă directă. „Ne-au spus: «Moscova vă va proteja». Totul a fost o minciună”, a spus Georgy. Primele sale impresii despre Ucraina au fost sumbre. „Era un haos total — ca și cum am fi fost aruncați înapoi în timp, atunci când armata germane mărșăluia către Moscova, în 1941, doar că purtam uniforme diferite. Toamnă târzie, ploaie, noroi în loc de drumuri, sate distruse… un ținut devastat de război”, și-a amintit el. Încă este bântuit de un discurs ținut unității sale de comandantul regimentului, Alexander Zavadsky. „Ai venit aici ca să mori”, spunea Zavadsky. „Vrei să te duci acasă? Atunci pleacă într-un sac de cadavre”. „Trebuia să curățăm sângele din acea secțiune, era peste tot, chiar și pe tavan” Nu după mult timp, Zavadsky a fost decorat de Putin cu medalia „Eroul Rusiei”. După mai multe săptămâni în care a dorimit în pădure, fără adăpost sau provizii, Georgy știa că trebuie să evadeze. Profitând de haosul de pe front, a luat un camion militar până în orașul Troitske. „Când îmi cereau o parolă la punctele de control, ridicam din umeri și îmi făceau semn să trec. Majoritatea gărzilor fuseseră și ele mobilizate recent. Nu știau ce fac”, a spus el. Când a încercat să se întoarcă în Rusia, Georgy și un grup de dezertori au fost prinși într-o ambuscadă. Un elicopter de patrulare a deschis focul, ucigând doi dintre bărbați. Supraviețuitorii au fost capturați și predați poliției militare, care i-a avertizat să uite tot ceea ce văzuseră. „Am crezut că mă duc la Zaitsevo, loc care devenise faimos pentru condițiile în care era ținuți dezertorii. Dar, în schimb, am ajuns într-un subsol din Rozsypne”, își amintește Georgy. Rozsypne — un post de frontieră ucrainean reamenajat — a fost o închisoare neoficială folosită pentru a-i reține pe soldații ruși care încercau să fugă. „A fost șocant”, a spus el. „Podeaua era nisipoasă, pereții erau pătați de sânge și dormeam în paturi de lemn. Erau două secțiuni: una pentru «reeducare» – acolo eram și eu – și alta pentru «indezirabili». Trebuia să curățăm sângele din acea secțiune. Era peste tot, chiar și pe tavan”, povestește bărbatul. După ce s-a „pocăit”, a ajuns din nou pe front, în trupele Storm Z Prizonierii erau hrăniți de două ori pe zi — abia cât să supraviețuiască — și duși la toaletă doar de două ori pe zi. Cei care refuzau să se întoarcă pe front erau bătuți și torturați. „Au folosit șocuri electrice, ne-au lovit cu pumnul în stomac — suficient cât să ne doară, dar fără să ne lase vânătăi. «Indezirabilii» au fost uciși pe loc. Le puteam auzi țipetele prin pereți”, a spus Georgy. Stresul și abuzul și-au pus amprenta. Georgy a suferit un atac de cord, dar a supraviețuit datorită unui medic local simpatizant, el însuși un fost dezertor, care i-a prescris repaus la pat și medicamente. „Din nou, a fost ca o mașină a timpului. Oamenii au fost abuzați, bătuți, torturați acolo. A fost șocant să vezi așa ceva în secolul XXI”, a spus el. „Sunt dintr-o generație mai în vârstă. Am fost crescuți cu ideea că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ne opuneam fasciștilor malefici. Se pare că și noi avem acest rău și este în sistem. Oamenilor care ne-au torturat li s-a dat un ordin și au fost învățați să-l execute. În timp ce propaganda susține că există fasciști în Ucraina, noi avem propria noastră versiune a Gestapo-ului german aici”, a mai spus Georgy. În cele din urmă, după ce a fost de acord cu

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.159. Trump îl atacă pe Putin: Probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba

Războiul din Ucraina a intrat duminică, 27 aprilie 2025, în a 1.159-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Vladimir Putin „probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare Truth Social, într-un mesaj în care a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Reacția sa a venit la scurt timp după întrevederea cu Volodimir Zelenski, de la Roma. Trump: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu” Mesajul lui Trump este critic mai întâi la adresa predecesorilor săi de la Casa Albă, respectiv Joe Biden și Barack Obama, și la adresa jurnaliștilor americani care îi critică un plan de pace pe care l-a propus pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. „Orice înțelegere aș face în legătură cu Ucraina/Rusia, oricât de bună ar fi, chiar dacă este cel mai bun acord încheiat vreodată, eșuatul New York Times va vorbi rău despre el. Peter Baker, redactorul foarte părtinitor și lipsit de talent al The Times, a urmat cerințele editorului său și a scris că Ucraina ar trebui să recupereze teritoriul, inclusiv, presupun, Crimeea, și alte cereri ridicole, pentru a opri cea mai rea vărsare de sânge de la Al Doilea Război Mondial încoace. Oare de ce acest reporter superficial nu spune că Obama a fost cel care a făcut posibil ca Rusia să fure Crimeea de la Ucraina fără să tragă niciun foc de armă”, a scris Trump la începutul mesajului său. Mai departe, el l-a atacat pe Joe Biden: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu. A fost un fraier din prima zi și războiul nu ar fi trebuit să se întâmple și nici nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost președinte în acel moment. Eu doar încerc să curăț mizeria lăsată de Obama și Biden, și ce mizerie este!”. „Acestea fiind spuse, nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceasta mă face să mă gândesc că, probabil, nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, și trebuie tratat diferit cu el – prin «sancțiuni secundare» sau «Bancare»?”, a încheiat Trump mesajul, postat în ziua când a avut la Roma o scurtă întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja funeraliilor Papei Francisc. Cu doar câteva ore mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmisese că Vladimir Putin i-a spus emisarului american Steve Witkoff, în timpul întâlnirii lor care a avut loc, vineri, la Kremlin, că este pregătit să negocieze încheierea conflictului din Ucraina „fără nicio condiție prealabilă”. Ce propunere de pace au SUA O propunere de pace avansată de Trump prevede încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte din Federația Rusă și recunoașterea de facto a controlului Moscovei asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția unei mici părți din  Harkov. De asemenea, planul înaintat de SUA mai menționează excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu și pe cea a aderării la UE), ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie și garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene. Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații săi europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu – fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunei regiuni -, amânarea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate și despăgubirea Ucrainei de către Rusia pentru daunele provocate de război. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele