Planul de pace SUA-Rusia-Ucraina: Trump îl trimite pe Steve Witkoff la Moscova pentru noi discuții
Liderul de la Casa Albă a confirmat că i-a cerut lui Steve Witkoff, trimisul său special, să se deplaseze la Moscova pentru a discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a finaliza planul de pace. Potrivit mesajului publicat pe platforma Truth Social, misiunea lui Witkoff va avea loc concomitent cu o serie de consultări desfășurate cu partea ucraineană. Trump a precizat că secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, va conduce delegația americană în discuțiile cu oficialii de la Kiev. Moscova și Kiev, implicate în finalizarea planului de pace SUA Rusia Ucraina Trump a subliniat că documentul de lucru, denumit „planul de pace inițial în 28 de puncte”, a fost „perfecționat” pe baza contribuțiilor primite de la ambele tabere. Cu doar câteva puncte rămase în dezacord, Washingtonul speră să definitiveze propunerea cât mai curând, în condițiile în care negocieri discrete au avut loc deja la Abu Dhabi. Dan Driscoll s-a întâlnit luni și marți cu reprezentanți ai Federației Ruse în Emiratele Arabe Unite, într-o rundă de discuții menită să reducă tensiunile și să apropie pozițiile celor două părți. Aceste întâlniri fac parte din efortul mai amplu coordonat de administrația Trump pentru a obține un acord acceptabil pentru Moscova și Kiev. Casa Albă urmărește îndeaproape evoluția planului de pace SUA Rusia Ucraina În mesajul său, președintele a precizat că va fi informat permanent de echipa sa de top, formată din vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet Susie Wiles. Trump a mai declarat că este dispus să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu Vladimir Putin, însă doar „când acordul de încheiere a acestui război va fi final sau în etapa finală”. Acest lanț de contacte diplomatice marchează unul dintre cele mai ferme demersuri ale Washingtonului din ultimele luni pentru a obține un cadru de pace durabil, în contextul în care planul de pace SUA Rusia Ucraina pare să intre în faza decisivă.
Euronews: Viktor Orban ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova vineri
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews. Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace. Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova. Implicațiile europene ale unei întâlniri În weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”. Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil. În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”. Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
Tensiune mondială. Unde se afla Putin în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat propunerea de pace
Vladimir Putin a sosit în Kârgâzstan chiar în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat oferta de pace redactată de experții SUA, potrivit Sky News. Liderul rus nu a oferit încă nicio reacție la întrebarea pe care și-o pune toată lumea, dacă Rusia va accepta și ea propunerea americană. Putin este însoțit de miniștri și oameni de afaceri, iar scopul vizitei în țara din Asia Centrală este consolidarea relațiilor bilaterale. Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska,. „Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov. Planul inițial, criticat pe scară largă de ucraineni și europeni ca fiind prea pro-rus și echivalent cu o capitulare pentru Ucraina, a fost aprobat vineri de președintele rus Vladimir Putin ca o posibilă bază pentru pace. Totuși, majoritatea analiștilor consideră că ultimele modificări vor fi inacceptabile pentru Moscova. Planul inițial, în 28 de puncte, a fost revizuit la 19 puncte în urma discuțiilor dintre oficialii americani și ucraineni, care au avut loc la Geneva.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
Putin și liderul Kazahstanului se întâlnesc la Moscova pentru discuții despre sancțiunile americane asupra petrolului
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, se vor întâlni marți și miercuri la Moscova. Cei doi lideri vor discuta despre proiecte de gaze și despre efectele sancțiunilor americane impuse companiilor petroliere din Rusia, a anunțat Kremlinul, scrie Reuters. Dmitri Peskov a spus că Vladimir Putin vrea să afle și detalii despre întâlnirile pe care Tokayev și alți lideri din Asia Centrală le-au avut cu președintele american Donald Trump la Washington, săptămâna trecută. „Dacă președintele Kazahstanului consideră necesar să-l informeze pe președintele nostru despre conținutul contactelor pe care le-a avut la Washington, desigur că acest lucru va fi extrem de interesant pentru partea rusă”, a spus Peskov. Sancțiunile americane, pe lista de discuții Întrebat dacă Putin și Tokayev vor vorbi despre impactul sancțiunilor SUA asupra companiilor Lukoil și Rosneft, Peskov a făcut câteva completări importante pe subiect. „Cooperarea noastră comercială și economică cu Kazahstanul este foarte complexă. Acoperă practic fiecare domeniu posibil de cooperare.”, a spus Peskov. „Prin urmare, toate domeniile de cooperare vor fi discutate în detaliu, fără excepție”, a adăugat el. Lukoil și Rosneft au fost sancționate luna trecută de administrația Trump, după ce discuțiile pentru pacea din Ucraina s-au blocat. Ambele companii au investiții importante în Kazahstan, care este o țară bogată în resurse energetice ce exportă cea mai mare parte a petrolului prin Rusia. Lukoil are acțiuni în zăcămintele Tengiz și Karachaganak, exploatări gestionate de mari companii occidentale.
Orbán afirmă că o întâlnire între Putin și Trump la Budapesta ar putea avea loc în câteva zile
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat pentru publicația Magyar Nemzet că o întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta ar putea avea loc „în câteva zile”, de îndată ce ambele vor rezolva câteva „probleme”. Premierul Ungariei se întâlnește vineri la Washington cu președintele Donald Trump, în cadrul unui summit bilateral, în care Orban speră să obțină exceptarea Ungariei de la sancțiunile impuse de SUA cu privire la importul de gaze rusești. Viktor Orban ar dori să-l convingă pe liderul de la Casa Albă să accepte invitația de a veni la Budapesta. Având în vedere alegerile parlamentare programate în Ungaria în aprilie, o astfel de vizită a președintelui SUA i-ar oferi lui Orban un impuls politic major, transmite publicația Magyar Nemzet. „Adevărata valoare a unei alianțe constă în colaborări concrete, cu cât are în spate mai multe acțiuni comune, cu atât este mai puternică, iar alianța americano-ungară este una dintre acestea, a declarat premierul Viktor Orbán la emisiunea matinală a postului de radio Kossuth, înainte de summit-ul cu președintele american Donald Trump de la Washington. Viktor Orban: „Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite” „În 2016, țara noastră a primit o mare confirmare când Donald Trump a devenit președintele SUA, care a ajuns la o realizare similară. Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite. Acest lucru s-a încheiat în acest an, când Donald Trump a preluat din nou funcția de președinte”, a mai precizat premierul Viktor Orban. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Încă un moment RATAT în plan extern! România, din nou, FĂRĂ REACȚIE, de data asta în scandalul global „Lukoil”. În timp ce TOȚI vecinii noștri caută soluții DE URGENȚĂ la sancțiunile americane, România este paralizată de indecizie politică. Președintele Nicușor Dan așteaptă să decidă ALȚII pentru noi Trump îl refuză în premieră pe Orban: nu-l lasă să cumpere PETROL din Rusia. “Nu l-am lăsat, deși a cerut, este prietenul meu” Summitul Trump – Putin de la Budapesta, oficial ANULAT. Moscova respinge condițiile SUA pentru pace în Ucraina
Racheta rusă Oreshnik intră în producție de serie, afirmă Putin
Rusia a început producția în serie a rachetei balistice cu rază medie de acțiune (IRBM) Oreshnik, a declarat, marți, președintele Vladimir Putin. Anunțul vine la aproape un an după ce Putin a promis în decembrie 2024 că va începe producția în serie a rachetelor Oreshnik „în viitorul apropiat”. Vorbind la o ceremonie de premiere în onoarea dezvoltatorilor rachetei rusești Burevestnik și a dronei subacvatice Poseidon, Putin a lăudat starea tehnologiei de apărare a Rusiei și a spus că serializarea rachetei Oreshnik este în curs de desfășurare. „Am dezvoltat și am desfășurat sistemul de rachete cu rază medie de acțiune Oreshnik, am început producția în serie și am echipat rachetele noastre balistice intercontinentale și rachetele lansate de pe submarine cu sisteme moderne de rachete antibalistice”, a spus el. Rusia a desfășurat pentru prima dată racheta experimentală Oreshnik în timpul unui atac asupra orașului ucrainean Dnipro, pe 21 noiembrie, despre care Putin a spus că a fost o represalie pentru utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune ale SUA și Regatului Unit împotriva teritoriului rus, scrie The Kyiv Independent. Oreshnik este proiectată să transporte arme nucleare, deși Putin a spus că nu era înarmată cu o ogivă nucleară în timpul atacului asupra Dnipro. Putin a afirmat în 2024 că Oreshnik era o invenție nouă care poate călători cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului și nu poate fi interceptată de sistemele occidentale de apărare aeriană, o afirmație respinsă de Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că Rusia este capabilă să producă până la șase rachete Oreshnik pe an. Președintele a raportat că forțele ucrainene au distrus o rachetă balistică Oreshnik în Rusia în vara anului 2024. În discursul său de marți, Putin s-a lăudat și cu capacitățile așa-numitelor „superarme” ale Rusiei, printre care se numără sistemele Burevestnik, Poseidon, Avangard și Sarmat. El a afirmat că racheta de croazieră cu armament nuclear Burevestnik are o „rază de acțiune nelimitată” care „depășește toate sistemele de rachete cunoscute din lume”. Putin a mai spus că, în timpul recentelor teste Burevestnik din 21 octombrie, Rusia „nu a interferat” cu o navă de recunoaștere NATO din zonă, o ilustrare a pretinsei precizie ridicate de țintire a armei. Președintele Rusiei a afirmat apoi că racheta balistică intercontinentală (ICBM) Sarmat a Rusiei va fi testată în condiții de luptă în acest an și va intra în „serviciul de luptă” în 2026. „Toate planurile noastre de creare a sistemelor avansate de armament, de dezvoltare a complexului industrial de apărare și de dotare a armatei și marinei ruse cu echipamente și arme moderne sunt îndeplinite”, a spus el. Putin a mai transmis că Rusia „nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”.
Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.
Pentagonul aprobă rachetele Tomahawk pentru Ucraina, decizia finală rămâne la Trump
Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Stocurile americane nu ar fi afectate, dar decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, au spus trei oficiali americani și europeni. Donald Trump a spus la începutul acestei luni, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ar prefera să nu ofere rachetele Ucrainei, pentru că „nu vrem să dăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”. Statul Major a spus Casei Albe că rachetele ar putea fi trimise fără probleme, chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski. Acesta a cerut ca rachetele să lovească mai eficient instalațiile petroliere și energetice din Rusia. Oficialii europeni cred că Statele Unite au acum mai puține motive să refuze furnizarea rachetelor. Trump a mai spus, cu câteva zile înainte de întâlnire, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” disponibile pentru Ucraina. Totuși, câteva zile mai târziu, Trump a schimbat tonul și a spus în timpul întâlnirii că SUA „are nevoie” de rachete Tomahawk. Președintele i-a spus apoi lui Volodimir Zelenski, cu ușile închise, că Statele Unite nu le vor furniza. Această decizie a venit după ce Trump a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, care i-a spus că rachetele ar putea lovi orașe importante din Rusia, precum Moscova și Sankt Petersburg, și că „nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar ar deteriora relația SUA-Rusia”, a relatat CNN. Președintele Trump nu a exclus de tot furnizarea rachetelor, iar administrația a pregătit planuri pentru a le trimite rapid dacă va da ordinul. Supărat de lipsa interesului lui Vladimir Putin pentru negocieri, Trump a aprobat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire cu Putin la Budapesta.
Donald Tusk: Zelenski este pregătit să lupte împotriva Rusiei pentru încă doi sau trei ani
Potrivit premierului polonez, mărturisirea a fost făcută de Zelenski în timpul celei mai recente conversații dintre cei doi oficiali. „Nu am nicio îndoială că Ucraina va supraviețui ca stat independent. Acum, întrebarea principală este câte victime vom avea. Președintele Zelenskyy mi-a spus, (n.r. –joi), că speră ca războiul să nu dureze zece ani, dar că Ucraina este pregătită să lupte încă doi, trei ani”, a declarat Tusk, pentru The Sunday Times. Tusk a adăugat că invazia la scară largă lansată de Rusia este dăunătoare pentru economia Rusiei, dar destabilizarea internă l-ar face pe Vladimir Putin să devină mult mai agresiv. „Rușii se află într-o situație foarte dificilă (n.r. – din punct de vedere economic). Înseamnă asta că putem spune că suntem învingători? Deloc. Ei au un mare avantaj față de Occident, și în special față de Europa: sunt gata să lupte” a declarat Tusk. Anterior, premierul Poloniei, Donald Tusk a declarat că nimeni nu ar trebui să pună presiune pentru ca Ucraina să cedeze teritorii Federației Ruse. „Niciunul dintre noi nu ar trebui să exercite presiuni asupra lui Zelenski în ceea ce privește concesii teritoriale. Ar trebui să exercităm cu toții presiuni asupra Rusiei pentru a-și înceta agresiunea. Concilierea nu a fost niciodată o cale către o pace justă și durabilă”, a declarat Tusk.