Etichetă: vladimir putin

Xi Jinping: China și Rusia trebuie să își întărească sprijinul reciproc

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis marți ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Beijing, că relația dintre China și Rusia trebuie să devină și mai solidă. Declarațiile au fost preluate de presa oficială chineză, potrivit AFP. Xi Jinping a spus că cele două țări trebuie să „pună în aplicare consensul important” stabilit cu președintele rus Vladimir Putin și să „îşi consolideze sprijinul reciproc în cadrul forumurilor multilaterale”. De asemenea, președintele chinez a declarat că Rusia și China trebuie să „unească ţările din Sudul global şi să promoveze dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”. Afirmațiile președintelui chinez au fost făcute în contextul unei întâlniri oficiale între Lavrov și conducerea de la Beijing, organizată în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Acest forum include zece state, printre care China, Rusia, India, Pakistan și Iran. OCS urmărește să ofere o alternativă la structurile internaționale dominate de Occident, mai ales în ceea ce privește colaborarea politică, securitară și economică. Printre temele abordate de Lavrov în discuția cu Xi Jinping s-a aflat și pregătirea vizitei președintelui rus Vladimir Putin în China, cu ocazia summitului OCS programat pentru începutul lunii septembrie, conform informațiilor furnizate de Moscova. Cu două zile înainte, Lavrov a avut o întâlnire cu omologul său chinez, Wang Yi. Cei doi oficiali au discutat în principal despre situația din Ucraina și despre „relaţiile cu Statele Unite”, a anunțat presa rusă.

Rusia va redeschide aeroportul din Ghelendjik, închis după începutul conflictului din Ucraina

Autoritățile din Rusia au anunțat miercuri că aeroportul din Ghelendjik, aflat în sudul țării, se va deschide din nou în curând. Acesta a fost închis în 2022, din motive de securitate, după începerea ofensivei ruse în Ucraina. Aeroportul se află în apropiere de Marea Neagră, la aproximativ 100 de kilometri de peninsula Crimeea, controlată de Moscova din 2014, și la 250 de kilometri de granița cu Ucraina. El făcea parte dintr-un grup de 11 aeroporturi din sudul Rusiei care au fost închise din cauza riscurilor legate de posibile atacuri aeriene ucrainene. Ministerul rus al Transporturilor a transmis că aeroportul poate fi redeschis fără pericole. „Este prevăzut ca aeroportul să fie deschis pentru zboruri interne într-un viitor apropiat”, a anunțat ministerul într-un comunicat. De asemenea, agenția rusă pentru aviație civilă, Rosaviaţia, a informat că zborurile ar putea începe chiar de joi. Compania aeriană Aeroflot a anunțat că va introduce curse pe ruta Moscova-Ghelendjik din 18 iulie. Aeroportul va funcționa doar ziua, între orele 08:30 și 20:00, au precizat autoritățile.

Fotografii cu Kim Jong-un care își prezintă omagiul soldaților nord-coreeni uciși în războiul din Ucraina, prezentate într-un show de gală

Gest șocant al președintelui Coreei de Nord, Kim Jong-un, care a adus un omagiu soldaților nord-coreeni ce și-au pierdut viața pe frontul ucrainean: acesta a fost fotografiat punându-și mâinile pe sicriele repatriate ale șase soldați – un gest foarte rar în care acesta recunoaște că forțele armate coreene au suferit pierderi. Fotografiile au fost proiectate în cadrul unui eveniment ce a avut loc la Teatrul Mare din Estul Phenianului, organizat cu ocazia celebrării pactului de apărare reciprocă dintre Rusia și Coreea de Nord, semnat între președinții celor două țări în iunie anul trecut. Footage shows North Korean troops and commanders who took part in Russia’s Kursk region. The event marked the first anniversary of the Russia–North Korea Comprehensive Strategic Partnership Treaty. Scenes also showed Kim Jong-un receiving the coffins of DPRK soldiers killed… pic.twitter.com/s9UIk0cncA — Clash Report (@clashreport) June 30, 2025 Moartea ca mesaj politic Fotografiile au fost proiectate pe un ecran în timpul acestui eveniment, la care a participat toată protipendada nord-coreeană, printre care și temuta soră a dictatorului, Kim Yo-jong, și ministrul de Externe Choe Son-hui. Scenele în care Kim era surprins alături de rămășițele soldaților căzuți au fost precedate de imagini cu trupe din ambele țări fluturând steagurile naționale. Una dintre fotografii arăta, aparent, pagini dintr-un carnețel pătat cu sânge, despre care se crede că a aparținut unui soldat nord-coreean și care ar fi fost recuperat de pe un câmp de luptă din regiunea Kursk, Rusia. Potrivit agenției de știri Yonhap din Coreea de Sud, mesajele din carnețel spuneau: „Momentul decisiv a sosit în sfârșit” și „Să luptăm cu curaj această bătălie sfântă cu dragostea și încrederea nemărginită pe care ni le-a acordat iubitul nostru Comandant Suprem” – referire la Kim. De ce au apărut pozele și ce vrea să spună „poetul” cu ele Nu este clar când au fost repatriate sicriele, însă, în fotografii, președintele și toți cei prezenți purtau haine de iarnă, ceea ce sugerează că sicriele au fost repatriate în urmă cu câteva luni. După ce luni de zile regimul a negat trimiterea de soldați nord-coreeni pentru a lupta alături de forțele ruse, acum pare să încerce să prezinte într-o lumină favorabilă implicarea sa în conflictul din Ucraina. „Probabil că Phenianul a vrut să-i prezinte pe soldații căzuți nu doar ca pe niște sacrificii, ci ca pe parte dintr-un narativ al victoriei”, a declarat Hong Min, cercetător principal la Institutul Coreean pentru Reunificare Națională, pentru agenția Yonhap. Imaginile par să fi fost difuzate după ce cele două țări au recunoscut desfășurarea de trupe, și au declarat operațiunea comună de recucerire a regiunii Kursk din vestul Rusiei un succes, a adăugat Hong. Manipulări cu lacrimi Imagini de la gala difuzată de televiziunea de stat nord-coreeană KRT îl arătau pe Kim, vizibil emoționat în anumite momente, stând alături de invitata sa, ministra rusă a culturii, Olga Lyubimova, și de fiica sa, Kim Ju-ae. În public, mai multe persoane au fost surprinse ștergându-și lacrimile. Potrivit The Korea Herald, evenimentul a fost prima ocazie în care presa de stat nord-coreeană a prezentat imagini și fotografii cu soldați trimiși în Rusia, vizibile pentru cetățenii nord-coreeni. Agenția de stat KCNA a transmis că evenimentul a inspirat încredere în „legăturile de prietenie și în obligația internaționalistă autentică dintre popoarele și armatele celor două țări, formate cu prețul sângelui”. În aprilie, Putin și Kim au confirmat pentru prima dată oficial că trupe nord-coreene au fost trimise pe front, ambii lideri descriindu-le drept „eroi”. Phenian ar putea să mai trimită trupe noi pe front în iulie sau august La acel moment, Kim a declarat că va fi construit un monument în Phenian în onoarea soldaților săi, iar flori vor fi depuse la mormintele celor căzuți – ceea ce a fost interpretat ca prima recunoaștere publică din partea regimului a pierderilor militare în luptă. Coreea de Nord a trimis aproximativ 15.000 de soldați în război începând din toamna trecută. Potrivit unor parlamentari sud-coreeni, s-au înregistrat aproximativ 4.700 de victime, dintre care 600 de decese. Agenția de informații din Seul a susținut recent că noi desfășurări de trupe ar putea avea loc în iulie sau august. De asemenea, Coreea de Nord a furnizat Rusiei cantități mari de muniție, obuze de artilerie, rachete balistice și alte arme, în schimbul armamentului, tehnologiei satelitare, precum și sprijin economic și asistență din partea Kremlinului.

Kremlinul neagă acuzațiile SUA că Rusia ar încetini negocierile de pace din Ucraina

Kremlinul a respins marți declarațiile reprezentantului special al președintelui american Donald Trump privind Ucraina, care susține că Rusia tergiversează negocierile de pace, scrie Reuters. Moscova spune, totuși, că a respectat toate acordurile stabilite până în prezent în cadrul discuțiilor. Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, a afirmat luni că „Rusia nu poate continua să tragă de timp în timp ce bombardează ținte civile în Ucraina”. Întrebat despre aceste acuzații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia apreciază implicarea echipei lui Trump în sprijinul discuțiilor, însă respinge ideea că ar bloca procesul. „Nimeni nu întârzie nimic aici”, a declarat Peskov reporterilor la Moscova. „Suntem în mod natural în favoarea atingerii obiectivelor pe care încercăm să le atingem prin operațiunea militară specială prin mijloace politice și diplomatice. Prin urmare, nu suntem interesați să amânăm nimic”. Peskov a adăugat că încă nu s-a stabilit o dată clară pentru cea de-a treia rundă de discuții.

Rusia vrea să renunțe la WhatsApp și Telegram și lansează propria aplicație de mesagerie controlată de stat

Kremlinul face încă un pas către ceea ce numește „suveranitate digitală”, prin semnarea unei legi care permite dezvoltarea unei aplicații de mesagerie complet controlate de stat. Noua platformă, destinată în primul rând instituțiilor publice și funcționarilor, ar urma să înlocuiască progresiv utilizarea WhatsApp și Telegram în Rusia. Decizia vine în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova și marile companii de tehnologie occidentale, scrie Reuters. Un pas decisiv spre independența digitală Potrivit agențiilor de presă ruse, președintele Vladimir Putin a semnat luni, 24 iunie 2025, o lege care autorizează oficial dezvoltarea unei aplicații naționale de mesagerie. Aceasta va fi integrată în sistemele administrative și guvernamentale ale Rusiei și va avea caracter oficial. Scopul declarat este reducerea dependenței de platforme precum WhatsApp (deținută de Meta) și Telegram, ambele considerate vulnerabile la influențe externe sau scurgeri de informații. Autoritățile susțin că noua aplicație va fi mai sigură, adaptată nevoilor locale și va include funcționalități „pe care actualele platforme nu le oferă”. Proiectul este parte a unui plan mai amplu de digitalizare suverană, demarat de Kremlin încă din 2019, dar accelerat după 2022. Contextul: invazia Ucrainei și ieșirea companiilor occidentale Planurile Moscovei de a-și crea propriile instrumente digitale s-au intensificat după ce numeroase companii din Occident și-au retras serviciile de pe piața rusă ca răspuns la invazia Ucrainei din februarie 2022. În absența giganților tehnologici, guvernul rus a investit masiv în alternative locale, fie pentru motoare de căutare, platforme video sau rețele sociale. De această dată, ținta este segmentul aplicațiilor de mesagerie, în care WhatsApp și Telegram sunt dominante, inclusiv în interiorul administrației. Noua lege urmărește să înlocuiască această realitate cu o platformă națională, securizată și supravegheată de stat. Temeri privind libertatea de exprimare și confidențialitatea Criticii acestei inițiative atrag atenția asupra riscurilor la adresa libertății de exprimare și a vieții private. Mikhail Klimariov, director al Internet Protection Society – o organizație rusă de apărare a drepturilor digitale – avertizează că, odată cu lansarea aplicației, autoritățile ar putea merge mai departe. „Ne așteptăm ca regimul să încetinească în mod artificial viteza de funcționare a WhatsApp și Telegram, pentru a forța utilizatorii să migreze către platforma proprie”, a declarat el. Există precedent: în 2021, autoritățile ruse au încetinit accesul la Twitter, iar în 2022 au blocat Facebook și Instagram, pe fondul conflictului din Ucraina. Astfel, controlul statului asupra canalelor de comunicare digitală pare să fie nu doar o opțiune tehnică, ci o componentă strategică a guvernării. Ce urmează Până în prezent, nu a fost anunțată o dată oficială pentru lansarea noii aplicații, dar proiectul se află deja în faza de planificare. Este de așteptat ca versiunea de test să fie implementată mai întâi în structurile administrative centrale, urmând ca utilizarea să se extindă treptat. Pentru cetățenii ruși, această inițiativă ar putea însemna o schimbare majoră în modul în care comunică online. Rămâne de văzut dacă publicul va adopta voluntar aplicația controlată de stat sau dacă vor fi impuse măsuri indirecte – cum ar fi restrângerea treptată a accesului la serviciile deja consacrate.

RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 626. Șeful diplomației iraniene, chemat la Moscova de Vladimir Putin

Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a sosit, duminică seara, la Moscova pentru a discuta cu președintele rus Vladimir Putin, a relatat agenția oficială de presă IRNA. Întâlnirea are loc după atacurile americane asupra unor situri nucleare ale Republicii Islamice. Abbas Araghchi, care anunțase el însuși la Istanbul că va merge în capitala Rusiei pentru a se întâlni cu Putin, „a sosit la Moscova pentru consultări cu președintele rus și alți oficiali cu privire la situația regională și internațională în urma agresiunii militare a Statelor Unite și a regimului sionist împotriva Iranului”, a transmis IRNA. În altă ordine de idei, liderul american Donald Trump a adus în discuție ideea unei schimbări de regim în Iran, în timp ce mai mulți oficiali de rang înalt din administrația sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează AFP. „Nu este corect politic să folosim termenul «schimbare de regim», dar dacă actualul regim iranian este incapabil să facă Iranul din nou mare, de ce nu ar trebui să existe o schimbare de regim?”, a scris președintele american pe platforma Truth Social. CITEȘTE ȘI: Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Rușii vor să detroneze Dacia cu noul SUV de la Lada. Cum arată bijuteria lui Putin

Rușii de la AvtoVAZ vor să dea lovitura celor de la Dacia cu Lada Azimut, primul SUV al producătorului auto din ultimele trei decenii. Noul model lansat în patria lui Vladimir Putin, extrem de modern și inovativ, seamănă extrem de mult cu mărcile de la Dacia, Duster și Bigster. Rușii, lovitură pentru Dacia cu noul SUV de la Lada Producătorul auto rus AvtoVAZ vrea să dea o lovitură devastatoare omologilor de la Dacia cu modelul Lada Azimut, primul SUV al producătorului auto din ultimele trei decenii, atunci când, la mijlocul anilor 90 se lansa Lada Niva 2132, versiunea lungă a modelului original Lada Niva, apărut în 1977, scrie piataauto.md. Noul model lansat în Rusia, modern și inovativ, seamănă extrem de mult cu mărcile de la Dacia, Duster și Bigster. Cei de la Lada nu au transmis sigur ce dimensiuni va avea noul SUV, versiunea apărută fiind cea de pre-producție, urmând ca atunci când va începe producția de serie, peste un an cu aproximație, modelul să sufere câteva modificări. Potrivit celor de la AvtoVAZ, platforma de bază e cea de pe Lada Vesta, modificată şi modernizată serios. Suspensia spate a lui Azimut e diferită, designul exterior are o linie înaltă a capotei, jantele sunt de 18 inchi, plafon panoramic, geamuri duble pe faţă, pentru o izolare fonică și mai bună, iar garda la sol este una extrem de generoasă, de 208 mm. Interiorul contrastează la prima vedere cu exteriorul, deoarece are probleme de poziţionare a unor elemente esențiale, care ar putea fi remediate până la startul producerii mașinilor de serie. Cadranele de bord sunt digitale, iar sistemul multimedia va fi unul în întregime rusesc, cu asistent virtual denumit GigaChat. Gama de motorizări și estimări de prețuri Noul Lada Azimut va dispune şi de un model cu o cutie automată. Gama de motorizări din start va cuprinde două propulsoare pe benzină, de 1,6 litri cu 120 CP şi de 1,8 litri cu 132 CP. Cutiile de viteze disponibile sunt una manuală în 6 trepte şi una automată CVT. Un mare inconvenient este legat de faptul că, la toate modelele tracţiunea este doar pe puntea faţă, fără un sistem integral 4×4. Pe viitor va exista și un motor turbo, de 150 CP, cuplat cu o cutie automată clasică, cu convertor de cuplu. AvtoVAZ nu a anunțat deocamdată prețurile noilor modele, și asta deoarece producția în sine va începe abia peste un an. Cert este că acesta va fi cel mai scump din gama Lada, estimările pornesc undeva de la 29.000-32.000 de dolari. Absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism, și-a început cariera în presa sportivă scrisă și on-line în urmă cu două decenii la săptămânalul Fanatik, unde și-a făcut ucenicia și apoi a prins experiență în domeniul sportului rege și nu numai. A urmat în 2008 „transferul” … citește mai mult

Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, conform ministrului rus al Economiei

Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a declarat joi ministrul rus al Economiei, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Economia rusă se află într-o etapă de răcire și, conform percepției mediului de afaceri, este deja pe punctul de a intra în recesiune, a declarat Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice, în timpul dezbaterii „Economia ofertei – Strategia de creștere în contextul provocărilor moderne” din cadrul Forumului, conform Interfax. „Conform cifrelor, avem o răcire. Dar pentru noi, toate cifrele sunt o oglindă retrovizoare. Conform sentimentelor actuale ale mediului de afaceri, suntem deja, în general, se pare, pe punctul de a trece la o recesiune”, a răspuns ministrul la întrebarea moderatorului: în ce stare se află acum economia rusă – răcire sau recesiune. Când i s-a cerut să clarifice cu privire la căderea în recesiune, Reșetnikov a subliniat: „Nu am prezis că vom cădea în recesiune, am spus că suntem pe marginea prăpastiei, iar apoi totul depinde de deciziile noastre”. Prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească La sfârșitul lunii mai, Reșetnikov remarca deja că situația actuală indică riscurile de răcire excesivă a economiei ruse, în timp ce inflația încetinește, astfel încât deciziile în timp util ale Băncii Rusiei privind politica monetară sunt importante. „Asta deoarece în regimul actual noi vedem și riscuri de răcire excesivă a economiei”, a avertizat ministrul rus. Cele mai recente remarci ale ministrului marchează prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, conform Financial Times. Putin a prezidat o creștere record a cheltuielilor pentru apărare, care au crescut cu 25% de la an la an, ajungând la 13,1 miliarde de ruble (167 miliarde de dolari) anul trecut, și a determinat doi ani consecutivi de creștere a PIB-ului cu peste 4%, după o contracție în 2022, primul an de război. Dispută în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației Comentariile lui Reșetnikov reflectă o dispută de lungă durată în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației, deoarece cheltuielile record ale Rusiei pentru a alimenta războiul au generat doi ani de creșteri salariale și de prețuri, ducând în același timp ocuparea forței de muncă aproape de capacitate. Oficiali de rang înalt și oameni de afaceri i-au cerut Elvirei Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, să accelereze reducerile ratei dobânzii cheie, deoarece companiile – inclusiv multe dintre cele care beneficiază cel mai mult de pe urma cheltuielilor de apărare ale Kremlinului – se luptă cu costurile ridicate ale împrumuturilor. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Vladimir Putin nu consideră NATO o „AMENINȚARE” la adresa Rusiei/ „Ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Trădătoarea lui Putin s-a eliberat. Cum e viața tinerei de 29 de ani, după ce a fugit din Rusia şi a renunțat la cetățenie

Viața Dariei Kasatkina s-a schimbat radical în ultimii ani. Jucătoarea de tenis în vârstă de 29 ani a părăsit Rusia natală și a renunțat la cetățenie imediat după ce regimul lui Vladimir Putin a considerat-o „trădătoare”. Kasatkina a reușit în acest timp să-și ia cetățenia australiană și s-a refugiat în țara de la antipozi de teama represiunilor lui Putin, mai ales de când a declanșat invazia asupra Ucrainei. Cum e viața Dariei Kasatkina, după ce a fugit din Rusia şi a renunțat la cetățenie. Cum s-a eliberat „trădătoarea lui Putin” Daria Kasatkina a atrecut prin schimbări radicale ale vieții în ultima perioadă. Jucătoarea de tenis a reușit să fugă din Rusia lui Putin imediat invazia asupra Ucrainei și s-a refugiat în Australia de teamă să nu fie găsită de regimul opresiv al liderului de la Kremlin, care o consideră o „trădătoare”, iar între timp a reușit să-și ia cetățenia. Kasatkina a mărturisit că mutarea la antipozi a fost un lucru și că este foarte fericită că a fost primită de australieni. Jucătoarea în vârstă de 29 ani a vorbit despre acest lucru înaintea turneului de Grand Slam de la Roland Garros ce a început duminică, 25 mai. Cel care a sfătuit-o să aplice pentru cetățenia australiană a fost chiar agentul ei, John Morris. „Să spun sincer, în lunile trecute, am devenit mai fericită. Simt că o mare greutate mi s-a luat de pe umeri. Sunt liberă și fericită. Pentru mine este cel mai important lucru și… cred că această decizie este corectă. Sunt foarte conștientă când fac acest pas și știu că este mai bine pentru viitorul meu. Am ajuns în situația în care trebuie să fac această alegere. E nedrept, dar trebuia s-o fac și sunt fericită cu decizia”, a spus Kasatkina, într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian. Motivele pentru care Daria Kasatkina a cerut cetățenie australiană Fostul număr opt WTA și-a motivat decizia de a cere cetățenie australiană prin faptul că este o țară care nu face discriminări în legătură cu drepturile minorităților sexuale, după ce în 2022 și-a dezvăluit orientarea sexuală. Kasatkina are o relație cu patinatoarea Natalia Zabiianko, cu care nu ezită să se afișeze în postările de pe social media. La ediția din acest an a Roland Garros, Kasatkina este cap de serie numărul 17 și o va înfrunta în primul tur al competiției de la Paris pe cehoaica Katerina Siniakova, iar în turul secund o poate întâlni pe Irina Begu. Alexandru Vălu este unul dintre cei mai noi membri ai redacției ProSport. Povestea cu unul dintre cele mai puternice branduri din presa sportivă din România începe încă din copilărie, când avea aproape în fiecare seară câte o ediție a ziarului. Tot de atunci a început și pasiunea sa pentru … citește mai mult

Analiză | Donald Trump accesează nivelul Star Wars. Ce va însemna apărarea antirachetă Golden Dome a SUA pentru Rusia lui Putin?

Golden Dome va împinge Rusia într-o nouă cursă a înarmărilor, forțând-o să aloce și mai multe resurse forțelor sale strategice, într-un moment în care țara și le poate permite cel mai puțin. La doar o săptămână după învestirea președintelui american Donald Trump, în luna ianuarie, acesta a folosit un ordin executiv pentru a solicita un nou scut antirachetă, sub titlul provizoriu de „Iron Dome pentru America”. Ulterior, în data de 4 martie, adresându-se Congresului SUA, Trump a anunțat: „Cer Congresului să finanțeze un scut antirachetă de ultimă generație, Domul de Aur (n.red. – Golden Dome), pentru a ne proteja patria, fabricat în SUA”. „Ce presupune proiectul, va avea succes? Ce înseamnă acest proiect american pentru Rusia?”, se întreabă James D.J. Brown într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Potrivit generalului B. Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale ale Forțelor Spațiale SUA, Domul de Aur nu este o singură inițiativă, ci „un sistem de sisteme”. Sistemul va reuni elementele existente ale apărării antirachetă a SUA și le va completa cu o nouă structură ambițioasă care, conform ordinului executiv, va asigura „apărarea Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, hipersonice, de croazieră avansate și a altor atacuri aeriene de generație următoare din partea adversarilor”. Rezultatul va fi un scut antirachetă stratificat care depășește cu mult tot ceea ce presupune apărarea Statelor Unite, la acest nivel, la momentul actual. „Interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice” Deși se află într-un stadiu incipient, planul este ca noul sistem să fie bazat pe… spațiu. Sistemul Golden Dome va consta dintr-o constelație de sute de sateliți-detectori însărcinați cu localizarea rachetelor și a infrastructurii-gazdă pe uscat, mare și aer, precum și cu urmărirea precisă a rachetelor după lansare, explică James D.J. Brown, profesor de științe politice la Universitatea Temple, Japan Campus, cea mai veche și mai mare universitate străină din Japonia, fondată în 1982. O flotă separată de sateliți de atac va intercepta rachetele în timpul fazei lor de propulsie prin mijloace cinetice (respectiv interceptoare de rachete) sau non-cinetice (respectiv lasere). „Scopul principal al Golden Dome este de a oferi o protecție completă teritoriului Statelor Unite. Cu toate acestea, ordinul executiv al lui Trump sugerează că sistemul ar putea acoperi și apărarea antirachetă în teatre de operațiuni. Cu alte cuvinte, ar putea fi extins pentru a proteja trupele desfășurate în avans și aliații SUA în Europa și Asia. O altă caracteristică a Golden Dome este viteza de dezvoltare preconizată. După cum a spus generalul Saltzman, «dacă acesta ar fi un program tradițional de dezvoltare al Pentagonului, ar putea dura doisprezece până la șaptesprezece ani». În schimb, planul este de a vedea rezultate înainte de sfârșitul mandatului lui Trump, în ianuarie 2029. Pentru a realiza acest lucru, proiectul se va baza nu doar pe contractori de apărare consacrați, cum ar fi Lockheed Martin, ci și pe jucători mai noi, cum ar fi SpaceX, Anduril și Palantir. Există motive practice pentru dezvoltarea Golden Dome. Sistemul existent de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite se concentrează pe patruzeci de interceptoare terestre la Fort Greely, Alaska, plus alte patru la Baza Forțelor Spațiale Vandenburg din California. Acest sistem are peste douăzeci de ani vechime și a fost conceput pentru a oferi protecție împotriva unei lansări accidentale sau necinstite de rachete, nu arsenalele strategice ale Rusiei sau Chinei. În plus, interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice”, continuă James D.J. Brown. Donald Trump, „pace prin putere” Totuși, entuziasmul lui Donald Trump pentru Domul de Aur se datorează mai mult politicii decât aspectelor practice, continuă James D.J. Brown, pentru că președintele american „înțelege valoarea proiectelor simbolice mari”. Promisiunea sa de a construi un zid la granița cu Mexicul l-a propulsat la președinție în 2016. Acum face presiuni pentru ca Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, să fie redeschisă, ca simbol al angajamentului său față de lege și ordine. „Același lucru este valabil și pentru Domul de Aur. Trump își dorește ca proiectul să fie o manifestare grandioasă a agendei sale „pace prin putere”. Mai mult, proiectul spune multe despre sursele de inspirație ale lui Trump. Ca ​​sistem spațial, Domul de Aur are multe în comun cu Inițiativa Strategică de Apărare (SDI), sistemul de apărare antirachetă propus de președintele Ronald Reagan în 1983. Denumirea proiectului arată clar, de asemenea, că Trump a fost influențat de sistemul Domului de Fier (n.red. – Iron Dome) al Israelului. Aceste paralele nu sunt în întregime încurajatoare. SDI, pe care criticii l-au ridiculizat drept «Războiul Stelelor», s-a dovedit a fi prea solicitant din punct de vedere tehnologic și a fost încheiat în 1993. Apărarea antirachetă a Israelului, din care Domul de Fier este doar un strat, este eficientă, dar Israelul este mult mai ușor de protejat decât Statele Unite. Israelul este mai mic decât Hawaii și se confruntă în principal cu rachete cu rază scurtă de acțiune nesofisticată, mai degrabă decât cu rachete balistice sau hipersonice avansate. Acest lucru ridică întrebarea dacă Domul de Aur este fezabil. Primul obstacol este unul tehnic. Chiar dacă tehnologia a avansat enorm din anii `80, provocarea dezvoltării unui scut antirachetă spațial rămâne formidabilă. Cronologia este, de asemenea, optimistă. Susținătorii indică succesul Proiectului Manhattan, dar a fost o perioadă de război, atunci când Statele Unite erau mult mai unite în jurul unui scop comun decât sunt astăzi”, mai scrie James D.J. Brown în analiza sa. Sateliții ar putea avea o funcție comercială? Un alt obstacol sunt costurile, avertizează Brown. La sfârșitul lunii aprilie, republicanii din Camera Reprezentanților au înaintat un proiect de lege de reconciliere care alocă 24,7 miliarde de dolari pentru Golden Dome. „Acesta este doar un început. Un studiu al Consiliului Național de Cercetare din 2012 a estimat că un sistem de apărare antirachetă cu fază de propulsie, plasat în spațiu, ar putea ajunge la 831 de miliarde de dolari (în dolari din 2025). Susținătorii Golden Dome susțin acum că proiectul poate fi realizat mai ieftin. Costurile de lansare au scăzut dramatic în ultimul deceniu. SpaceX, cu cei 7.000 de sateliți Starlink ai săi, și-a demonstrat,