Etichetă: vladimir putin

Războiul din Ucraina, ziua 1.315. Zelenski cere producție maximă de drone / Putin: Rusia câștigă lupta dreaptă din Ucraina

Atac cu dronă rusească ucide o familie întreagă în regiunea Sumî Un atac cu dronă lansat de Rusia în noaptea de 30 septembrie a lovit o locuință din satul Chernechchyna, regiunea Sumî, ucigând o familie întreagă. Victimele sunt un cuplu și cei doi copii ai lor de patru și șase ani, trupurile fiind recuperate de salvatori dintre ruine. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut ca producătorii ucraineni de drone și rachete să funcționeze la capacitate maximă, subliniind că infrastructura internă nu este exploatată suficient și insistând că statul trebuie să plaseze comenzi reale și să finanțeze producția. Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform. Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție. Putin susține că Rusia câștigă „lupta dreaptă” din Ucraina Europa nu mai este în pace cu Rusia, afirmă cancelarul german Președintele Poloniei propune lege privind negarea masacrului de la Volîn Președintele polonez Karol Nawrocki a depus un proiect de lege care prevede sancțiuni pentru răspândirea „afirmațiilor false” despre masacrul de la Volîn și despre crimele comise de anumite grupări ucrainene în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Inițiativa include și echivalarea simbolurilor UPA cu cele naziste și comuniste, precum și măsuri mai dure privind cetățenia și trecerile ilegale ale frontierei. Specialiști ucraineni la exerciții antidronă în Danemarca

Analiză | Mărirea și decăderea reprezentantului lui Putin. După 35 de ani de colaborare, Dmitri Kozak a fost trecut pe linie moartă prin demisie

Timp de peste trei decenii, Dmitri Kozak a fost unul dintre cei mai de încredere mediatori ai lui Putin în relațiile cu țările post-sovietice. Dar războiul din Ucraina i-a făcut serviciile inutile. Dar războiul din Ucraina a făcut ca serviciile sale să devină redundante. Pe 18 septembrie, Vladimir Putin a acceptat demisia adjunctului șefului de cabinet al Kremlinului, Dmitri Kozak, care fusese alături de el încă de la începutul carierei politice a președintelui la Sankt Petersburg, în anii `90. Ani întregi, Kozak a supravegheat relațiile Rusiei cu țările post-sovietice și a fost responsabil de negocierile cu Ucraina înainte de invazia declanșată în data de 24 februarie 2022. Aparent, decizia de a demisiona a fost a lui Kozak, numai că zvonurile despre plecarea sa circulau de ceva vreme, notează jurnalistul Vladimir Solovyov – specializat în relațiile Rusiei cu statele post-sovietice – într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. „Kozak a devenit cunoscut pentru aparenta sa opoziție față de invadarea Ucrainei de către Rusia. La infama reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei din 21 februarie 2022 – cu trei zile înainte ca tancurile rusești să treacă granița – se presupune că el s-a opus acțiunii militare”, continuă Solovyov. Vladimir Putin și Dmitri Kozak | Foto – Profimedia Images „Kozak l-a întâlnit pe Putin când lucrau amândoi la Sankt Petersburg, în anii `90” Discursul anti-război al lui Kozak nu a fost niciodată publicat. Conform unor scurgeri de informații din presă, acesta a vorbit timp de aproximativ patruzeci de minute, deși cuvintele sale au fost decupate din versiunea televizată. Cu toate acestea, transcrierea întâlnirii de pe site-ul Kremlinului sugerează că opinia sa a mers împotriva curentului: a fost singura persoană prezentă care nu a spus că Rusia ar trebui să recunoască independența așa-numitelor Republici Populare Donețk și Republici Populare Luhansk sau să anexeze estul Ucrainei. „De la începutul războiului la scară largă, Kozak nu a apărut în public și nici nu a făcut vreo declarație. Nu a fost inclus în delegația rusă pentru discuțiile cu Ucraina în Belarus sau ulterior la Istanbul. Dacă e să dăm crezare presei occidentale, Kozak consideră invazia la scară largă o greșeală și a încercat să-l convingă pe Putin să pună capăt luptelor. Deși se pare că decizia de a demisiona a fost chiar a lui Kozak, nu știm acest lucru cu siguranță. Dacă este adevărat, poate că a fost pentru că și-a dat seama că războiul însemna că nu mai era nevoie de abilitățile sale de negociere. Avocat de profesie, Kozak l-a întâlnit pe Putin când lucrau amândoi la Sankt Petersburg, în anii `90. Când Putin a fost ales președinte, Kozak s-a mutat la Kremlin. Prima sa misiune majoră de politică externă a venit la scurt timp după aceea: să încerce să găsească o soluție la conflictul dintre Moldova și provincia sa separatistă Transnistria. Când președintele moldovean de atunci, Vladimir Voronin, i-a cerut lui Putin să ajute la reluarea negocierilor în 2003, Putin l-a pus la conducere pe Kozak, preferându-l diplomaților ruși”, mai scrie Vladimir Solovyov. 2020 – Vladimir Putin și Dmitri Kozak | Foto – Profimedia Images De ce a aruncat Kozak cu pachetul de țigări în Smirnov Între iulie și noiembrie 2023, Kozak s-a angajat într-o diplomație intensă, călătorind între Moscova, Chișinău, Kiev și Tiraspol. Cel mai mare obstacol în calea unificării s-au dovedit a fi autoritățile transnistrene, iar Igor Smirnov, liderul de la Tiraspol, nu s-a temut să se opună Moscovei. „În timpul uneia dintre vizitele lui Kozak, Smirnov a spus că Transnistria există de treisprezece ani – și va exista cel puțin tot atât de mult timp. Reacția lui Kozak a fost să arunce un pachet de țigări în el. Cu toate acestea, până la sfârșitul acelui an, a apărut un plan pentru rezolvarea conflictului. Planul respectiv era cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak. Acesta prevedea ca Moldova să devină o federație care să includă Transnistria ca regiune autonomă cu drepturi suplimentare. De asemenea, Moldova trebuia să fie neutră și complet demilitarizată. În cele din urmă, atât rusa, cât și limba moldovenească urmau să fie limbi de stat, iar noua țară unificată urma să aibă o prezență militară rusă până în 2020. Putin plănuia să zboare în Moldova pentru semnarea documentului, când Voronin s-a retras în ultimul moment. Conform versiunii evenimentelor larg acceptate la Moscova, liderul moldovean și-a schimbat părerea sub presiunea țărilor occidentale. Voronin însuși spune că Moscova a încercat să impună condiții de ultim moment. Acest eșec, însă, nu a avut un impact asupra poziției interne a lui Kozak. Ulterior, a fost numit trimisul lui Putin în Districtul Federal de Sud, care includea și Caucazul de Nord, o zonă problematică. În acest rol, Kozak a supravegheat pregătirile pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 de la Soci și a fost responsabil de integrarea Crimeei după anexarea acesteia de la Ucraina. În timpul perioadei «Crimeea» a lui Kozak, el a sugerat organizarea unui al doilea referendum în peninsula disputată – și invitarea unor observatori internaționali de data aceasta pentru a încerca să obțină recunoașterea internațională a dominației ruse. Putin nu i-a dat undă verde”, mai scrie Vladimir Solovyov. August 2021 – Dmitri Kozak și Serghei Lavrov „Nu fusese planul lui Kozak să deschidă calea pentru alegerea Maiei Sandu” În 2018, Kozak a fost din nou numit la conducerea supravegherii spațiului post-sovietic și i s-a oferit o nouă oportunitate de a aborda problema Transnistriei. De data aceasta, el a contribuit la sfârșitul regimului oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc, presând partidul socialist pro-Moscova din Republica Moldova să intre într-o coaliție cu partidele pro-occidentale. „Nu fusese planul lui Kozak să deschidă calea pentru alegerea Maiei Sandu, pro-occidentale, ca președinte al Republicii Moldova, ceea ce s-a și întâmplat ulterior. În schimb, el încerca să reseteze guvernul din Republica Moldova ca prim pas către un nou proces de pace. Cu alte cuvinte, a avut un succes pe jumătate. Kozak a fost, de asemenea, profund implicat în negocierile cu Ucraina. El s-a certat cu consilierul prezidențial Vladislav Surkov, care a fost însărcinat cu supravegherea negocierilor

Analiză | Războiul nu aduce voturi. Alegerile regionale din Rusia și EXPERIMENTELE Kremlinului. Repetiție generală pentru votul din Duma de Stat, din 2026

Pentru „managerii politici” ai Kremlinului, alegerile organizate la începutul lunii septembrie – pentru guvernatori și adunări legislative regionale – au fost o repetiție generală pentru votul din Duma de Stat din 2026. În timpul campaniei electorale, partidul de guvernământ Rusia Unită a folosit, în principal, sloganuri tradiționale care promiteau „dezvoltare” și „stabilitate”. Au existat câteva experimente cu mesaje pro-război, dar acestea au fost un eșec. În timp ce majoritatea candidaților din partea partidului Rusia Unită – cel mai puternic partid din Rusia lui Vladimir Putin – au ignorat, pur și simplu, conflictul din Ucraina, cei care nu au făcut-o au fost pedepsiți de alegători. S-a creat, astfel, o enigmă în ceea ce privește viitoarele alegeri. În același timp, partidelor de opoziție controlate de Kremlin, în democrația strict administrată a Rusiei, li s-a permis să încerce o retorică naționalistă și anti-migrație. Această schimbare spre dreapta a însemnat că exista un risc mai mic ca cineva să încerce să exploateze probleme sociale reale – o tactică care ar fi putut afecta grav sprijinul pentru Rusia Unită. „În ciuda implicării Rusiei Unite în efortul de război al Rusiei, partidul a încercat să evite menționarea conflictului din Ucraina în campanii electorale. Strategii partidului erau prea conștienți că acest lucru i-ar înstrăina pe alegătorii, care susțin mesajele de stabilitate, dar sunt sătui de război. Conform celui mai recent sondaj realizat de firma de sondaje Levada Center, două treimi dintre ruși sunt dornici să vadă discuții de pace”, notează jurnalistul Andrei Pertsev într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Vladimir Putin pregătește alegerile pentru Duma de Stat din 2026 | Foto – Profimedia Images Evidențierea războiului din Ucraina, efect electoral negativ Strategii partidului au avut dreptate, iar atunci când războiul a fost inclus în campanii electorale, acesta a prejudiciat candidații pro-regim. Guvernatorul interimar al regiunii Sverdlovsk, Denis Pasler, de exemplu, a încercat să se prezinte ca unul dintre cei mai pro-război și patriotici lideri regionali ai Rusiei. A subliniat legăturile sale cu comandantul militar devenit politician Artiom Joga, a participat la evenimente pro-război, a vorbit despre utilizarea fondurilor regionale pentru creșterea salariilor soldaților și a adoptat sloganuri pro-război. „Este posibil ca această abordare să-i fi câștigat lui Pasler prieteni la Kremlin, dar nu a fost bine primită într-una dintre regiunile mai democratice ale Rusiei. Cu puțin timp înainte de vot, specialiștii unei case de sondaje au prezis că Pasler va câștiga 54% – un rezultat teribil de prost pentru un candidat al regimului în sistemul trucat al Rusiei. Staff-ul de campanie al lui Pasler a apăsat pedala de accelerație, iar în ziua alegerilor a obținut un procent – încă moderat – de 61,3%. Denis Pasler | Foto – Profimedia Images Un alt exemplu al efectului electoral negativ al scoaterii în prim-plan al războiului a venit din regiunea Tambov. Acolo, guvernatorul interimar Evgheni Pervișov – membru al așa-numitei «noua elită a lui Putin», care se înscrisese public într-un batalion de voluntari în Ucraina (deși nu există nicio dovadă că ar fi participat efectiv la acțiuni militare) – a obținut 74%. Deși acest rezultat a fost mai bun decât cel obținut de Pasler, regiunea Tambov este deja cunoscută pentru rezultatele bune ale candidaților pro-guvernamentali. Predecesorul lui Pervișov, Maksim Egorov, a obținut 83%”, amintește Pertsev. Vladimir Putin, în timpul unei întîâlniri cu liderii facțiunilor din Duma de Stat Temă grea pentru „managerii politici” ai Kremlinului De asemenea, mai scrie Andrei Pertsev, a fost elocvent faptul că partidul de opoziție pro-război Rusia Dreaptă a avut rezultate mai slabe în majoritatea regiunilor decât în ​​alegerile anterioare. „În regiunea Kostroma, de exemplu, rezultatul său a scăzut cu 3 puncte procentuale (la 6%), iar în regiunea Kurgan cu aproape 5 puncte procentuale (la 5%). Per total, experimentele Rusiei Unite cu mesaje pro-război sugerează că ar fi profund neînțelept ca partidul să prezinte un număr mare de militari drept candidați la alegerile parlamentare din 2026. La ultimele alegeri parlamentare din Rusia, din 2021, Rusia Unită a câștigat oficial 49,8% din voturi. Acum, casa de sondaje care lucrează îndeaproape cu Kremlinul, plasează partidul la 34,1%. Dacă multe personalități militare vor candida, acest lucru nu va spori nici șansele Rusiei Unite, nici prezența la vot. Cu toate acestea, obsesia personală a președintelui rus Vladimir Putin pentru conflictul în curs cu Ucraina înseamnă că managerii politici ai Kremlinului nu vor avea voie să desfășoare o campanie complet lipsită de referințe la război. O altă evoluție nouă în cadrul acestor alegeri a fost decizia de a permite partidelor de opoziție controlate de Kremlin – Partidul Liberal Democrat Naționalist din Rusia (LDPR), partidul centrist Poporul Nou și Rusia Dreaptă – să folosească o retorică anti-imigrație și naționalistă. Apelul LDPR de a interzice imigranților să își aducă familiile în Rusia i-a ajutat, se pare, să ajungă pe locul doi în alegerile regionale pentru adunări. Conform rezultatelor oficiale, LDPR s-a clasat pe locul doi în șapte din cele unsprezece regiuni în care au avut loc voturile. Atât LDPR, cât și partidul Poporului Nou au avut permisiunea de a folosi sloganuri naționaliste moderate în cadrul campaniilor lor – și ambele partide au fost mulțumite de rezultatele lor, ceea ce înseamnă că aceste sloganuri vor fi probabil folosite din nou în perioada premergătoare votului din Duma de Stat”, continuă Andrei Pertsev. Se încearcă îndepărtarea alegătorilor de Partidul Comunist Timp de mulți ani, retorica anti-imigrație și sloganurile naționaliste au fost subiecte tabu pentru partidele de opoziție „din sistem” din Rusia. Acest lucru pare să nu mai fie valabil. Unul dintre motive este că managerii politici ai Kremlinului vor să încerce să îndepărteze alegătorii de Partidul Comunist – în mod tradițional al doilea cel mai popular partid din Rusia și unul dintre cele mai puțin flexibile. „Permisiunea ca unele partide politice să se îndrepte spre dreapta este, de asemenea, o tactică a Kremlinului pentru a încerca să le împiedice să exploateze unele dintre problemele sociale care îi preocupă cu adevărat pe alegători. Campania electorală regională pare să fi semnalat o serie de probleme pentru Kremlin. Deși Putin este în mod clar mulțumit

CTP s-a aliniat și el și alertează lumea cu privire la alegerile din Moldova: Rusia atacă la baionetă!

În pragul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, gazetarul Cristian Tudor Popescu denunță acțiunile Kremlinului care caută să destabilizeze democrația pro-europeană din Republica Moldova și să saboteze eforturile președintei Maia Sandu,  care a făcut pași decisivi în drumul de integrare europeană a țării. CTP compară „asaltul hibrid” al Rusiei cu un „atac la baionetă”, Kremlinul pompând „sute de milioane de dolari pentru a cumpăra voturi” în favoarea partidelor pro-ruse care fac campanie pe platforma chinezească TikTok, așa cum s-a procedat în România prin intermediul candidatului ultranaționalist pro-rus, Călin Georgescu. Dacă partidele pro-ruse câștigă alegerile de duminică, dictatorul Vladimir Putin ar putea ocupa Republica Moldova, avertizează gazetarul. El spune că în timp ce în Republica Moldova sunt „trădători de țară”  ce vor vota cu partide pro-ruse pentru bani,  în România sunt „dătători de țară”. „Trădători și dătători: Rusia atacă la baionetă Republica Moldova cu sute de milioane de dolari ca să cumpere voturi. Mărimea investiției arată cât de mult își dorește Putin să ocupe Moldova. Dar, măcar, duminică lucrurile vor fi clare: nu știu câți vor vota partidele proruse, însă mulți dintre ei vor fi trădători de țară pe bani.România s-a dovedit a fi mai ieftină pentru ruși, nu a fost nevoie decât de prostirea românilor cu Tik-Tok-ul ca să-l voteze pe celavecul lor, Dumnezeilă. Spre deosebire de trădătorii de țară din Moldova, în România au fost și sunt dătători de țară. Nu ne vindem țara – o dăm pe daiboj!” Autorul recomandă: Alegeri fără exit-poll în Republica Moldova. Cererea unui institut de sondaje, RESPINSĂ: „Suspiciuni rezonabile” / „Decizie motivată politic”

Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală. Procurorul general: Principalul beneficiar a fost candidatul pro-Kremlin

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alex Florența, a prezentat marți concluziile unei anchete extinse, potrivit căreia Federația Rusă a derulat o operațiune de mare influență în România, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Campania, desfășurată prin companii cu legături la Moscova, ar vizat direct peste 1,3 milioane de alegători români, potrivit Bloomberg. „Este clar că principalul beneficiar al acestei campanii a fost candidatul independent”, a precizat procurorul general, făcând referire la Călin Georgescu, fost inginer agronom, care a câștigat în mod surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Detaliile apar într-un rechizitoriu care îl vizează pe Georgescu și alți 21 de inculpați, acuzați, printre altele, de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. Procurorii susțin că acțiunile acestora au fost parte a unei operațiuni hibride coordonate de entități rusești, cu scopul de a destabiliza statul român din interior. Atac digital sofisticat: algoritmii au scăpat monitorizărilor clasice Potrivit rechizitoriului, patru companii cu legături directe în Rusia au orchestrat o rețea de peste 2.000 de conturi false de Facebook și aproximativ 20.000 de boți AI, care au răspândit dezinformare, conținut generat automat și mesaje menite să submineze încrederea publicului în instituțiile democratice. Rusia nu a folosit metode de manipulare ostentative, ci s-a infiltrat subtil în algoritmii rețelelor sociale, astfel că atacul a fost „invizibil” o bună perioadă de timp: „Tipul de campanie desfășurat a trecut neobservat, algoritmii rețelelor sociale fiind dificil de urmărit cu metodele clasice de investigație”, a explicat șeful Parchetului General. După victoria lui Georgescu, Curtea Constituțională a invalidat scrutinul, ceea ce a generat proteste stradale și a amplificat sprijinul pentru partide de extremă dreapta. Între timp, ancheta a scos la iveală legăturile fostului candidat cu grupări radicale și mercenari, precum și mesaje publice în care acesta l-a elogiat pe Vladimir Putin și a criticat NATO. În luna februarie, Georgescu a fost pus sub acuzare pentru apartenență la o organizație extremistă și fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale. Acesta respinge acuzațiile și susține că este nevinovat. De asemenea, Kremlinul neagă acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Vladimir Putin l-a decorat pe fostul președinte Dmitri Medvedev, chiar de ziua acestuia

Președintele rus Vladimir Putin l-a decorat duminică pe Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse, chiar de ziua acestuia, informează agenția spaniolă EFE. Dmitri Medvedev, care împlinește 60 de ani duminică, a fost decorat cu Ordinul Meritului pentru Pace, gradul IV, pentru contribuția sa „la consolidarea statului rus și asigurarea securității naționale a Federației Ruse”. Dmitri Medvedev, președintele Federației Ruse între 2008 și 2012, este vicepreședintele Consiliului Securității Ruse, poziție din care a avut, de-a lungul timpului, multe schimburi acide de replici cu președintele Trump. Peskov: „Există oameni cu poziții radicale în SUA” Bunăoară, când Trump a cerut Rusiei să accepte un acord de pace într-un interval de timp dat, Medvedev a catalogat cererile drept „teatrale” și un pas înainte spre conflict. Acesta s-a arătat deranjat de declarațiile lui Trump, care făceau trimitere la utilizarea armelor nucleare sau la ultimatumurile în privința Ucrainei, date de președintele american. În repetate rânduri, Medvedev, mai ales în perioada când a fost președinte, a insistat pe ideea că singurul care decide în privința politicii externe a Rusiei este Putin. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a subliniat recent: „În fiecare ţară, există membri ai guvernului care au opinii diferite asupra evenimentelor în desfăşurare. Există, de asemenea, oameni cu poziţii foarte radicale în SUA şi în ţările europene. Asta se întâmplă tot timpul”. Medvedev „gură-mare” La rândul său, Trump l-a făcut „gură-mare” pe Medvedev: „Un fost preşedinte rus, Medvedev, care acum conduce unul dintre cele mai importante consilii, a spus nişte lucruri foarte urâte când a vorbit despre energia nucleară. Şi când se menţionează cuvântul nuclear, încep să mă gândesc: . Nu ar fi trebuit să spună asta. Are gura mare”. Trump l-a numit pe Medvedev „un fost președinte eșuat, care încă mai crede că e președinte” și l-a avertizat „să-și măsoare cuvintele”, replica la care Medvedev a răspuns că acest lucru nu înseamnă decât că Rusia face totul corect. Medvedev: „Fiecare nou ultimatum este un pas spre război” „Trump joacă jocul ultimatumului cu Rusia: 50 sau 10 zile… Ar trebui să-şi amintească două lucruri. În primul rând: Rusia nu este nici Israel, nici măcar Iran. Şi în al doilea rând: fiecare nou ultimatum este un pas spre război. Nu între Rusia şi Ucraina, ci cu chiar ţara lui”, a scris Medvedev pe contul său de X, care a criticat în repetate rânduri „incoerența politică” a președintelui american. Fostul președinte rus i-a sugerat pe Telegram lui Trump „să-și amintească de filmele sale preferate, „The Walking Dead” și, de asemenea să nu uite cât de periculoasă e „mâna moartă”. „Mâna moartă” este un sistem care ar fi activat dacă Moscova ar pierde controlul asupra arsenalului său nuclear din cauza unui atac inamic major.

Donald Trump, la capătul răbdării cu Putin în ceea ce privește negocierile de pace

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus vineri că răbdarea sa față de liderul rus Vladimir Putin aproape s-a terminat, însă nu a ajuns până la a amenința cu noi sancțiuni în legătură cu războiul din Ucraina. Când a fost întrebat, în cadrul emisiunii de la Fox News, dacă răbdarea sa cu Vladimir Putin a dispărut, Donald Trump a răspuns: „Da. Se epuizează și se epuizează repede”. Într-o discuție din cadrul emisiunii, președintele a explicat că a avut o relație bună cu Vladimir Putin o perioadă lungă, dar și-a arătat nemulțumirea pentru lipsa de acțiune a acestuia în privința războiului. „Va trebui să luăm măsuri foarte, foarte dure”, a spus Trump, potrivit Reuters. Donald Trump a precizat că sancțiunile împotriva băncilor și a petrolului rămân o posibilitate, la fel și taxele vamale, însă a declarat că și statele europene trebuie să se implice în tot acest demers. „Dar eu am făcut deja asta. Am făcut multe”, a declarat Trump. Președintele a mai făcut o precizare pe subiect, mai exact faptul că India, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc, este vizată de o taxă de 50% pentru exporturile către Statele Unite. „Nu este un lucru ușor de făcut. Este o problemă importantă și provoacă o ruptură cu India. Și rețineți acest lucru, aceasta este o problemă a Europei, mult mai mult decât a noastră.”, a afirmat Trump, vineri, în emisiunea „Fox & Friends”.

Nemurirea ca bazaconie: Obsesia pentru veșnicie a lui Vladimir Putin și Xi Jinping sau cum să trăiești fericit în La-La-Land

Preocuparea pentru nemurire a omului nu este nouă, dar atunci când aceasta se transformă în obsesie, devine o himeră într-un univers haotic, greu de controlat. Omul care-și neagă finitudinea, are, din punct de vedere psihologic, trăsături specifice de personalitate: de la frica de moarte, până la narcisism accentuat, până la cult al personalității și delir de grandoare. Unora le e suficient să fie nemuritori simbolic, prin operele lor sau prin campaniile lor militare. Alexandru cel Mare era obsedat să rămână în eternitate și de aceea a înființat mai multe orașe care-i poartă numele. Lenin – alt obsedat de nemurire – e mumificat și expus în Mausoleul din Piața Roșie, din Moscova. Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei Unite, patologic obsedat de nemurire, lua pastile cu mercur, crezând sincer că va trăi veșnic. Kim Ir Sen, fondatorul Coreei de Nord, este declarat oficial „Președintele Etern”, iar cultul său continuă după moartea sa, prin moștenitorii săi, la fel de maniaci ca și el. Acești oameni sunt „iluzorii” Recenta discuție dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, care, din binecuvântate rațiuni tehnologice, a ajuns la urechile publicului, pe tema nemuririi, i-au făcut pe oamenii de știință să zâmbească: acești oameni sunt „iluzorii”, spune profesorul Éric Boulanger, specialist în geriatrie, intervievat de revista franceză „Paris Match”. „Odată cu dezvoltarea biotehnologiei, organele umane pot fi transplantate continuu… oamenii se pot întineri pe măsură ce îmbătrânesc și ar putea chiar deveni nemuritori”, i-a spus Xi Jinping lui Putin, iar profesorul Boulanger comentează pentru revista franceză: „Putem purta dezbateri despre economie, imigrație sau securitate, așa cum îi place lui Donald Trump, dar aici atingem esențialul: viața. Din punct de vedere științific, afirmațiile lor nu au nicio bază. Astăzi, în ciuda progreselor considerabile în medicină și biologie, nimeni nu s-a descurcat mai bine decât Jeanne Clement, care a murit la 122 de ani acum aproape treizeci de ani. Și de atunci, în ciuda progreselor în imagistica medicală, chimioterapie, transplanturi și biotehnologie, nicio ființă umană nu a depășit acest record. Limitele longevității par a fi stabilite în jurul a 125 de ani, poate cel mult 135 de ani. Suntem foarte departe de nemurire”. „Acești americani bogați înghit tot ce există” Întrebat dacă unii miliardari din Sillicon Valley, care investesc averi impresionante în programe de longevitate sunt serioși în demersurile lor, Boulanger a răspuns: „Este aceeași problemă. Acești americani bogați înghit tot ce există: medicamente, suplimente alimentare, diverse injecții. Drept urmare, nici măcar nu știm ce funcționează și ce nu. Domnul Johnson a luat rapamicină, un medicament puternic, înainte de a fi nevoit să se oprească din cauza infecțiilor pielii și plămânilor. Corpul său a devenit un laborator experimental, fără nicio validare științifică. Putem testa orice și totul, dar asta nu înseamnă că putem controla îmbătrânirea”. Ideea de a înlocui un corp întreg, organ cu organ este de-a dreptul delirantă, spune profesorul Boulanger: „Să luăm un exemplu: dacă rinichiul tău îmbătrânește, putem lua în considerare un transplant. Dacă inima ta îmbătrânește, poate și ea. Dar ce facem cu țesuturile conjunctive, cu vasele de sânge, cu creierul? Nu vom înlocui niciodată totul. Și transplanturile de creier nu există, nici la oameni, nici la animale. Nu știm cum să reconectam miliardele de neuroni, nervii, măduva spinării. A vorbi despre un „transplant de creier” este o prostie totală”. „Trebuie să distingem știința de fantezie” Un alt argument a fost și acesta demontat: progresele în medicina regenerativă: organoide, celule stem, bioimprimare… Nici aici răspunsul nu a fost pozitiv: „Trebuie să distingem știința de fantezie. Da, știm cum să creștem pseudo-organe în laborator, cum ar fi fragmente de țesut cardiac care se contractă într-o placă de cultură. Dar o inimă reală este mult mai mult decât atât: mai multe structuri diferite, artere coronare, valve… Suntem doar la 5% din drumul spre recrearea unui organ funcțional. Cât despre imprimarea biologică, aceasta ne permite să grupăm celulele, dar nu și să creăm vase reale sau structuri complexe. Astăzi, singura aplicație clinică rămâne transplantul de celule stem, care poate înlocui un organ defect. Dar cu siguranță nu pentru a întineri”. Epigenetica – cea mai importantă revoluție Profesorul Boulanger adaugă că singurul lucru care poate inversa cursul îmbătrânirii este schimbarea modului de viață – mâncare adecvată, somn, corp mai dinamic, creier mai dinamic. Dă asigurări că trei tipuri de medicamente sunt promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii, dar nu face niciun fel de promisiune și mai spune că mai e mult până departe: senoliticele (medicamente care vizează celulele senescente), tratamentele folosite pentru diabet pe bază de methformină sau inhibitorii GLP-1 (Ozempicul) ar putea încetini îmbătrânirea, dar aceasta nu este decât o ipoteză ce trebuie dovedită. Epigenetica, potrivit lui Boulanger, este cea mai importantă revoluție: datorită biomarkerilor epigenetici, putem estima dacă corpul nostru este mai bătrân sau mai tânăr decât vârsta noastră civilă. Însă doar un mod de viață sănătos, spune prof. Boulanger, poate fi promisiunea pentru o viață lungă. În niciun caz pentru nemurire!

Trump susține că India s-a oferit să reducă taxele vamale pentru bunurile americane la zero

Președintele american Donald Trump a declarat luni că India s-ar fi oferit să reducă taxele vamale pentru bunurile americane la zero, în timp ce premierul indian Narendra Modi, aflat în China, a făcut o demonstrație publică de solidaritate cu liderii chinezi și ruși. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump a scris: „Ceea ce puțini oameni înțeleg este că facem foarte puține afaceri cu India, dar ei fac o cantitate enormă de afaceri cu noi. Cu alte cuvinte, ei ne vând cantități masive de bunuri, suntem cel mai mare ‘client’ al lor, dar noi le vindem foarte puțin.” „Acum s-au oferit să-și reducă taxele vamale la zero, dar se face târziu. Ar fi trebuit să facă asta cu ani în urmă.” Nu este clar când a fost făcută oferta sau dacă Casa Albă ar intenționa să redeschidă negocierile comerciale cu India, conform Reuters. SUA au impus recent taxe vamale de până la 50% pentru bunurile din India – printre cele mai mari taxe anunțate de Administrația Trump pentru zeci de națiuni străine – și au criticat India pentru achiziționarea de petrol rusesc. Premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai Remarcile lui Trump au venit în timp ce premierul indian Narendra Modi se afla în China pentru un summit a peste 20 de lideri ai țărilor Organizației de Cooperare de la Shanghai, o inițiativă susținută de China, care a primit un nou suflu datorită ofensivei tarifare globale a lui Trump, conform Reuters. La summit, președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat viziunea pentru o nouă ordine economică și de securitate globală, care să acorde prioritate „Sudului Global”, într-o provocare directă la adresa SUA. În China, într-o imagine concepută pentru a transmite solidaritate, Vladimir Putin și Narendra Modi au fost arătați ținându-se de mână în timp ce se îndreptau jovial spre Xi Jinping, înainte de deschiderea summitului. Cei trei bărbați au stat umăr la umăr, râzând și înconjurați de interpreți. Beijingul a folosit summitul pentru a repara legăturile cu New Delhi. Modi, care vizitează China pentru prima dată în șapte ani, și Xi au convenit duminică că țările lor sunt parteneri de dezvoltare, nu rivali, și au discutat modalități de îmbunătățire a comerțului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA Trump le propune 5.000 de dolari palestinienilor pentru a părăsi teritoriul/ SUA ar putea conduce Fâșia GAZA pe o perioadă de zece ani

Putin: Problema extinderii NATO către est trebuie rezolvată, pentru pacea în Ucraina

„Pentru ca o soluționare a crizei ucrainene să fie sustenabilă și pe termen lung, cauzele principale ale crizei, pe care tocmai le-am menționat și pe care le-am repetat de mai multe ori, trebuie eliminate”, a spus Putin în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), citat de Reuters. Putin a adăugat că trebuie restabilit „un echilibru corect în domeniul securității”, referindu-se la cerințele Rusiei privind NATO și securitatea europeană. El a mai menționat că înțelegerea la care a ajuns cu președintele SUA, Donald Trump, la summitul din Alaska din august „a deschis o cale spre pacea în Ucraina”, iar detalii suplimentare vor fi discutate cu liderii prezenți la summit. Putin a precizat că i-a detaliat liderului chinez realizările discuțiilor sale cu Trump și munca „deja în desfășurare” pentru rezolvarea conflictului, urmând să ofere mai multe informații în întâlniri bilaterale cu Xi și alți lideri. Conflictul din Ucraina a început în februarie 2022, când Rusia a invadat țara după opt ani de lupte între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene. Rusia controlează în prezent puțin sub o cincime din teritoriu. Ucraina și puterile occidentale consideră invazia ca fiind o acțiune imperialistă brutală, în timp ce Putin o prezintă ca o luptă împotriva unui Occident în declin, care, potrivit lui, a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului prin extinderea NATO spre est.