Analiză | Donald Trump accesează nivelul Star Wars. Ce va însemna apărarea antirachetă Golden Dome a SUA pentru Rusia lui Putin?
Golden Dome va împinge Rusia într-o nouă cursă a înarmărilor, forțând-o să aloce și mai multe resurse forțelor sale strategice, într-un moment în care țara și le poate permite cel mai puțin. La doar o săptămână după învestirea președintelui american Donald Trump, în luna ianuarie, acesta a folosit un ordin executiv pentru a solicita un nou scut antirachetă, sub titlul provizoriu de „Iron Dome pentru America”. Ulterior, în data de 4 martie, adresându-se Congresului SUA, Trump a anunțat: „Cer Congresului să finanțeze un scut antirachetă de ultimă generație, Domul de Aur (n.red. – Golden Dome), pentru a ne proteja patria, fabricat în SUA”. „Ce presupune proiectul, va avea succes? Ce înseamnă acest proiect american pentru Rusia?”, se întreabă James D.J. Brown într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Potrivit generalului B. Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale ale Forțelor Spațiale SUA, Domul de Aur nu este o singură inițiativă, ci „un sistem de sisteme”. Sistemul va reuni elementele existente ale apărării antirachetă a SUA și le va completa cu o nouă structură ambițioasă care, conform ordinului executiv, va asigura „apărarea Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, hipersonice, de croazieră avansate și a altor atacuri aeriene de generație următoare din partea adversarilor”. Rezultatul va fi un scut antirachetă stratificat care depășește cu mult tot ceea ce presupune apărarea Statelor Unite, la acest nivel, la momentul actual. „Interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice” Deși se află într-un stadiu incipient, planul este ca noul sistem să fie bazat pe… spațiu. Sistemul Golden Dome va consta dintr-o constelație de sute de sateliți-detectori însărcinați cu localizarea rachetelor și a infrastructurii-gazdă pe uscat, mare și aer, precum și cu urmărirea precisă a rachetelor după lansare, explică James D.J. Brown, profesor de științe politice la Universitatea Temple, Japan Campus, cea mai veche și mai mare universitate străină din Japonia, fondată în 1982. O flotă separată de sateliți de atac va intercepta rachetele în timpul fazei lor de propulsie prin mijloace cinetice (respectiv interceptoare de rachete) sau non-cinetice (respectiv lasere). „Scopul principal al Golden Dome este de a oferi o protecție completă teritoriului Statelor Unite. Cu toate acestea, ordinul executiv al lui Trump sugerează că sistemul ar putea acoperi și apărarea antirachetă în teatre de operațiuni. Cu alte cuvinte, ar putea fi extins pentru a proteja trupele desfășurate în avans și aliații SUA în Europa și Asia. O altă caracteristică a Golden Dome este viteza de dezvoltare preconizată. După cum a spus generalul Saltzman, «dacă acesta ar fi un program tradițional de dezvoltare al Pentagonului, ar putea dura doisprezece până la șaptesprezece ani». În schimb, planul este de a vedea rezultate înainte de sfârșitul mandatului lui Trump, în ianuarie 2029. Pentru a realiza acest lucru, proiectul se va baza nu doar pe contractori de apărare consacrați, cum ar fi Lockheed Martin, ci și pe jucători mai noi, cum ar fi SpaceX, Anduril și Palantir. Există motive practice pentru dezvoltarea Golden Dome. Sistemul existent de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite se concentrează pe patruzeci de interceptoare terestre la Fort Greely, Alaska, plus alte patru la Baza Forțelor Spațiale Vandenburg din California. Acest sistem are peste douăzeci de ani vechime și a fost conceput pentru a oferi protecție împotriva unei lansări accidentale sau necinstite de rachete, nu arsenalele strategice ale Rusiei sau Chinei. În plus, interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice”, continuă James D.J. Brown. Donald Trump, „pace prin putere” Totuși, entuziasmul lui Donald Trump pentru Domul de Aur se datorează mai mult politicii decât aspectelor practice, continuă James D.J. Brown, pentru că președintele american „înțelege valoarea proiectelor simbolice mari”. Promisiunea sa de a construi un zid la granița cu Mexicul l-a propulsat la președinție în 2016. Acum face presiuni pentru ca Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, să fie redeschisă, ca simbol al angajamentului său față de lege și ordine. „Același lucru este valabil și pentru Domul de Aur. Trump își dorește ca proiectul să fie o manifestare grandioasă a agendei sale „pace prin putere”. Mai mult, proiectul spune multe despre sursele de inspirație ale lui Trump. Ca sistem spațial, Domul de Aur are multe în comun cu Inițiativa Strategică de Apărare (SDI), sistemul de apărare antirachetă propus de președintele Ronald Reagan în 1983. Denumirea proiectului arată clar, de asemenea, că Trump a fost influențat de sistemul Domului de Fier (n.red. – Iron Dome) al Israelului. Aceste paralele nu sunt în întregime încurajatoare. SDI, pe care criticii l-au ridiculizat drept «Războiul Stelelor», s-a dovedit a fi prea solicitant din punct de vedere tehnologic și a fost încheiat în 1993. Apărarea antirachetă a Israelului, din care Domul de Fier este doar un strat, este eficientă, dar Israelul este mult mai ușor de protejat decât Statele Unite. Israelul este mai mic decât Hawaii și se confruntă în principal cu rachete cu rază scurtă de acțiune nesofisticată, mai degrabă decât cu rachete balistice sau hipersonice avansate. Acest lucru ridică întrebarea dacă Domul de Aur este fezabil. Primul obstacol este unul tehnic. Chiar dacă tehnologia a avansat enorm din anii `80, provocarea dezvoltării unui scut antirachetă spațial rămâne formidabilă. Cronologia este, de asemenea, optimistă. Susținătorii indică succesul Proiectului Manhattan, dar a fost o perioadă de război, atunci când Statele Unite erau mult mai unite în jurul unui scop comun decât sunt astăzi”, mai scrie James D.J. Brown în analiza sa. Sateliții ar putea avea o funcție comercială? Un alt obstacol sunt costurile, avertizează Brown. La sfârșitul lunii aprilie, republicanii din Camera Reprezentanților au înaintat un proiect de lege de reconciliere care alocă 24,7 miliarde de dolari pentru Golden Dome. „Acesta este doar un început. Un studiu al Consiliului Național de Cercetare din 2012 a estimat că un sistem de apărare antirachetă cu fază de propulsie, plasat în spațiu, ar putea ajunge la 831 de miliarde de dolari (în dolari din 2025). Susținătorii Golden Dome susțin acum că proiectul poate fi realizat mai ieftin. Costurile de lansare au scăzut dramatic în ultimul deceniu. SpaceX, cu cei 7.000 de sateliți Starlink ai săi, și-a demonstrat,
Calvarul închisorilor secrete pentru dezertorii ruși, negate de Putin. GESTAPO, versiunea rusă / Vrei acasă? Atunci pleacă într-un sac de cadavre
În luna octombrie a anului 2022, Georgy – din Liubertsi, o suburbie a Moscovei, în vîrstă de 44 de ani și tată a trei – a fost mobilizat și trimis să lupte în Ucraina, în ciuda problemelor grave de sănătate și a opoziției sale ferme față de război și violență. După două tentative de evadare eșuate și două atacuri de cord, a reușit să dezerteze, în cele din urmă, în luna mai a anului 2024. Acum se află în Europa, alături de familia sa, și solicită azil politic. Un capitol cutremurător al calvarului său a fost perioada petrecută în centre secrete de detenție, unde dezertorii ruși sunt ținuți în condiții brutale. Președintele Vladimir Putin a negat existența unor lagăre speciale de detenție pentru dezertorii militari. Aproape 16.000 de soldați ruși au fost acuzați că au refuzat să servească în armata Federației Ruse de la invadarea Ucrainei, în februarie 2022. Ordinul de mobilizare Georgy – inginer constructor de profesie; numele real a fost schimbat din motive de siguranță – nu și-a imaginat niciodată că va fi înrolat în armată, notează The Moscow Times. Diagnosticat cu ani în urmă cu hipertensiune arterială și o afecțiune cardiacă, fusese considerat doar „parțial apt” pentru serviciul militar. De atunci, miopia sa se agravase și își rupsese un picior. Când a fost chemat la biroul militar, în septembrie 2022, pentru a „clarifica dosarele sale”, el a crezut că este vorba doar de o actualizare de rutină. „Am plecat devreme în dimineața aceea, gândindu-mă să-mi arăt pașaportul și actul de identitate militar, să confirm niște detalii și să mă îndrept spre muncă”, își amintește el. „Dar când am ajuns, am văzut două cozi: una pentru oameni ca mine și alta pentru voluntari. În mod ciudat, majoritatea voluntarilor au fost respinși, în timp ce oameni ca mine (n.red. – cu probleme medicale) nu. Aveau nevoie de noi.” În câteva minute, lui Georgy i s-a înmânat un ordin de mobilizare. Nu s-a efectuat niciun examen medical. Când a protestat, oficialii i-au spus că examenul medical va avea loc mai târziu la unitatea sa desemnată. Dar asta nu s-a întîmplat niciodată. „Ai venit aici ca să mori” „Antrenamentul a fost o glumă”, a spus Georgy. „Am tras câteva focuri din puști ruginite, apoi am petrecut restul timpului hoinăreind. Nimeni nu ne-a învățat nimic”, își amintește bărbatul. În noiembrie 2022, a fost repartizat la Batalionul 1855 și trimis în Ucraina. Ofițerii i-au asigurat pe soldați că făceau parte dintr-o „unitate de elită din Moscova” și că nu vor fi trimiși în luptă directă. „Ne-au spus: «Moscova vă va proteja». Totul a fost o minciună”, a spus Georgy. Primele sale impresii despre Ucraina au fost sumbre. „Era un haos total — ca și cum am fi fost aruncați înapoi în timp, atunci când armata germane mărșăluia către Moscova, în 1941, doar că purtam uniforme diferite. Toamnă târzie, ploaie, noroi în loc de drumuri, sate distruse… un ținut devastat de război”, și-a amintit el. Încă este bântuit de un discurs ținut unității sale de comandantul regimentului, Alexander Zavadsky. „Ai venit aici ca să mori”, spunea Zavadsky. „Vrei să te duci acasă? Atunci pleacă într-un sac de cadavre”. „Trebuia să curățăm sângele din acea secțiune, era peste tot, chiar și pe tavan” Nu după mult timp, Zavadsky a fost decorat de Putin cu medalia „Eroul Rusiei”. După mai multe săptămâni în care a dorimit în pădure, fără adăpost sau provizii, Georgy știa că trebuie să evadeze. Profitând de haosul de pe front, a luat un camion militar până în orașul Troitske. „Când îmi cereau o parolă la punctele de control, ridicam din umeri și îmi făceau semn să trec. Majoritatea gărzilor fuseseră și ele mobilizate recent. Nu știau ce fac”, a spus el. Când a încercat să se întoarcă în Rusia, Georgy și un grup de dezertori au fost prinși într-o ambuscadă. Un elicopter de patrulare a deschis focul, ucigând doi dintre bărbați. Supraviețuitorii au fost capturați și predați poliției militare, care i-a avertizat să uite tot ceea ce văzuseră. „Am crezut că mă duc la Zaitsevo, loc care devenise faimos pentru condițiile în care era ținuți dezertorii. Dar, în schimb, am ajuns într-un subsol din Rozsypne”, își amintește Georgy. Rozsypne — un post de frontieră ucrainean reamenajat — a fost o închisoare neoficială folosită pentru a-i reține pe soldații ruși care încercau să fugă. „A fost șocant”, a spus el. „Podeaua era nisipoasă, pereții erau pătați de sânge și dormeam în paturi de lemn. Erau două secțiuni: una pentru «reeducare» – acolo eram și eu – și alta pentru «indezirabili». Trebuia să curățăm sângele din acea secțiune. Era peste tot, chiar și pe tavan”, povestește bărbatul. După ce s-a „pocăit”, a ajuns din nou pe front, în trupele Storm Z Prizonierii erau hrăniți de două ori pe zi — abia cât să supraviețuiască — și duși la toaletă doar de două ori pe zi. Cei care refuzau să se întoarcă pe front erau bătuți și torturați. „Au folosit șocuri electrice, ne-au lovit cu pumnul în stomac — suficient cât să ne doară, dar fără să ne lase vânătăi. «Indezirabilii» au fost uciși pe loc. Le puteam auzi țipetele prin pereți”, a spus Georgy. Stresul și abuzul și-au pus amprenta. Georgy a suferit un atac de cord, dar a supraviețuit datorită unui medic local simpatizant, el însuși un fost dezertor, care i-a prescris repaus la pat și medicamente. „Din nou, a fost ca o mașină a timpului. Oamenii au fost abuzați, bătuți, torturați acolo. A fost șocant să vezi așa ceva în secolul XXI”, a spus el. „Sunt dintr-o generație mai în vârstă. Am fost crescuți cu ideea că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ne opuneam fasciștilor malefici. Se pare că și noi avem acest rău și este în sistem. Oamenilor care ne-au torturat li s-a dat un ordin și au fost învățați să-l execute. În timp ce propaganda susține că există fasciști în Ucraina, noi avem propria noastră versiune a Gestapo-ului german aici”, a mai spus Georgy. În cele din urmă, după ce a fost de acord cu
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.159. Trump îl atacă pe Putin: Probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 27 aprilie 2025, în a 1.159-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Vladimir Putin „probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare Truth Social, într-un mesaj în care a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Reacția sa a venit la scurt timp după întrevederea cu Volodimir Zelenski, de la Roma. Trump: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu” Mesajul lui Trump este critic mai întâi la adresa predecesorilor săi de la Casa Albă, respectiv Joe Biden și Barack Obama, și la adresa jurnaliștilor americani care îi critică un plan de pace pe care l-a propus pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. „Orice înțelegere aș face în legătură cu Ucraina/Rusia, oricât de bună ar fi, chiar dacă este cel mai bun acord încheiat vreodată, eșuatul New York Times va vorbi rău despre el. Peter Baker, redactorul foarte părtinitor și lipsit de talent al The Times, a urmat cerințele editorului său și a scris că Ucraina ar trebui să recupereze teritoriul, inclusiv, presupun, Crimeea, și alte cereri ridicole, pentru a opri cea mai rea vărsare de sânge de la Al Doilea Război Mondial încoace. Oare de ce acest reporter superficial nu spune că Obama a fost cel care a făcut posibil ca Rusia să fure Crimeea de la Ucraina fără să tragă niciun foc de armă”, a scris Trump la începutul mesajului său. Mai departe, el l-a atacat pe Joe Biden: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu. A fost un fraier din prima zi și războiul nu ar fi trebuit să se întâmple și nici nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost președinte în acel moment. Eu doar încerc să curăț mizeria lăsată de Obama și Biden, și ce mizerie este!”. „Acestea fiind spuse, nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceasta mă face să mă gândesc că, probabil, nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, și trebuie tratat diferit cu el – prin «sancțiuni secundare» sau «Bancare»?”, a încheiat Trump mesajul, postat în ziua când a avut la Roma o scurtă întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja funeraliilor Papei Francisc. Cu doar câteva ore mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmisese că Vladimir Putin i-a spus emisarului american Steve Witkoff, în timpul întâlnirii lor care a avut loc, vineri, la Kremlin, că este pregătit să negocieze încheierea conflictului din Ucraina „fără nicio condiție prealabilă”. Ce propunere de pace au SUA O propunere de pace avansată de Trump prevede încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte din Federația Rusă și recunoașterea de facto a controlului Moscovei asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția unei mici părți din Harkov. De asemenea, planul înaintat de SUA mai menționează excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu și pe cea a aderării la UE), ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie și garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene. Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații săi europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu – fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunei regiuni -, amânarea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate și despăgubirea Ucrainei de către Rusia pentru daunele provocate de război. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele