Analiștii prevăd probleme în Rusia. Putin ar putea fi forțat să își schimbe obiectivele de război
Vladimir Putin ar putea fi forțat să își revizuiască cererile privitoare la finalul războiului din Ucraina, pe măsură ce încep să apară „probleme economice și militare severe”, spun analiștii citați de Sky News. Liderul rus a încercat să prezinte apărarea Ucrainei ca fiind în pragul unui colaps iminent și să anunțe că o victorie a Rusiei este inevitabilă. Acest lucru s-a transformat în linii roșii pentru Moscova în timpul negocierilor de pace. Printre solicitările pentru care rușii nu vor să negocieze este ca armata ucraineană să se retragă din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Totuși, Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, spune că intransigența lui Putin față de obiectivele sale de război provoacă pierderi mari pe câmpul de luptă, lipsă de forță de muncă și probleme economice care vor avea „efecte disproporționate” asupra rușilor. „ISW a evaluat de mult timp că Rusia va începe să se confrunte cu probleme economice și militare mai severe în perioada 2026-2027, iar aceste puncte de stres în efortul de război încep să se manifeste. Acești factori de stres, combinați cu sprijinul militar occidental sporit pentru Ucraina și o presiune economică mai dură, l-ar putea forța pe Putin să-și schimbe calculele și să ia în considerare inițierea unor negocieri concrete”, au transmis experții. Noi negocieri de pace vor avea loc marți și miercuri la Geneva. La discuții vor participa delegații din Rusia, Ucraina și SUA.
Analiști prevăd probleme în Rusia. Putin ar putea fi forțat să își schimbe obiectivele de război
Vladimir Putin ar putea fi forțat să își revizuiască cererile privitoare la finalul războiului din Ucraina, pe măsură ce încep să apară „probleme economice și militare severe”, spun analiștii citați de Sky News. Liderul rus a încercat să prezinte apărarea Ucrainei ca fiind în pragul unui colaps iminent și să anunțe că o victorie a Rusiei este inevitabilă. Acest lucru s-a transformat în linii roșii pentru Moscova în timpul negocierilor de pace. Printre solicitările pentru care rușii nu vor să negocieze este ca armata ucraineană să se retragă din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Totuși, Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, spune că intransigența lui Putin față de obiectivele sale de război provoacă pierderi mari pe câmpul de luptă, lipsă de forță de muncă și probleme economice care vor avea „efecte disproporționate” asupra rușilor. „ISW a evaluat de mult timp că Rusia va începe să se confrunte cu probleme economice și militare mai severe în perioada 2026-2027, iar aceste puncte de stres în efortul de război încep să se manifeste. Acești factori de stres, combinați cu sprijinul militar occidental sporit pentru Ucraina și o presiune economică mai dură, l-ar putea forța pe Putin să-și schimbe calculele și să ia în considerare inițierea unor negocieri concrete”, au transmis experții. Noi negocieri de pace vor avea loc marți și miercuri la Geneva. La discuții vor participa delegații din Rusia, Ucraina și SUA.
Liderul interimar al Siriei, primit de Putin la Moscova
„Știu că sunt multe lucruri care trebuie refăcute în Siria, iar operatorii noștri economici, inclusiv cei din sectorul construcțiilor, sunt pregătiți pentru această colaborare”, a declarat Putin, citat de Associated Press. Discuțiile dintre cei doi lideri urmau să se concentreze pe viitorul bazelor militare rusești din Siria, un punct-cheie de sprijin pentru Moscova în Marea Mediterană. Armata rusă a început recent să se retragă dintr-o bază din nord-estul Siriei, dintr-o zonă încă controlată de Forțele Democratice Siriene (FDS) conduse de kurzi, după ce grupul a pierdut cea mai mare parte a teritoriului său în urma unei ofensive a forțelor guvernamentale. Vladmir Putin l-a felicitat pe președintele interimar sirian pentru recâștigarea controlului asupra zonei, descriind acest lucru ca fiind un „pas foarte important”. „Știți că am susținut întotdeauna restabilirea integrității teritoriale a Siriei și vă sprijinim toate eforturile în această direcție”, a declarat Putin. La începutul lunii ianuarie au izbucnit lupte între FDS, conduse de kurzi și forțele guvernamentale siriene, după ce negocierile privind un acord de fuziune au eșuat. În prezent, este în vigoare un armistițiu, care a fost în mare parte respectat. După expirarea armistițiului de patru zile, sâmbătă, părțile au anunțat că acesta a fost prelungit cu încă 15 zile. Guvernul de la Damasc speră să dezvolte relații cu Rusia, atât în speranța că Kremlinul va oferi sprijin pentru reconstrucția țării, dar și pentru diversificarea relațiilor de politică externă. În același timp, pentru Kremlin, o bună relație cu Siria, oferă posibilitatea de a-și păstra bazele aeriene și navale de pe coasta Siriei, importante pentru menținerea prezenței militare în Marea Mediterană.
Ministrul ucrainean de externe acuză că Putin a atacat cinic în timpul negocierilor de pace
Ministrul de externe al Ucrainei l-a acuzat sâmbătă pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat „cinic” un atac cu rachete exact în perioada în care delegațiile din Ucraina, Rusia și SUA se aflau la Abu Dhabi pentru negocierile de pace mediate de Washington. „Acest atac barbar dovedește încă o dată că locul lui Putin nu este la masa negocierilor de pace, ci în boxa acuzaților a tribunalului special”, a scris ministrul Andrii Sybiha pe X, relatează Reuters. Sâmbătă dimineața, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene asupra celor mai mari două orașe ucrainene, Kiev și Harkov. Atacurile s-au soldat cu un mort și cel puțin 23 de răniți. Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 375 de drone și 21 de rachete, și au vizat infrastructura energetică. Alimentarea cu energie electrică și căldură în mare parte a capitalei a fost întreruptă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că este prea devreme pentru a trage concluzii după prima zi de întâlniri la Abu Dhabi. Președintele ucrainean a îndemnat Rusia să demonstreze că este pregătită să pună capăt războiului. Negocierile urmau să continue sâmbătă dimineață pentru o ultimă zi de discuții. Înaintea întâlnirilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu renunță la cerința ca Ucraina să cedeze întreaga zonă estică a Donbasului. Cerința președintelui Vladimir Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl controlează în Donetsk (aproximativ 5.000 km pătrați) reprezintă un obstacol major în calea oricărui acord. Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriile pe care Rusia nu le-a cucerit în patru ani de război dur și epuizant. Sondajele arată că populația ucraineană nu sprijină concesiile teritoriale. Rusia afirmă că dorește o soluție diplomatică, dar continuă să urmărească obiectivele militare. Înainte de atacurile de sâmbătă, Kievul suferise deja două raiduri masive în timpul nopții de la începutul anului, care au întrerupt energia electrică și încălzirea în sute de clădiri rezidențiale. Viceprim-ministrul Ucrainei a declarat sâmbătă că aproximativ 800.000 de persoane din capitală, unde temperaturile ajungeau la -10 grade Celsius, au rămas fără energie electrică după atacul rusesc.
Vladimir Putin o ia pe urmele lui Nicușor Dan
Vladimir Putin a ordonat Ministerului de Externe din Rusia să „studieze” invitația lui Donald Trump, potrivit Le Figaro. „Ministerul rus de Externe a fost instruit să studieze documentele care ne-au fost trimise și să se consulte cu partenerii noștri strategici pe această temă”, a declarat președintele rus la o ședință guvernamentală de miercuri. Președintele rus Vladimir Putin a mai spus că va oferi un răspuns la finalul analizei. „Numai după aceasta vom putea răspunde invitației care ne-a fost adresată”, a adăugat el, mulțumindu-i în același timp lui Trump pentru inițiativă. O poziție asemănătoare a adoptat și președintele României, Nicușor Dan. Reprezentanții săi au anunțat că analizează invitația lui Trump. „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”, a explicat Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională. Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”. Nicușor Dan și Vladimir Putin invitați de Trump să facă parte din Consiliul Păcii România și Rusia se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii). Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina. Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.
Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Predicția lui Andrei Caramitru pentru noul an: „Khamenei, Putin și Orban vor cădea și ei”
Andrei Caramitru a precizat, într-o nouă postare pe Facebook, că anul 2026 „va fi similar ca impact istoric cu 1989”. De altfel, a menționat că și alte personalități politice ar urma să „cadă”, după capturarea lui Nicolas Maduro. În primă instanță, a adus în discuție capturarea lui Nicolas Maduro, președintele Venezuelei în vârstă de 63 de ani. Vă reamintim că liderul a fost capturat de forțele americane în urma unei operațiuni-fulger desfășurate la Caracasa. De altfel, în data de 29 decembrie 2025, cu doar câteva zile înainte de capturare, Statele Unite au efectuat primul lor atac terestru împotriva Venezuelei. Donald Trump a confirmat atacul. „Khamenei, Putin și Orban vor cădea și ei” Lista ar urma să fie completată și de alte personalități poltice, potrivit postării lui Andrei Caramitru. El a precizat că și alte persoane care joacă un rol important în câmpul politic mondial „vor cădea”. Printre aceștia se numără Vladimir Putin (președintele Rusiei), precum și ayatollahul Ali Khamenei (liderul suprem al Iranului). Ayatollahul Ali Khamenei, se pregătește să fugă în străinătate în cazul în care mișcarea anti-regim scapă de sub control – vezi AICI detalii. „2026 va fi similar ca impact istoric cu 1989. Maduro a căzut, Khamenei, Putin și Orban vor cădea și ei”, a notat Andrei Caramitru, pe Facebook. De altfel, spre finalul anului 2025, Andrei Caramitru a făcut câteva predicții pentru noul an. În scenariul său, a anticipat evoluții majore în plan politic, economic și geopolitic, atât în România, cât și la nivel internațional. Vezi AICI cele 11 puncte ale scenariului său. Autorul recomandă: Caramitru a deschis globul de cristal din nou: „Federalizarea Europei se va întâmpla, că vrem asta sau nu” Andrei Caramitru comentează intervenția SUA în Venezuela: ”Tipul ăsta de mișcări politice susținute extern fix de inamicii țării ar trebui distruse din fașă” Andrei Caramitru se implică în controversa concertului de Anul Nou de la Viena: „Ce ne facem fraților” Sursă foto: Mediafax Foto / Eduard Vinatoru
E scandal între surori după ce una a trădat Rusia lui Putin: Nu s-a consultat cu nimeni!”
Presa internațională tocmai a aflat că între Veronika Kudermetova (28 de ani – 30 WTA) și sora ei mai mică, Polina Kudermetova (22 de ani – 167 WTA), a izbucnit un scandal pe care nimeni nu-l anticipa. Pe modelul altor sportive de performanță, jucătoarea de tenis din urmă menționată a trădat Rusia lui Vladimir Putin (73) și a ales să reprezinte altă țară la nivel internațional, anume Uzbekistan. Veronika Kudermetova, șocată de decizia surorii de a trăda Rusia lui Putin. Polina va juca sub steagul Uzbekistanului În luna decembrie a anului 2025, în presa internațională s-a aflat Polina Kudermetova, o jucătoare de perspectivă din circuitul WTA, a ales să trădeze Rusia lui Vladimir Putin și să înceapă să concureze în competițiile internaționale sub steagul Uzbekistanului. Deși a reprezentat o lovitură sub centură pentru ruși, hotărârea luată de sportiva în vârstă de 22 de ani nu a fost tocmai o surpriză pentru ceea ce s-a întâmplat în tenis pe parcursul ultimilor ani. Spre exemplu, Anastasia Potapova a făcut și ea uitată Rusia și a anunțat că în 2026 va evolua în WTA sub steagul Austriei. Și asta nu e tot. Maria Timofeeva și Kamilla Rakhimova au trădat și ele țara lui Putin, iar un alt exemplu celebru, ceva mai vechi, este cel al Dariei Kasatkina, care l-a contestat aspru pe liderul Rusiei și a ales să reprezinte Australia. Revenind la decizia Polinei Kudermetova, chiar dacă ar putea să nu pară surprinzătoare pentru mulți, în familia sportivei a fost un adevărat șoc atunci când s-a aflat că aceasta va reprezenta Uzbekistanul. Nici măcar sora ei, mai celebra Veronika Kudermetova, actual număr 30 WTA, nu a știut nimic despre această tranziție. Și asta în contextul în care Veronika și Polina Kudermetova au părut să fie foarte apropiate de-a lungul anilor. Inclusiv acum, pe rețelele de socializare au o mulțime de fotografii împreună, iar în urmă cu cinci luni, cele două au participat împreună la un interviu organizat de WTA. „Ca să fiu sinceră, este un subiect sensibil pentru mine. Nu sunt de acord cu alegerea ei și nu s-a consultat cu nimeni! A fost strict decizia ei personală. Cred că motivația ei pentru schimbarea naționalității sportive include considerente financiare, precum și dorința de a se califica la Jocurile Olimpice. Ca sportivă rusă, i-a fost destul de dificil să concureze pentru o poziție înaltă în clasament (n.r. – clasamentul pentru selecția la Jocurile Olimpice). În schimb, în echipa Uzbekistanului va fi a treia sau chiar a doua cea mai bine clasată jucătoare”, a declarat Veronika Kudermetova, citată de Tennis World USA. Polina Kudermetova nu a cucerit niciun titlu WTA Polina Kudermetova va împlini vârsta de 23 de ani la data de 4 iunie 2026, iar până în prezent, ea nu a reușit să câștige niciun titlu WTA. În schimb, și-a adjudecat 9 titluri ITF. Pe 14 aprilie 2025, Polina a urcat pe cea mai înaltă poziție în clasamentul WTA, anume locul 54. Iar în prezent ocupă poziția 167. De partea cealaltă, sora ei, Veronika Kudermetova a izbutit să cucerească două titluri WTA de-a lungul carierei, iar în 2022 și-a făcut apariția pentru prima oară în TOP 10 mondial, pe locul 9. Veronika Kudermetova are și un titlu de Grand Slam câștigat, însă nu la simplu, ci la dublu. Triumful l-a înregistrat chiar sezonul trecut, în 2025, la Wimbledon.
Alexander Lukașenko susține că l-a avertizat pe Vladimir Putin despre un posibil atentat în Africa de Sud, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții cu jurnaliștii și au fost relatate de agenția oficială belarusă BelTA. Potrivit lui Lukașenko, avertismentul nu a fost unul informal, ci s-a bazat pe informații provenite de la serviciile secrete, care ar fi indicat pregătirea unui posibil act terorist împotriva liderului de la Kremlin. Acesta a subliniat că informațiile au apărut „la nivel de conversații și bârfe din Occident”, dar suficient de serioase pentru a justifica îngrijorarea. Detalii despre conversația dintre Lukașenko și Putin Lukașenko a relatat că discuția a avut loc într-un moment în care Putin „își făcea deja bagajele” pentru deplasarea în Africa de Sud. Liderul belarus i-ar fi spus direct că situația de securitate este prea riscantă, având în vedere contextul războiului din Ucraina. În cele din urmă, Putin ar fi ținut cont de avertisment, iar Rusia a fost reprezentată la summit de ministrul de externe Serghei Lavrov, nu de președinte. Președintele Belarusului a mai afirmat că îl sfătuiește frecvent pe Putin să evite deplasările externe, subliniind că, în actualul context geopolitic, liderii străini pot veni la Moscova. Războiul din Ucraina și acuzațiile de terorism În același context, Lukașenko a calificat drept „terorism sălbatic” presupusul atac cu drone asupra reședinței lui Putin din Valdai, incident anunțat anterior de autoritățile ruse. El a menționat că, de la începutul conflictului din Ucraina, niciuna dintre părți nu a atacat direct liderul suprem al celeilalte părți. Totodată, Lukașenko a sugerat că eventualele tentative de escaladare ar putea veni din cercuri din jurul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, deși a precizat că acesta ar putea să nu fi fost conștient de implicații. La rândul său, Zelenski a respins categoric acuzațiile Moscovei, catalogându-le drept „false” și acuzând Rusia că pregătește pretexte pentru noi lovituri asupra Kievului.
NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina
Planul negociat de pace acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv teritoriile, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică. Numai că Rusia a arătat puțină disponibilitate de a pune capăt războiului, relatează jurnaliștii de la The New York Times, prezentând varianta negociată a planului de pace. După negocierile de la Mar a Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american va discuta și cu liderul rus, Vladimir Putin asupra celor convenite atât cu Kievul, cât și cu liderii europeni. Un proiect revizuit al planului de pace pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl discută cu președintele Trump în Florida a fost prezentat de Kiev drept cel mai bun efort al său de a pune capăt războiului cu Rusia, arată NYTimes. Cele 20 de puncte din plan — pe care Zelenski le-a dezvăluit săptămâna trecută după negocierile cu Statele Unite — acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv garanții de securitate pe care Ucraina dorește să le prevină pe viitoarele agresiuni rusești și angajamente de a reconstrui națiunea devastată de război. Zelenski a declarat vineri că planul este „gata în proporție de 90%”, recunoscând totodată că Ucraina și Statele Unite nu au ajuns încă la un acord deplin asupra chestiunilor teritoriale, care au reprezentat cel mai mare punct de blocaj în discuțiile de pace. „Trebuie să lucrăm pentru a avea un minim de probleme nerezolvate”, a declarat el sâmbătă , menționând că teritoriile care ar trebui să fie cedate reprezintă un subiect „foarte sensibil”. „Desigur, există linii roșii pentru Ucraina”, a spus el, adăugând: „Există propuneri de compromis”. Zelenski a declarat anterior că noul proiect este prezentat Rusiei de către Statele Unite. Vineri, el a declarat că Ucraina nu are informații despre modul în care compromisurile propuse de Kiev au fost primite de Moscova, care a dat puține indicii că este dispusă să pună capăt războiului. Ce au convenit Ucraina și Statele Unite? Armată de 800.000 de soldați și aderarea la UE Au căzut de acord pe majoritatea punctelor, potrivit lui Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că este încântat de faptul că Kievul și Washingtonul au ajuns în mare măsură la un acord privind garanțiile de securitate pentru a se asigura că Rusia nu va invada din nou Ucraina . Aceste garanții ar include menținerea unei armate pe timp de pace de 800.000 de soldați, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Zelenski dorește ca acordul de pace să includă o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a-l transforma într-o garanție fermă și concretă. Însă rămâne incert dacă blocul va fi de acord să identifice o astfel de dată, având în vedere complexitatea negocierilor sale de aderare. Garanțiile ar include și un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, votat de Congres, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei în aer, pe uscat și pe mare. Unele țări europene au declarat că sunt pregătite să desfășoare forțe în Ucraina ca parte a acestui pachet de sprijin, deși Rusia a declarat că se opune oricărei astfel de prezențe de trupe. Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra unei serii de prevederi pentru a evita reluarea ostilităților, cum ar fi un mecanism de monitorizare a liniei de contact. Proiectul de plan include, de asemenea, angajamentul de a elibera toți prizonierii de război și civilii deținuți, precum și de a organiza alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace. Care sunt punctele rămase în blocaj? Grafică NYTimes Soarta teritoriului deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a declarat Zelenski săptămâna trecută. O propunere de pace anterioară, elaborată de Rusia și Statele Unite, prevedea retragerea forțelor ucrainene din zonele deținute în prezent de Donețk și transformarea acestora într-o zonă demilitarizată neutră. Ucraina a respins această opțiune, susținând că nu poate ceda unilateral teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit. Compromisul schițat de Zelenski se bazează pe ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar și o extindere pentru a include nu doar zonele eliberate de forțele ucrainene, ci și zonele controlate de Rusia din care Moscova și-ar retrage trupele. O zonă tampon supravegheată de forțe internaționale ar separa cele două părți în interiorul zonei demilitarizate. „Americanii încearcă să găsească o modalitate ca aceasta să nu fie «o retragere», pentru că suntem împotriva retragerii”, a spus Zelenski. „Ei caută o zonă demilitarizată sau o «zonă economică liberă», adică un format care ar putea satisface ambele părți.” Un alt punct de conflict se învârte în jurul unei centrale nucleare ocupate de Rusia, în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei. Este cea mai mare centrală de acest gen din Europa, cu o capacitate de generare de șase gigawați, iar Kievul spune că are nevoie de ea pentru reconstrucția sa postbelică. Zelenski a declarat că Statele Unite au propus ca Washingtonul, Kievul și Moscova să împartă controlul și profiturile centralei. Dar a spus că Kievul nu poate fi de acord să facă comerț cu energie cu Moscova. El a sugerat un compromis în care centrala ar funcționa ca o societate mixtă între Kiev și Washington, Statele Unite fiind autorizate să își împartă profiturile după bunul plac. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea încheia separat un acord cu Moscova. Vineri, Volodimir Zelenski le-a declarat reporterilor că „chestiunile sensibile” – și anume teritoriul din estul Ucrainei și controlul centralei nucleare de la Zaporijia – vor fi discutate în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump. Cum ar putea Statele Unite să profite? Mai multe puncte din plan se referă direct la interesele economice ale Americii, ca parte a unei înțelegeri postbelice. Acesta prevede crearea unui „Fond de Dezvoltare al Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială”. Companiile americane și ucrainene ar urma să coopereze pentru a sprijini proiecte de reconstrucție, în domenii precum sectorul energetic. Planul menționează „extracția de minerale și resurse naturale” în Ucraina, un aspect pe care administrația Trump l-a considerat o prioritate pentru interesele sale economice în Ucraina . Planul prevede că „vor fi create mai multe fonduri” pentru