Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Predicția lui Andrei Caramitru pentru noul an: „Khamenei, Putin și Orban vor cădea și ei”
Andrei Caramitru a precizat, într-o nouă postare pe Facebook, că anul 2026 „va fi similar ca impact istoric cu 1989”. De altfel, a menționat că și alte personalități politice ar urma să „cadă”, după capturarea lui Nicolas Maduro. În primă instanță, a adus în discuție capturarea lui Nicolas Maduro, președintele Venezuelei în vârstă de 63 de ani. Vă reamintim că liderul a fost capturat de forțele americane în urma unei operațiuni-fulger desfășurate la Caracasa. De altfel, în data de 29 decembrie 2025, cu doar câteva zile înainte de capturare, Statele Unite au efectuat primul lor atac terestru împotriva Venezuelei. Donald Trump a confirmat atacul. „Khamenei, Putin și Orban vor cădea și ei” Lista ar urma să fie completată și de alte personalități poltice, potrivit postării lui Andrei Caramitru. El a precizat că și alte persoane care joacă un rol important în câmpul politic mondial „vor cădea”. Printre aceștia se numără Vladimir Putin (președintele Rusiei), precum și ayatollahul Ali Khamenei (liderul suprem al Iranului). Ayatollahul Ali Khamenei, se pregătește să fugă în străinătate în cazul în care mișcarea anti-regim scapă de sub control – vezi AICI detalii. „2026 va fi similar ca impact istoric cu 1989. Maduro a căzut, Khamenei, Putin și Orban vor cădea și ei”, a notat Andrei Caramitru, pe Facebook. De altfel, spre finalul anului 2025, Andrei Caramitru a făcut câteva predicții pentru noul an. În scenariul său, a anticipat evoluții majore în plan politic, economic și geopolitic, atât în România, cât și la nivel internațional. Vezi AICI cele 11 puncte ale scenariului său. Autorul recomandă: Caramitru a deschis globul de cristal din nou: „Federalizarea Europei se va întâmpla, că vrem asta sau nu” Andrei Caramitru comentează intervenția SUA în Venezuela: ”Tipul ăsta de mișcări politice susținute extern fix de inamicii țării ar trebui distruse din fașă” Andrei Caramitru se implică în controversa concertului de Anul Nou de la Viena: „Ce ne facem fraților” Sursă foto: Mediafax Foto / Eduard Vinatoru
E scandal între surori după ce una a trădat Rusia lui Putin: Nu s-a consultat cu nimeni!”
Presa internațională tocmai a aflat că între Veronika Kudermetova (28 de ani – 30 WTA) și sora ei mai mică, Polina Kudermetova (22 de ani – 167 WTA), a izbucnit un scandal pe care nimeni nu-l anticipa. Pe modelul altor sportive de performanță, jucătoarea de tenis din urmă menționată a trădat Rusia lui Vladimir Putin (73) și a ales să reprezinte altă țară la nivel internațional, anume Uzbekistan. Veronika Kudermetova, șocată de decizia surorii de a trăda Rusia lui Putin. Polina va juca sub steagul Uzbekistanului În luna decembrie a anului 2025, în presa internațională s-a aflat Polina Kudermetova, o jucătoare de perspectivă din circuitul WTA, a ales să trădeze Rusia lui Vladimir Putin și să înceapă să concureze în competițiile internaționale sub steagul Uzbekistanului. Deși a reprezentat o lovitură sub centură pentru ruși, hotărârea luată de sportiva în vârstă de 22 de ani nu a fost tocmai o surpriză pentru ceea ce s-a întâmplat în tenis pe parcursul ultimilor ani. Spre exemplu, Anastasia Potapova a făcut și ea uitată Rusia și a anunțat că în 2026 va evolua în WTA sub steagul Austriei. Și asta nu e tot. Maria Timofeeva și Kamilla Rakhimova au trădat și ele țara lui Putin, iar un alt exemplu celebru, ceva mai vechi, este cel al Dariei Kasatkina, care l-a contestat aspru pe liderul Rusiei și a ales să reprezinte Australia. Revenind la decizia Polinei Kudermetova, chiar dacă ar putea să nu pară surprinzătoare pentru mulți, în familia sportivei a fost un adevărat șoc atunci când s-a aflat că aceasta va reprezenta Uzbekistanul. Nici măcar sora ei, mai celebra Veronika Kudermetova, actual număr 30 WTA, nu a știut nimic despre această tranziție. Și asta în contextul în care Veronika și Polina Kudermetova au părut să fie foarte apropiate de-a lungul anilor. Inclusiv acum, pe rețelele de socializare au o mulțime de fotografii împreună, iar în urmă cu cinci luni, cele două au participat împreună la un interviu organizat de WTA. „Ca să fiu sinceră, este un subiect sensibil pentru mine. Nu sunt de acord cu alegerea ei și nu s-a consultat cu nimeni! A fost strict decizia ei personală. Cred că motivația ei pentru schimbarea naționalității sportive include considerente financiare, precum și dorința de a se califica la Jocurile Olimpice. Ca sportivă rusă, i-a fost destul de dificil să concureze pentru o poziție înaltă în clasament (n.r. – clasamentul pentru selecția la Jocurile Olimpice). În schimb, în echipa Uzbekistanului va fi a treia sau chiar a doua cea mai bine clasată jucătoare”, a declarat Veronika Kudermetova, citată de Tennis World USA. Polina Kudermetova nu a cucerit niciun titlu WTA Polina Kudermetova va împlini vârsta de 23 de ani la data de 4 iunie 2026, iar până în prezent, ea nu a reușit să câștige niciun titlu WTA. În schimb, și-a adjudecat 9 titluri ITF. Pe 14 aprilie 2025, Polina a urcat pe cea mai înaltă poziție în clasamentul WTA, anume locul 54. Iar în prezent ocupă poziția 167. De partea cealaltă, sora ei, Veronika Kudermetova a izbutit să cucerească două titluri WTA de-a lungul carierei, iar în 2022 și-a făcut apariția pentru prima oară în TOP 10 mondial, pe locul 9. Veronika Kudermetova are și un titlu de Grand Slam câștigat, însă nu la simplu, ci la dublu. Triumful l-a înregistrat chiar sezonul trecut, în 2025, la Wimbledon.
Alexander Lukașenko susține că l-a avertizat pe Vladimir Putin despre un posibil atentat în Africa de Sud, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții cu jurnaliștii și au fost relatate de agenția oficială belarusă BelTA. Potrivit lui Lukașenko, avertismentul nu a fost unul informal, ci s-a bazat pe informații provenite de la serviciile secrete, care ar fi indicat pregătirea unui posibil act terorist împotriva liderului de la Kremlin. Acesta a subliniat că informațiile au apărut „la nivel de conversații și bârfe din Occident”, dar suficient de serioase pentru a justifica îngrijorarea. Detalii despre conversația dintre Lukașenko și Putin Lukașenko a relatat că discuția a avut loc într-un moment în care Putin „își făcea deja bagajele” pentru deplasarea în Africa de Sud. Liderul belarus i-ar fi spus direct că situația de securitate este prea riscantă, având în vedere contextul războiului din Ucraina. În cele din urmă, Putin ar fi ținut cont de avertisment, iar Rusia a fost reprezentată la summit de ministrul de externe Serghei Lavrov, nu de președinte. Președintele Belarusului a mai afirmat că îl sfătuiește frecvent pe Putin să evite deplasările externe, subliniind că, în actualul context geopolitic, liderii străini pot veni la Moscova. Războiul din Ucraina și acuzațiile de terorism În același context, Lukașenko a calificat drept „terorism sălbatic” presupusul atac cu drone asupra reședinței lui Putin din Valdai, incident anunțat anterior de autoritățile ruse. El a menționat că, de la începutul conflictului din Ucraina, niciuna dintre părți nu a atacat direct liderul suprem al celeilalte părți. Totodată, Lukașenko a sugerat că eventualele tentative de escaladare ar putea veni din cercuri din jurul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, deși a precizat că acesta ar putea să nu fi fost conștient de implicații. La rândul său, Zelenski a respins categoric acuzațiile Moscovei, catalogându-le drept „false” și acuzând Rusia că pregătește pretexte pentru noi lovituri asupra Kievului.
NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina
Planul negociat de pace acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv teritoriile, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică. Numai că Rusia a arătat puțină disponibilitate de a pune capăt războiului, relatează jurnaliștii de la The New York Times, prezentând varianta negociată a planului de pace. După negocierile de la Mar a Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american va discuta și cu liderul rus, Vladimir Putin asupra celor convenite atât cu Kievul, cât și cu liderii europeni. Un proiect revizuit al planului de pace pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl discută cu președintele Trump în Florida a fost prezentat de Kiev drept cel mai bun efort al său de a pune capăt războiului cu Rusia, arată NYTimes. Cele 20 de puncte din plan — pe care Zelenski le-a dezvăluit săptămâna trecută după negocierile cu Statele Unite — acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv garanții de securitate pe care Ucraina dorește să le prevină pe viitoarele agresiuni rusești și angajamente de a reconstrui națiunea devastată de război. Zelenski a declarat vineri că planul este „gata în proporție de 90%”, recunoscând totodată că Ucraina și Statele Unite nu au ajuns încă la un acord deplin asupra chestiunilor teritoriale, care au reprezentat cel mai mare punct de blocaj în discuțiile de pace. „Trebuie să lucrăm pentru a avea un minim de probleme nerezolvate”, a declarat el sâmbătă , menționând că teritoriile care ar trebui să fie cedate reprezintă un subiect „foarte sensibil”. „Desigur, există linii roșii pentru Ucraina”, a spus el, adăugând: „Există propuneri de compromis”. Zelenski a declarat anterior că noul proiect este prezentat Rusiei de către Statele Unite. Vineri, el a declarat că Ucraina nu are informații despre modul în care compromisurile propuse de Kiev au fost primite de Moscova, care a dat puține indicii că este dispusă să pună capăt războiului. Ce au convenit Ucraina și Statele Unite? Armată de 800.000 de soldați și aderarea la UE Au căzut de acord pe majoritatea punctelor, potrivit lui Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că este încântat de faptul că Kievul și Washingtonul au ajuns în mare măsură la un acord privind garanțiile de securitate pentru a se asigura că Rusia nu va invada din nou Ucraina . Aceste garanții ar include menținerea unei armate pe timp de pace de 800.000 de soldați, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Zelenski dorește ca acordul de pace să includă o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a-l transforma într-o garanție fermă și concretă. Însă rămâne incert dacă blocul va fi de acord să identifice o astfel de dată, având în vedere complexitatea negocierilor sale de aderare. Garanțiile ar include și un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, votat de Congres, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei în aer, pe uscat și pe mare. Unele țări europene au declarat că sunt pregătite să desfășoare forțe în Ucraina ca parte a acestui pachet de sprijin, deși Rusia a declarat că se opune oricărei astfel de prezențe de trupe. Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra unei serii de prevederi pentru a evita reluarea ostilităților, cum ar fi un mecanism de monitorizare a liniei de contact. Proiectul de plan include, de asemenea, angajamentul de a elibera toți prizonierii de război și civilii deținuți, precum și de a organiza alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace. Care sunt punctele rămase în blocaj? Grafică NYTimes Soarta teritoriului deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a declarat Zelenski săptămâna trecută. O propunere de pace anterioară, elaborată de Rusia și Statele Unite, prevedea retragerea forțelor ucrainene din zonele deținute în prezent de Donețk și transformarea acestora într-o zonă demilitarizată neutră. Ucraina a respins această opțiune, susținând că nu poate ceda unilateral teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit. Compromisul schițat de Zelenski se bazează pe ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar și o extindere pentru a include nu doar zonele eliberate de forțele ucrainene, ci și zonele controlate de Rusia din care Moscova și-ar retrage trupele. O zonă tampon supravegheată de forțe internaționale ar separa cele două părți în interiorul zonei demilitarizate. „Americanii încearcă să găsească o modalitate ca aceasta să nu fie «o retragere», pentru că suntem împotriva retragerii”, a spus Zelenski. „Ei caută o zonă demilitarizată sau o «zonă economică liberă», adică un format care ar putea satisface ambele părți.” Un alt punct de conflict se învârte în jurul unei centrale nucleare ocupate de Rusia, în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei. Este cea mai mare centrală de acest gen din Europa, cu o capacitate de generare de șase gigawați, iar Kievul spune că are nevoie de ea pentru reconstrucția sa postbelică. Zelenski a declarat că Statele Unite au propus ca Washingtonul, Kievul și Moscova să împartă controlul și profiturile centralei. Dar a spus că Kievul nu poate fi de acord să facă comerț cu energie cu Moscova. El a sugerat un compromis în care centrala ar funcționa ca o societate mixtă între Kiev și Washington, Statele Unite fiind autorizate să își împartă profiturile după bunul plac. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea încheia separat un acord cu Moscova. Vineri, Volodimir Zelenski le-a declarat reporterilor că „chestiunile sensibile” – și anume teritoriul din estul Ucrainei și controlul centralei nucleare de la Zaporijia – vor fi discutate în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump. Cum ar putea Statele Unite să profite? Mai multe puncte din plan se referă direct la interesele economice ale Americii, ca parte a unei înțelegeri postbelice. Acesta prevede crearea unui „Fond de Dezvoltare al Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială”. Companiile americane și ucrainene ar urma să coopereze pentru a sprijini proiecte de reconstrucție, în domenii precum sectorul energetic. Planul menționează „extracția de minerale și resurse naturale” în Ucraina, un aspect pe care administrația Trump l-a considerat o prioritate pentru interesele sale economice în Ucraina . Planul prevede că „vor fi create mai multe fonduri” pentru
Zelenski spune că este gata pentru un referendum asupra planului lui Trump privind încetarea focului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră la un acord cu președintele Donald Trump asupra unui cadru general pentru oprirea războiului. Cei doi președinți urmează să se întâlnească duminică pentru discuții, conform aceleiași surse. Volodimir Zelenski a afirmat că acceptă ideea unui referendum național asupra acestui plan, dacă Rusia își dă acordul pentru o încetare a focului de cel puțin 60 de zile. Președintele consideră acest interval necesar pentru organizarea votului în condiții corecte. Deși liderul ucrainean vorbește despre progrese importante, planul propus de Trump presupune concesii teritoriale dificile în estul țării. Zelenski a transmis că încearcă să obțină condiții mai bune și că are nevoie de sprijinul populației dacă nu reușește să ajungă la o poziție „puternică” în privința teritoriului. Partea americană vede disponibilitatea pentru referendum drept un pas major înainte. Totuși, Zelenski a declarat că un astfel de vot ridică probleme serioase politice, logistice și de securitate. Din acest motiv, consideră că un armistițiu de două luni „este minimul”. Un oficial american de rang înalt a declarat tot pentru Axios că Rusia înțelege nevoia unui armistițiu, dar preferă un termen mai scurt. Președintele ucrainean a declarat că nu știe încă dacă Moscova acceptă planul lui Trump. „Am unele informații, dar sunt în momentul în care vreau să cred doar în cuvintele liderilor”, a spus Zelenski. Referitor la garanțiile de securitate, Zelenski a precizat, în exclusivitate pentru Axios, că „suntem pregătiți cu aceste documente”, dar a menționat existența unor „chestiuni tehnice” care mai necesită discuții. Un punct important rămâne durata acordului de pace dintre state. Statele Unite ale Americii au propus 15 ani, cu opțiune de prelungire. „Cred că avem nevoie de mai mult de 15 ani”, a spus Volodimir Zelenski, care ar considera un „mare succes” un acord mai lung acceptat de Trump. El a confirmat că atât SUA, cât și Ucraina vor trimite acordurile către parlamentele lor pentru ratificare. Zelenski a spus că apreciază munca lui Steve Witkoff, Jared Kushner și a echipei sale, coordonată de consilierul pentru securitate națională Rustem Umerov. Zelenski a spus că vrea în continuare o poziție mai bună pe tema teritoriilor. Dacă planul impune o decizie „foarte dificilă”, el vede drept soluție prezentarea întregului plan, format din 20 de puncte, la referendum. El a comparat acest proces cu votul Brexit din Marea Britanie, dar într-un timp mult mai scurt.
Kim Jong Un critică acordul SUA-Coreea de Sud privind submarinele nucleare
Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a condamnat noul acord dintre Statele Unite și Coreea de Sud referitor la submarinele cu propulsie nucleară. El a afirmat că acest acord reprezintă un pericol pentru stabilitatea Peninsulei Coreene. Declarațiile au venit în timpul vizitei sale la o unitate unde Coreea de Nord produce submarine, conform presei de stat. Potrivit agenției KCNA, Kim Jong Un a declarat că înțelegerea dintre Seul și Washington este un „act ofensiv care încalcă grav securitatea și suveranitatea maritimă [a Phenianului] și o amenințare la adresa securității care trebuie contracarată”. În acest context, liderul nord-coreean a spus că este necesară grăbirea procesului de întărire a forțelor navale. El a cerut să se „accelereze în continuare dezvoltarea modernizării și înarmării nucleare a forței navale” a țării. Kim Jong Un a făcut aceste afirmații în timpul unei vizite la o instalație unde se află în construcție un „submarin strategic cu rachete ghidate, cu propulsie nucleară, de 8.700 de tone”. Tot miercuri, președintele nord-coreean a urmărit și un test al unei rachete antiaeriene de mare altitudine și cu rază lungă, lansată în Marea Japoniei, numită de KCNA „Marea de Est a Coreei”. Agenția a anunțat că testul s-a încheiat cu succes. Racheta a lovit o țintă simulată la o altitudine de 200 de kilometri. Aceste acțiuni au loc în timp ce Coreea de Sud și-a anunțat intenția de a obține un „acord independent” cu Statele Unite pentru acces la tehnologia submarinelor cu propulsie nucleară, conform agenției Yonhap. Deși legislația americană interzice transferul de materiale nucleare în scop militar, Seul ar putea primi o derogare din partea președintelui american Donald Trump. Această posibilitate a fost menționată de consilierul pentru securitate națională al Coreei de Sud, Wi Sung-lac, după discuțiile cu secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Energiei Chris Wright. Vladimir Putin, mesaj de Anul Nou Tot miercuri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis lui Kim Jong Un un mesaj de Anul Nou, în care a mulțumit pentru sprijinul militar oferit de Coreea de Nord în războiul din Ucraina. „Intrarea eroică a soldaților Armatei Populare Coreene în luptele pentru eliberarea regiunii Kursk de ocupanți și activitățile ulterioare ale geniștilor coreeni pe pământul Rusiei au dovedit clar prietenia invincibilă și fraternitatea militantă” dintre Rusia și Coreea de Nord, a declarat Vladimir Putin, potrivit KCNA. Președintele rus a salutat și semnarea unui tratat de „parteneriat strategic cuprinzător” între Moscova și Phenian, în 2024. KCNA a transmis că Putin își dorește și să „consolideze relațiile de prietenie și alianță în orice mod și să desfășoare o cooperare constructivă pe probleme regionale și internaționale”.
Kremlinul spune că șansele de pace nu au crescut în urma modificărilor aduse de Europa și Ucraina propunerilor SUA
Consilierul pentru politică externă al lui Vladimir Putin a declarat duminică că șansele de pace în Ucraina nu s-au îmbunătățit prin schimbările făcute de europeni și Ucraina la propunerile americane, a relatat agenția Interfax. „Aceasta nu este o prognoză. Sunt sigur că propunerile pe care europenii și ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă cu siguranță nu îmbunătățesc documentul și nu îmbunătățesc posibilitatea de a realiza o pace pe termen lung.”, a declarat reporterilor consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov. Negociatorii europeni și ucraineni au discutat modificări la un set de propuneri americane pentru încheierea războiului care durează aproape patru ani. Nu este clar ce schimbări exacte au fost aduse documentelor inițiale americane. Negociatorii americani s-au întâlnit sâmbătă cu oficiali ruși în Florida. Emisarul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, a declarat după întâlnirea cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, că discuțiile au fost constructive și vor continua duminică.
Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează
Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.
Zelenski spune că Ucraina și SUA ar putea avea noi discuții de pace în acest weekend
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina și Statele Unite ar putea avea o nouă rundă de discuții despre pace chiar în acest weekend, pe teritoriul american. Declarația vine după consultările Statelor Unite cu Rusia și după mai multe întâlniri care au avut loc la Berlin. Zelenski a transmis jurnaliștilor, în timpul unui zbor din Germania, că echipele din cele două țări pregătesc documentele pentru următoarea etapă a negocierilor, scrie Kyiv Post. „Astăzi sau mâine vom finaliza documentele. Apoi, echipa americană va organiza consultări cu rușii. După aceea, negociatorii se vor întâlni cu președintele SUA, iar apoi echipele noastre se vor reuni în Statele Unite. S-ar putea întâmpla chiar și în acest weekend”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că rezultatele acestor discuții vor stabili pașii următori, plus posibilitatea unei întâlniri între conducerea Ucrainei și cea a Statelor Unite. Discuțiile de la Berlin capătă avânt Înainte de această afirmație au fost negocierile desfășurate la Berlin, între 14-15 decembrie. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai Ucrainei, ai Statelor Unite și ai mai multor state europene, în cadrul unei inițiative de pace sprijinite de Washington. Volodimir Zelenski s-a aflat la masa discuțiilor alături de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american. Reprezentanții americani au transmis că negocierile au condus la o serie de progrese. Ei au vorbit despre existența unui acord, care include garanții de securitate, reconstrucție economică și o reducere a diferențelor de poziție legate de teritorii. În cadrul unei conferințe de presă, oficiali din delegația americană au spus că au avut peste opt ore de discuții cu Zelenski și întâlniri cu lideri europeni din Germania, Marea Britanie și Franța. Unul dintre oficiali a descris atmosfera negocierilor drept „foarte, foarte pozitive în aproape toate aspectele”. Cel mai important pas înainte a vizat un pachet de securitate amplu pentru Ucraina, prezentat drept cel mai solid de până acum. „Acesta este cel mai robust set de protocoale de securitate pe care l-au văzut vreodată”, a declarat un oficial, numindu-l „un pachet foarte, foarte puternic”. Potrivit oficialilor americani, aceste garanții au un caracter „asemănător Articolului 5”, dar includ elemente suplimentare, precum mecanisme de monitorizare militară, verificare, descurajare și gestionare a riscurilor. Un alt reprezentant a descris cadrul propus drept „standardul de platină pentru ceea ce poate fi oferit”. Trump semnalează progrese Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că încheierea războiului din Ucraina este „mai aproape acum decât am fost vreodată”. El a făcut declarația în Biroul Oval, după un apel telefonic cu liderii europeni reuniți la Berlin. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, ei vor să-l pună și ei capăt”, a declarat Donald Trump. Președintele a mai spus că a discutat „recent” cu președintele rus Vladimir Putin și că, în prezent, „Rusia vrea să-l pună capăt”. „Problema este că toți vor să-l pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că asta funcționează.”, a continuat președintele SUA. În paralel cu aceste subiecte, Uniunea Europeană și liderii a zece state europene au publicat luni o declarație comună. Documentul susține oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina și sprijin pentru Volodimir Zelenski. Declarația a fost semnată de Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit, iar textul rămâne deschis și pentru alte state. Documentul european enumeră mai multe angajamente. Printre acestea se află sprijinul militar, menit să ajute Ucraina să își mențină o armată de aproximativ 800.000 de militari. Mai mult, se prevede crearea unei forțe multinaționale conduse de state europene, cu rol de sprijin pentru armata ucraineană și de protecție a spațiului aerian și a zonelor maritime. Declarația mai include un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, coordonat de Statele Unite, cu participare internațională, și măsuri cu caracter juridic obligatoriu pentru orice viitor atac armat asupra Ucrainei. Alte puncte vizează investițiile în reconstrucția țării, inclusiv despăgubiri din partea Rusiei pentru distrugerile provocate de război, și susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.