CTP s-a aliniat și el și alertează lumea cu privire la alegerile din Moldova: Rusia atacă la baionetă!
În pragul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, gazetarul Cristian Tudor Popescu denunță acțiunile Kremlinului care caută să destabilizeze democrația pro-europeană din Republica Moldova și să saboteze eforturile președintei Maia Sandu, care a făcut pași decisivi în drumul de integrare europeană a țării. CTP compară „asaltul hibrid” al Rusiei cu un „atac la baionetă”, Kremlinul pompând „sute de milioane de dolari pentru a cumpăra voturi” în favoarea partidelor pro-ruse care fac campanie pe platforma chinezească TikTok, așa cum s-a procedat în România prin intermediul candidatului ultranaționalist pro-rus, Călin Georgescu. Dacă partidele pro-ruse câștigă alegerile de duminică, dictatorul Vladimir Putin ar putea ocupa Republica Moldova, avertizează gazetarul. El spune că în timp ce în Republica Moldova sunt „trădători de țară” ce vor vota cu partide pro-ruse pentru bani, în România sunt „dătători de țară”. „Trădători și dătători: Rusia atacă la baionetă Republica Moldova cu sute de milioane de dolari ca să cumpere voturi. Mărimea investiției arată cât de mult își dorește Putin să ocupe Moldova. Dar, măcar, duminică lucrurile vor fi clare: nu știu câți vor vota partidele proruse, însă mulți dintre ei vor fi trădători de țară pe bani.România s-a dovedit a fi mai ieftină pentru ruși, nu a fost nevoie decât de prostirea românilor cu Tik-Tok-ul ca să-l voteze pe celavecul lor, Dumnezeilă. Spre deosebire de trădătorii de țară din Moldova, în România au fost și sunt dătători de țară. Nu ne vindem țara – o dăm pe daiboj!” Autorul recomandă: Alegeri fără exit-poll în Republica Moldova. Cererea unui institut de sondaje, RESPINSĂ: „Suspiciuni rezonabile” / „Decizie motivată politic”
Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală. Procurorul general: Principalul beneficiar a fost candidatul pro-Kremlin
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alex Florența, a prezentat marți concluziile unei anchete extinse, potrivit căreia Federația Rusă a derulat o operațiune de mare influență în România, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Campania, desfășurată prin companii cu legături la Moscova, ar vizat direct peste 1,3 milioane de alegători români, potrivit Bloomberg. „Este clar că principalul beneficiar al acestei campanii a fost candidatul independent”, a precizat procurorul general, făcând referire la Călin Georgescu, fost inginer agronom, care a câștigat în mod surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Detaliile apar într-un rechizitoriu care îl vizează pe Georgescu și alți 21 de inculpați, acuzați, printre altele, de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. Procurorii susțin că acțiunile acestora au fost parte a unei operațiuni hibride coordonate de entități rusești, cu scopul de a destabiliza statul român din interior. Atac digital sofisticat: algoritmii au scăpat monitorizărilor clasice Potrivit rechizitoriului, patru companii cu legături directe în Rusia au orchestrat o rețea de peste 2.000 de conturi false de Facebook și aproximativ 20.000 de boți AI, care au răspândit dezinformare, conținut generat automat și mesaje menite să submineze încrederea publicului în instituțiile democratice. Rusia nu a folosit metode de manipulare ostentative, ci s-a infiltrat subtil în algoritmii rețelelor sociale, astfel că atacul a fost „invizibil” o bună perioadă de timp: „Tipul de campanie desfășurat a trecut neobservat, algoritmii rețelelor sociale fiind dificil de urmărit cu metodele clasice de investigație”, a explicat șeful Parchetului General. După victoria lui Georgescu, Curtea Constituțională a invalidat scrutinul, ceea ce a generat proteste stradale și a amplificat sprijinul pentru partide de extremă dreapta. Între timp, ancheta a scos la iveală legăturile fostului candidat cu grupări radicale și mercenari, precum și mesaje publice în care acesta l-a elogiat pe Vladimir Putin și a criticat NATO. În luna februarie, Georgescu a fost pus sub acuzare pentru apartenență la o organizație extremistă și fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale. Acesta respinge acuzațiile și susține că este nevinovat. De asemenea, Kremlinul neagă acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.
Vladimir Putin l-a decorat pe fostul președinte Dmitri Medvedev, chiar de ziua acestuia
Președintele rus Vladimir Putin l-a decorat duminică pe Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse, chiar de ziua acestuia, informează agenția spaniolă EFE. Dmitri Medvedev, care împlinește 60 de ani duminică, a fost decorat cu Ordinul Meritului pentru Pace, gradul IV, pentru contribuția sa „la consolidarea statului rus și asigurarea securității naționale a Federației Ruse”. Dmitri Medvedev, președintele Federației Ruse între 2008 și 2012, este vicepreședintele Consiliului Securității Ruse, poziție din care a avut, de-a lungul timpului, multe schimburi acide de replici cu președintele Trump. Peskov: „Există oameni cu poziții radicale în SUA” Bunăoară, când Trump a cerut Rusiei să accepte un acord de pace într-un interval de timp dat, Medvedev a catalogat cererile drept „teatrale” și un pas înainte spre conflict. Acesta s-a arătat deranjat de declarațiile lui Trump, care făceau trimitere la utilizarea armelor nucleare sau la ultimatumurile în privința Ucrainei, date de președintele american. În repetate rânduri, Medvedev, mai ales în perioada când a fost președinte, a insistat pe ideea că singurul care decide în privința politicii externe a Rusiei este Putin. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a subliniat recent: „În fiecare ţară, există membri ai guvernului care au opinii diferite asupra evenimentelor în desfăşurare. Există, de asemenea, oameni cu poziţii foarte radicale în SUA şi în ţările europene. Asta se întâmplă tot timpul”. Medvedev „gură-mare” La rândul său, Trump l-a făcut „gură-mare” pe Medvedev: „Un fost preşedinte rus, Medvedev, care acum conduce unul dintre cele mai importante consilii, a spus nişte lucruri foarte urâte când a vorbit despre energia nucleară. Şi când se menţionează cuvântul nuclear, încep să mă gândesc: . Nu ar fi trebuit să spună asta. Are gura mare”. Trump l-a numit pe Medvedev „un fost președinte eșuat, care încă mai crede că e președinte” și l-a avertizat „să-și măsoare cuvintele”, replica la care Medvedev a răspuns că acest lucru nu înseamnă decât că Rusia face totul corect. Medvedev: „Fiecare nou ultimatum este un pas spre război” „Trump joacă jocul ultimatumului cu Rusia: 50 sau 10 zile… Ar trebui să-şi amintească două lucruri. În primul rând: Rusia nu este nici Israel, nici măcar Iran. Şi în al doilea rând: fiecare nou ultimatum este un pas spre război. Nu între Rusia şi Ucraina, ci cu chiar ţara lui”, a scris Medvedev pe contul său de X, care a criticat în repetate rânduri „incoerența politică” a președintelui american. Fostul președinte rus i-a sugerat pe Telegram lui Trump „să-și amintească de filmele sale preferate, „The Walking Dead” și, de asemenea să nu uite cât de periculoasă e „mâna moartă”. „Mâna moartă” este un sistem care ar fi activat dacă Moscova ar pierde controlul asupra arsenalului său nuclear din cauza unui atac inamic major.
Donald Trump, la capătul răbdării cu Putin în ceea ce privește negocierile de pace
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus vineri că răbdarea sa față de liderul rus Vladimir Putin aproape s-a terminat, însă nu a ajuns până la a amenința cu noi sancțiuni în legătură cu războiul din Ucraina. Când a fost întrebat, în cadrul emisiunii de la Fox News, dacă răbdarea sa cu Vladimir Putin a dispărut, Donald Trump a răspuns: „Da. Se epuizează și se epuizează repede”. Într-o discuție din cadrul emisiunii, președintele a explicat că a avut o relație bună cu Vladimir Putin o perioadă lungă, dar și-a arătat nemulțumirea pentru lipsa de acțiune a acestuia în privința războiului. „Va trebui să luăm măsuri foarte, foarte dure”, a spus Trump, potrivit Reuters. Donald Trump a precizat că sancțiunile împotriva băncilor și a petrolului rămân o posibilitate, la fel și taxele vamale, însă a declarat că și statele europene trebuie să se implice în tot acest demers. „Dar eu am făcut deja asta. Am făcut multe”, a declarat Trump. Președintele a mai făcut o precizare pe subiect, mai exact faptul că India, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc, este vizată de o taxă de 50% pentru exporturile către Statele Unite. „Nu este un lucru ușor de făcut. Este o problemă importantă și provoacă o ruptură cu India. Și rețineți acest lucru, aceasta este o problemă a Europei, mult mai mult decât a noastră.”, a afirmat Trump, vineri, în emisiunea „Fox & Friends”.
Nemurirea ca bazaconie: Obsesia pentru veșnicie a lui Vladimir Putin și Xi Jinping sau cum să trăiești fericit în La-La-Land
Preocuparea pentru nemurire a omului nu este nouă, dar atunci când aceasta se transformă în obsesie, devine o himeră într-un univers haotic, greu de controlat. Omul care-și neagă finitudinea, are, din punct de vedere psihologic, trăsături specifice de personalitate: de la frica de moarte, până la narcisism accentuat, până la cult al personalității și delir de grandoare. Unora le e suficient să fie nemuritori simbolic, prin operele lor sau prin campaniile lor militare. Alexandru cel Mare era obsedat să rămână în eternitate și de aceea a înființat mai multe orașe care-i poartă numele. Lenin – alt obsedat de nemurire – e mumificat și expus în Mausoleul din Piața Roșie, din Moscova. Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei Unite, patologic obsedat de nemurire, lua pastile cu mercur, crezând sincer că va trăi veșnic. Kim Ir Sen, fondatorul Coreei de Nord, este declarat oficial „Președintele Etern”, iar cultul său continuă după moartea sa, prin moștenitorii săi, la fel de maniaci ca și el. Acești oameni sunt „iluzorii” Recenta discuție dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, care, din binecuvântate rațiuni tehnologice, a ajuns la urechile publicului, pe tema nemuririi, i-au făcut pe oamenii de știință să zâmbească: acești oameni sunt „iluzorii”, spune profesorul Éric Boulanger, specialist în geriatrie, intervievat de revista franceză „Paris Match”. „Odată cu dezvoltarea biotehnologiei, organele umane pot fi transplantate continuu… oamenii se pot întineri pe măsură ce îmbătrânesc și ar putea chiar deveni nemuritori”, i-a spus Xi Jinping lui Putin, iar profesorul Boulanger comentează pentru revista franceză: „Putem purta dezbateri despre economie, imigrație sau securitate, așa cum îi place lui Donald Trump, dar aici atingem esențialul: viața. Din punct de vedere științific, afirmațiile lor nu au nicio bază. Astăzi, în ciuda progreselor considerabile în medicină și biologie, nimeni nu s-a descurcat mai bine decât Jeanne Clement, care a murit la 122 de ani acum aproape treizeci de ani. Și de atunci, în ciuda progreselor în imagistica medicală, chimioterapie, transplanturi și biotehnologie, nicio ființă umană nu a depășit acest record. Limitele longevității par a fi stabilite în jurul a 125 de ani, poate cel mult 135 de ani. Suntem foarte departe de nemurire”. „Acești americani bogați înghit tot ce există” Întrebat dacă unii miliardari din Sillicon Valley, care investesc averi impresionante în programe de longevitate sunt serioși în demersurile lor, Boulanger a răspuns: „Este aceeași problemă. Acești americani bogați înghit tot ce există: medicamente, suplimente alimentare, diverse injecții. Drept urmare, nici măcar nu știm ce funcționează și ce nu. Domnul Johnson a luat rapamicină, un medicament puternic, înainte de a fi nevoit să se oprească din cauza infecțiilor pielii și plămânilor. Corpul său a devenit un laborator experimental, fără nicio validare științifică. Putem testa orice și totul, dar asta nu înseamnă că putem controla îmbătrânirea”. Ideea de a înlocui un corp întreg, organ cu organ este de-a dreptul delirantă, spune profesorul Boulanger: „Să luăm un exemplu: dacă rinichiul tău îmbătrânește, putem lua în considerare un transplant. Dacă inima ta îmbătrânește, poate și ea. Dar ce facem cu țesuturile conjunctive, cu vasele de sânge, cu creierul? Nu vom înlocui niciodată totul. Și transplanturile de creier nu există, nici la oameni, nici la animale. Nu știm cum să reconectam miliardele de neuroni, nervii, măduva spinării. A vorbi despre un „transplant de creier” este o prostie totală”. „Trebuie să distingem știința de fantezie” Un alt argument a fost și acesta demontat: progresele în medicina regenerativă: organoide, celule stem, bioimprimare… Nici aici răspunsul nu a fost pozitiv: „Trebuie să distingem știința de fantezie. Da, știm cum să creștem pseudo-organe în laborator, cum ar fi fragmente de țesut cardiac care se contractă într-o placă de cultură. Dar o inimă reală este mult mai mult decât atât: mai multe structuri diferite, artere coronare, valve… Suntem doar la 5% din drumul spre recrearea unui organ funcțional. Cât despre imprimarea biologică, aceasta ne permite să grupăm celulele, dar nu și să creăm vase reale sau structuri complexe. Astăzi, singura aplicație clinică rămâne transplantul de celule stem, care poate înlocui un organ defect. Dar cu siguranță nu pentru a întineri”. Epigenetica – cea mai importantă revoluție Profesorul Boulanger adaugă că singurul lucru care poate inversa cursul îmbătrânirii este schimbarea modului de viață – mâncare adecvată, somn, corp mai dinamic, creier mai dinamic. Dă asigurări că trei tipuri de medicamente sunt promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii, dar nu face niciun fel de promisiune și mai spune că mai e mult până departe: senoliticele (medicamente care vizează celulele senescente), tratamentele folosite pentru diabet pe bază de methformină sau inhibitorii GLP-1 (Ozempicul) ar putea încetini îmbătrânirea, dar aceasta nu este decât o ipoteză ce trebuie dovedită. Epigenetica, potrivit lui Boulanger, este cea mai importantă revoluție: datorită biomarkerilor epigenetici, putem estima dacă corpul nostru este mai bătrân sau mai tânăr decât vârsta noastră civilă. Însă doar un mod de viață sănătos, spune prof. Boulanger, poate fi promisiunea pentru o viață lungă. În niciun caz pentru nemurire!
Trump susține că India s-a oferit să reducă taxele vamale pentru bunurile americane la zero
Președintele american Donald Trump a declarat luni că India s-ar fi oferit să reducă taxele vamale pentru bunurile americane la zero, în timp ce premierul indian Narendra Modi, aflat în China, a făcut o demonstrație publică de solidaritate cu liderii chinezi și ruși. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump a scris: „Ceea ce puțini oameni înțeleg este că facem foarte puține afaceri cu India, dar ei fac o cantitate enormă de afaceri cu noi. Cu alte cuvinte, ei ne vând cantități masive de bunuri, suntem cel mai mare ‘client’ al lor, dar noi le vindem foarte puțin.” „Acum s-au oferit să-și reducă taxele vamale la zero, dar se face târziu. Ar fi trebuit să facă asta cu ani în urmă.” Nu este clar când a fost făcută oferta sau dacă Casa Albă ar intenționa să redeschidă negocierile comerciale cu India, conform Reuters. SUA au impus recent taxe vamale de până la 50% pentru bunurile din India – printre cele mai mari taxe anunțate de Administrația Trump pentru zeci de națiuni străine – și au criticat India pentru achiziționarea de petrol rusesc. Premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai Remarcile lui Trump au venit în timp ce premierul indian Narendra Modi se afla în China pentru un summit a peste 20 de lideri ai țărilor Organizației de Cooperare de la Shanghai, o inițiativă susținută de China, care a primit un nou suflu datorită ofensivei tarifare globale a lui Trump, conform Reuters. La summit, președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat viziunea pentru o nouă ordine economică și de securitate globală, care să acorde prioritate „Sudului Global”, într-o provocare directă la adresa SUA. În China, într-o imagine concepută pentru a transmite solidaritate, Vladimir Putin și Narendra Modi au fost arătați ținându-se de mână în timp ce se îndreptau jovial spre Xi Jinping, înainte de deschiderea summitului. Cei trei bărbați au stat umăr la umăr, râzând și înconjurați de interpreți. Beijingul a folosit summitul pentru a repara legăturile cu New Delhi. Modi, care vizitează China pentru prima dată în șapte ani, și Xi au convenit duminică că țările lor sunt parteneri de dezvoltare, nu rivali, și au discutat modalități de îmbunătățire a comerțului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA Trump le propune 5.000 de dolari palestinienilor pentru a părăsi teritoriul/ SUA ar putea conduce Fâșia GAZA pe o perioadă de zece ani
Putin: Problema extinderii NATO către est trebuie rezolvată, pentru pacea în Ucraina
„Pentru ca o soluționare a crizei ucrainene să fie sustenabilă și pe termen lung, cauzele principale ale crizei, pe care tocmai le-am menționat și pe care le-am repetat de mai multe ori, trebuie eliminate”, a spus Putin în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), citat de Reuters. Putin a adăugat că trebuie restabilit „un echilibru corect în domeniul securității”, referindu-se la cerințele Rusiei privind NATO și securitatea europeană. El a mai menționat că înțelegerea la care a ajuns cu președintele SUA, Donald Trump, la summitul din Alaska din august „a deschis o cale spre pacea în Ucraina”, iar detalii suplimentare vor fi discutate cu liderii prezenți la summit. Putin a precizat că i-a detaliat liderului chinez realizările discuțiilor sale cu Trump și munca „deja în desfășurare” pentru rezolvarea conflictului, urmând să ofere mai multe informații în întâlniri bilaterale cu Xi și alți lideri. Conflictul din Ucraina a început în februarie 2022, când Rusia a invadat țara după opt ani de lupte între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene. Rusia controlează în prezent puțin sub o cincime din teritoriu. Ucraina și puterile occidentale consideră invazia ca fiind o acțiune imperialistă brutală, în timp ce Putin o prezintă ca o luptă împotriva unui Occident în declin, care, potrivit lui, a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului prin extinderea NATO spre est.
Axios: Oficialii Casei Albe își pierd răbdarea cu liderii europeni / Dacă Europa vrea să escaladeze acest război, aceasta va fi decizia ei
Înalți oficiali ai Casei Albe consideră că unii lideri europeni susțin public eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, dar încearcă, în secret, să submineze progresele înregistrate la summit-ul din Alaska. Potrivit Axios, la două săptămâni după întîlnirea dintre Trump și Putin, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește încheierea războiului din Ucrauna, iar consilierii lui Trump spun că vina aparține aliaților europeni, nu președinților SUA și Rusiei. „Oficialii Casei Albe își pierd răbdarea cu liderii europeni care, în opinia lor, fac presiuni asupra Ucrainei pentru a obține concesii teritoriale nerealiste din partea Rusiei”, notează Axios. Jurnaliștii Axios au aflat, totodată, că sancțiunile pe care SUA le solicită Europei – în contextul încercărilor de a stopa „mașinăria de război” a Rusiei – includ oprirea completă a tuturor achizițiilor de petrol și gaze, precum și impunerea de către UE a unor tarife suplimentare pentru India și China. „Europenii nu pot continua acest război și nu pot menține așteptări nerezonabile, așteptând în același timp ca America să suporte costurile. Dacă Europa vrea să escaladeze acest război, aceasta va fi decizia ei”, a declarat un oficial de rang înalt al Casei Albe pentru Axios. „Unii europeni continuă să opereze într-un tărâm de basm” Potrivit oficialilor americani, europenii fac presiuni asupra lui Zelenski pentru a ajunge la o „înțelegere mai bună” și pentru a urma o abordare maximalistă care, potrivit anturajului lui Trump, nu a făcut decât să înrăutățească situația. Americanii cred, de asemenea, că oficialii britanici și francezi adoptă o poziție mai constructivă, dar se plâng că alte țări europene importante vor ca Statele Unite să suporte toate costurile războiului. „A realiza o înțelegere este arta posibilului. Însă unii europeni continuă să opereze într-un tărâm de basm, ignorând faptul că e nevoie de doi pentru a dansa tango”, a adăugat înaltul oficial. La rândul său, un alt oficial de la Casa Albă a declarat că Trump ia în considerare serios abandonarea eforturilor diplomatice până când una sau ambele părți vor începe să dea dovadă de o flexibilitate mai mare. „Vom sta și vom privi. Îi vom lăsa să se lupte o vreme și apoi vom vedea ce se întâmplă”, a remarcat acesta. Liderii europeni, principalul obstacol în calea păcii? Unii oficiali americani au început să-i considere pe liderii europeni drept principalul obstacol, în ciuda faptului că, în urmă cu mai puțin de două săptămâni, Trump a avut o întâlnire amicală cu aceștia și cu Zelenski. Între timp, un înalt oficial european implicat în negocierile cu Statele Unite privind războiul dintre Ucraina și Rusia a fost surprins de criticile din partea Statelor Unite. Acesta a spus că nu se aștepta ca Statele Unite să creadă că liderii europeni joacă un joc cu Trump și altul pe la spatele lui. Oficialul a subliniat că, în realitate, nu există astfel de diferențe. În plus, el a mai adăugat că țările europene lucrează deja la un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei lui Vladimir Putin. Foto – Profimedia Images RECOMANDAREA AUTORULUI: „Flota din umbră” a lui Putin, profit și putere. Ambițiile Rusiei pot declanșa un DEZASTRU ecologic în Arctica: „Zonă de sacrificiu” Victoriile tactice, căsătoria de conveniență și ÎNFRÂNGEREA strategică. „Poziția Moscovei este neschimbată, Ucraina se află într-o poziție dificilă” NATO vs. Rusia lui Putin, sabia cu două tăișuri. Geopolitical Futures: „Ucraina nu este locul potrivit pentru a lupta împotriva rușilor” Izolarea Rusiei și jocul pe termen lung la Kremlin. „Putin știe că legăturile strânse cu Occidentul i-ar expune pe ruși la idei LIBERALE periculoase”
Analiză | Temă de reflecție pentru Trump. Putin nu va căuta pacea până nu se va confrunta cu o înfrângere militară
Recentele summit-uri din Alaska și Washington DC au reușit să readucă războiul din Ucraina în atenția publicului. Cu toate acestea, avalanșa de activități diplomatice nu a reușit să producă progrese semnificative în efortul de pace – șovăitor – condus de SUA. Sfârșitul celui mai mare război din Europa, de la al Doilea Război Mondial încoace, este încă departe. Președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au atins, amândoi, o serie de obiective specifice în timpul întâlnirilor lor cu președintele american Donald Trump. Tratamentul „covor roșu”, de care a beneficiat Putin la Anchorage, a fost o victorie simbolică și a pus capăt izolării internaționale a liderului de la Kremlin. Între timp, Zelenski a asigurat angajamentul provizoriu al lui Trump de a participa la garanțiile de securitate pentru Ucraina și a reușit să evite orice concesii teritoriale periculoase. Întâlnirea de la Casa Albă i-a oferit liderului ucrainean oportunitatea de a demonstra că relația sa cu Trump s-a îmbunătățit considerabil de la episodul „ceartă în Biroul Oval”, care a avut loc cu șase luni în urmă, notează Elena Davlikanova și Yevhen Malik într-o analiză publicată de Atlantic Council. „Oprirea armatei lui Putin este cheia succesului” Aceste progrese limitate au fost binevenite la Moscova și Kiev, dar nu au putut masca lipsa generală de progres către pace. Oficialii Casei Albe au indicat inițial că Trump a ajuns la un acord preliminar cu Putin privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și o întâlnire bilaterală cu Zelenski, dar Kremlinul a contrazis, ulterior, aceste afirmații. Într-un discurs din data de 20 august, ministrul rus de externe – Serghei Lavrov – a minimalizat perspectiva oricăror discuții directe între Putin și omologul său ucrainean, cerând în același timp ca Rusia să joace un rol cheie în orice garanții de securitate pentru Ucraina. „Insistența absurdă a lui Lavrov asupra unui veto rus în ceea ce privește viitoarea securitate a Ucrainei vorbește de la sine despre lipsa de interes a Moscovei față de o soluționare durabilă. Rusia și-a subliniat poziția intransigentă lansând un bombardament masiv asupra Ucrainei, în dimineața zilei de 21 august, care a inclus un atac cu rachete asupra unei fabrici deținute de americani în vestul țării. Ar trebui să fie acum extrem de clar că Rusia va continua să respingă propunerile de pace ale lui Trump până când Putin se va confrunta cu presiuni semnificativ mai mari pentru a pune capăt războiului. În prezent, liderul rus crede că poate câștiga timp și, în cele din urmă, poate rezista mai mult decât Occidentul în Ucraina, în timp ce îi va împinge încet, dar sigur, pe ucraineni până la supunere. Măsurile economice, inclusiv creșterea sancțiunilor și tarifele secundare, îi pot influența cu siguranță gândirea, dar este puțin probabil ca poziția lui Putin să sufere schimbări fundamentale, cu excepția cazului în care pierde inițiativa pe câmpul de luptă și este forțat să se confrunte cu posibilitatea unei înfrângeri militare. În timp ce alții își pun încrederea în diplomație, Ucraina pare să fie pe deplin conștientă de faptul că oprirea armatei lui Putin este cheia succesului. Având în vedere acest lucru, Kievul depune eforturi mari pentru a contracara percepțiile înșelătoare ale aliaților țării, conform cărora victoria militară rusă este cumva inevitabilă. În timpul întâlnirii de la Casa Albă cu Trump, Zelenski a subliniat că, în ultimele o mie de zile de război la scară largă, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de unu la sută din teritoriul ucrainean suplimentar. Aceste informații au fost o noutate pentru Trump și i-au schimbat starea de spirit, potrivit BBC”, continuă Elena Davlikanova și Yevhen Malik. Motivul pentru care Putin cere Ucrainei să predea Donbasul fără luptă Bătălia de la Pokrovsk, aflată în desfășurare în estul Ucrainei, oferă perspective importante asupra potențialului ofensiv în scădere al armatei ruse. „Din vara anului 2024, Putin a sacrificat zeci de mii de soldați și mii de vehicule blindate în încercarea de a cuceri micul, dar importantul oraș strategic Pokrovsk din regiunea Donbas. În ciuda acestor pierderi mari din partea Rusiei, orașul rămâne sub control ucrainean. Dincolo de Pokrovsk se află zona cea mai fortificată a Ucrainei, o centură de fortărețe formată din orașe industriale, pe care mulți o consideră cheia apărării estului Ucrainei. Spre deosebire de terenul preponderent rural din apropierea Pokrovskului, zona nordică a Donbasului, din jurul orașelor Sloviansk și Kramatorsk, zona aceasta este presărată cu rețele de fortificații din beton și linii defensive stratificate, care sunt în construcție de la începutul invaziei Rusiei, acum mai bine de un deceniu, în anul 2014. În cazul în care comandanții ruși vor încerca să reproducă tacticile lor de «mașinărie de tocat carne» împotriva apărării Ucrainei din nordul Donbasului, rezultatul va fi, probabil, catastrofal pentru Moscova. Într-adevăr, mulți analiști ucraineni cred că o ofensivă rusească pentru a cuceri regiunea ar duce la cele mai sângeroase bătălii din întregul război și ar provoca sute de mii de victime rusești. Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care Putin cere acum Ucrainei să predea regiunea fără luptă, ca parte a oricărui acord de pace”, mai scriu Elena Davlikanova și Yevhen Malik. „Putin ar putea fi forțat să-și regândească invazia” Rusia rămâne, pe bună dreptate, dornică să prezinte invazia Ucrainei ca pe un succes militar răsunător. Oficialii Kremlinului, inclusiv Putin însuși, se laudă, deseori, cu progrese militare și victorii pe câmpul de luptă. „Cu toate acestea, astfel de reprezentări triumfătoare sunt contrazise de realitate. O actualizare recentă a informațiilor de la Ministerul Apărării din Marea Britanie a estimat că, în ritmul actual, Rusiei i-ar lua aproape patru ani și jumătate pentru a cuceri complet cele patru provincii ucrainene parțial ocupate și revendicate de Kremlin. Incapacitatea Rusiei de a realiza o mutare decisivă pe câmpul de luptă ar trebui să încurajeze partenerii Kievului să devină mai ambițioși în sprijinul militar acordat Ucrainei. Putin poate că în prezent nu are niciun interes să pună capăt războiului, dar armata sa a fost deja demascată ca fiind orice altceva decât invincibilă și este mult mai vulnerabilă decât ar vrea să ne facă să credem. Statele
Kirril Vîșinski, unul dintre cei mai importanți lideri ai propagandei ruse, a murit la 58 de ani
Kirill Vîșinski, jurnalist rus de origine ucraineană, directorul executiv al agenției de presă ruse Rossiya Segodnya (Rusia Azi) și membru al Consiliului pentru Drepturile Omului din Rusia, a murit la vârsta de 58 de ani, după o îndelungată luptă cu boala, potrivit agenției ruse de știri, TASS. Purtătoarea de cuvânt, Maria Zaharova, l-a descris ca pe „un profesionist remarcabil” și „un apărător al libertății de exprimare” pe acest Vîșinski, care fusese arestat în Ucraina, în 2018, sub acuzația de trădare și susținere a separatismului rus, pentru ca, mai apoi, în 2019, după 400 de zile, să fie eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri între Kiev și Moscova. „Unul dintre primii care a devenit un adevărat luptător împotriva minciunilor” „Acest om a fost un mare profesionist, un camarad care a contribuit enorm la jurnalismul mondial. În primul rând, poate, prin faptul că a fost unul dintre primii care a devenit un adevărat luptător împotriva minciunilor, împotriva celor care, în mod evident, nu respectă și nu recunosc libertatea de exprimare”, scrie Zacharova. „Este o persoană care, în ciuda faptului că a îndurat temnițele regimului de la Kiev, a găsit puterea ca, după eliberare, să continue să lupte pentru alții, pentru camarazii săi”, mai scrie Zacharova în scrisoarea ei de condoleanțe. După eliberare, Kirill Vîșinski s-a dedicat complet propagandei rusești în patria sa. Instanța ucraineană i-a prelungit măsura detenției de opt ori El a fost directorul executiv al agenției internaționale de știri Rossiya Segodnya („Rusia Azi” – diferit de „Russia Today”), o agenție media de stat, creată în 2013 prin decret prezidențial de Vladimir Putin și care are în componență site-ul Sputnik, alte site-uri și posturi de radio în mai multe limbi străine, axată pe știri scrise și de radio difuzate international. Vîșinski a fost reținut la Kiev pe 15 mai 2018, iar două zile mai târziu a fost arestat la Tribunalul orașului Herson, sub suspiciunea că susține Donbasul și de trădare. Pedeapsa maximă este de 15 ani de închisoare. Instanța a prelungit măsura preventivă sub formă de detenție a lui Vîșinski de opt ori. „Moscova a trimis la Kiev nenumărate note de protest” Vîșinski însuși a numit aceste acuzații minciuni și manipulare și a menționat că, în timpul activității sale de redactor-șef al RIA Novosti Ucraina, al cărei șef era, Serviciul Secret Ucrainean nu a depus oficial plângeri împotriva sa. La vremea respectivă, președintele rus, Vladimir Putin, a numit situația ca fiind „fără precedent” și a spus că Vîșinski a fost arestat „pentru activitățile sale profesionale directe și pentru exercitarea funcției sale jurnalistice”. Moscova a trimis la Kiev nenumărate note de protest, cerând încetarea violenței împotriva membrilor presei. În 2019, Curtea de Apel din Kiev a decis eliberarea lui Vîșinski.