Întâlnirea dintre Zelenski și delegația americană care a fost la Moscova, anulată la Bruxelles
O întâlnire programată la Bruxelles între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski și delegația americană care a vizitat recent Moscova, inclusiv trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, a fost anulată. Alex Raufoglu, corespondent pentru Kyiv Post la Washington, a scris pe X, citând „surse”, că „întâlnirea de la Bruxelles a fost anulată” și a menționat că președintele ucrainean, care marți se afla în Irlanda, se întoarce la Kiev. UPDATE! The Brussels meeting is called off, according to sources. Zelenskyy is returning home. Kremlin claims that Witkoff and Kushner ‘promised’ to head directly to Washington after talks with putin — Alex Raufoglu (@ralakbar) December 3, 2025 Potrivit acestuia, Witkoff și Kushner se vor întoarce la Washington, în loc să meargă în Europa sau Kiev pentru discuții suplimentare. El a mai menționat că Kremlinul susține că aceștia „au promis” să zboare direct la Washington după discuțiile cu Vladimir Putin la Moscova, declarație neconfirmată de partea americană. La întâlnirea de la Moscova au participat Steve Witkoff, Jared Kushner, Vladimir Putin și consilieri ai Kremlinului. Motivul anulării întâlnirii de la Bruxelles între Zelenski și delegația americană nu a fost făcut public. Președintele Zelenski a scris miercuri pe X că Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, i-a spus cum decurg pregătirile pentru întâlnirile de miercuri de la Bruxelles cu consilierii europeni de securitate națională. Rustem Umerov reported on preparations for today’s meetings in Brussels with the national security advisors to European leaders. The Secretary of the National Security and Defense Council of Ukraine will be joined at these meetings by Chief of the General Staff Andrii Hnatov.… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 3, 2025 Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, a precizat Zelenski. „Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni îi vor informa pe colegii lor din Europa cu privire la ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare”, a declarat Zelenski. El a mai spus că după reuniunea de miercuri de la Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile „pentru o întâlnire cu reprezentanții președintelui Trump în Statele Unite”. „Ca întotdeauna, Ucraina va lucra în mod constructiv în vederea obținerii unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a transmis Zelenski. La Bruxelles se desfășoară miercuri reuniunea miniștrilor de externe din NATO, la care secretarul american de stat Marco Rubio nu participă.
Ucraina anunță un nou pachet de sancțiuni împotriva companiilor energetice ruse și a operatorilor de drone
Ucraina introduce un nou set de sancțiuni aplicat unor mari companii ruse de energie și unor persoane implicate în operațiuni cu drone împotriva populației ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat duminică măsurile și anunță că rolul lor în reducerea resurselor financiare ale Moscovei este foarte important. „Continuăm activitatea noastră privind sancțiunile – astăzi există două noi decizii. Ucraina a sincronizat sancțiunile cu SUA și a introdus restricții împotriva Rosneft, a întreprinderilor sale, precum și a companiilor care fac parte din grupul Lukoil”, a declarat Zelenski pe Telegram, scrie Kyiv Post. El precizează că actualele restricții afectează serios capacitatea de finanțare a aparatului militar rus și insistă asupra continuării presiunii internaționale. „Ucraina introduce, de asemenea, sancțiuni împotriva ucigașilor ruși care organizează eliminarea sistematică a ucrainenilor cu drone”, a adăugat el. Președintele a mai spus că autoritățile stabilesc deja prioritățile pentru politica de sancțiuni până la finalul anului, printre care se află cooperarea mai strânsă cu partenerii internaționali. Se mai adaugă, de asemenea, pregătirea celui de al douăzecilea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene și limite suplimentare aplicate flotei fantomă, sectorului militar rus și persoanelor implicate în propagandă ori colaborare cu Moscova. Conform informațiilor publicate pe site-ul Biroului Prezidențial, Zelenski semnează două decrete care pun în aplicare deciziile Consiliului Național de Securitate și Apărare. Primul decret prevede sancțiuni armonizate cu cele ale Statelor Unite și introduce restricții pentru 26 de entități juridice ruse din domeniul energetic. Al doilea decret introduce sancțiuni pentru 36 de persoane fizice și 13 entități juridice cu legătură directă cu producția, instruirea și operarea dronelor rusești. Printre cei vizați apar membri ai centrului criminal Rubicon, care este implicat în testarea unor noi arme și în acțiuni de luptă împotriva Ucrainei. Măsurile se extind și asupra unor companii rusești care dezvoltă și produc vehicule aeriene fără pilot, pentru recunoaștere pentru atac, inclusiv modele FPV și alte sisteme aeriene automate.
Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia își continuă planul de război” în timp ce lumea vorbește despre pace
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia își continuă „planul de război” în aceste momente, când „toți discută despre punctele planurilor de pace”. Declarațiile sale au fost publicate pe pagina sa de X, după un atac major al armatei rusești asupra Ucrainei, desfășurat în timpul nopții. „În timp ce toată lumea vorbește despre punctele planurilor de pace, Rusia continuă cu ‘planul său de război’ în două puncte: să ucidă și să distrugă”, a scris Sybiha pe platforma X. A difficult night in Ukraine, particularly in Kyiv. Russia shot dozens of cruise and ballistic missiles and over 500 drones at ordinary homes, the energy grid, and critical infrastructure. At least 2 people were killed and two dozen injured, including a child. While everyone is… pic.twitter.com/c2TR4uhJJU — Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) November 29, 2025 El a condamnat atacul rusesc care a dus la trei morți și zeci de răniți în Kiev și împrejurimi, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Ministrul a scris despre noaptea care a fost ca a fost „grea, în special la Kiev”. A mai menționat că Rusia a lansat „zeci de rachete de croazieră și balistice și peste 500 de drone asupra locuințelor, a rețelei electrice și a infrastructurii critice”. În aceeași postare, Andrii Sybiha l-a criticat și pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru vizita recentă la președintele rus Vladimir Putin. „Putin îi folosește pe acești politicieni ca actori în spectacolul său sângeros. Putin vrea să prelungească războiul cu orice preț”, a spus el. Conflictul dintre ruși și ucraineni reprezintă „un război pe care (Putin) nu îl poate câștiga și un război pe care refuză să-l încheie, dar comunitatea internațională are mijloacele de a se asigura că acest lucru este nesustenabil pentru el”, a notat el. „Solicităm sprijin suplimentar pentru apărarea și rezistența Ucrainei, sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și o decizie rapidă privind utilizarea activelor rusești înghețate”, a adăugat Sîbiga. „Forța, unitatea și presiunea asupra Moscovei rămân esențiale pentru avansarea eforturilor de pace și pentru a forța Rusia să pună capăt războiului”, a mai scris acesta. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis și el un mesaj pe pagina sa despre consolidarea apărării Ucrainei. „Trebuie să lucrăm fără a pierde o singură zi pentru a ne asigura că există suficiente rachete pentru sistemele noastre de apărare aeriană și că dispunem de tot ce este necesar pentru protecția noastră”, a scris Zelenski pe X.
Românul Marius Vizer a luat decizia despre care vorbește toată lumea: Putin e în extaz
Vladimir Pșutin este în extaz după decizia luată de românul Marius Vizer, în timp ce oamenii lui Zelenski au turbat de furie. Federația Internațională de Judo, condusă de Marius Vizer, a anunțat că sportivii ruși au primit autorizație să concureze sub drapelul național. Decizia luată de românul Marius Vizer l-a făcut pe Vladimir Putin să-și frece mâinile de bucurie Prima competiție la care s-a întâmplat acest lucru a fost Grand Slam-ul de la Abu Dhabi, organizat săptămâna aceasta. Concret, Ayub Bliev a devenit primul sportiv rus care a câştigat un titlu, după reintegrarea completă a ţării în acest sport. În septembrie 2022, FIJ a interzis participarea judokalor ruși și belaruși la evenimentele globale până în ianuarie 2023, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Însă Ucraina a boicotat CM din 2023 după ce FIJ a permis sportivilor din Rusia și Belarus să concureze ca neutri. Sportivii belaruși au primit autorizația de a concura sub steagul lor în iunie, iar FIJ a votat acum ca rușii să poată face același luccru. „Din punct de vedere istoric, Rusia a fost o națiune lider în judo-ul mondial, iar revenirea lor completă este așteptată să îmbogățească competiția la toate nivelurile, respectând în același timp principiile FIJ de echitate, incluziune și respect. Sportul este ultimul pod care unește oamenii și națiunile în situații și medii de conflict foarte dificile”, a transmis FIJ. Grand Slam-ul de la Abu Dhabi se încheie duminică Decizia FIJ vine după ce Comitetul Internațional Paralimpic a ridicat suspendările parțiale impuse sportivilor ruși și belaruși în septembrie – deschizând calea pentru ca sportivii să concureze sub propriile steaguri la Jocurile Paralimpice de iarnă din martie 2026, scrie BBC. Decizia luată de instituția condusă de Marius Vizer i-a enervat la culme pe ucraineni, care amintes că Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, lovind zilnic civili, sportivi, antrenori și copii. „În scrisoarea sa, NOC Ucraina subliniază că această decizie contravine recomandărilor CIO din 28 martie 2023, care interzic în mod expres utilizarea simbolurilor naționale ale statului agresor. O încălcare similară a avut loc deja în iunie 2025, când IJF a admis sportivii belaruși sub steagul național. NOC Ucraina subliniază că astfel de acțiuni creează un precedent periculos pentru întregul sport mondial. Federația Rusă continuă războiul împotriva Ucrainei, lovind zilnic civili, sportivi, antrenori și copii; sute de obiective sportive din Ucraina au fost distruse. În aceste condiții, orice normalizare a prezenței reprezentanților statului agresor sub simboluri naționale legitimează de fapt acțiunile lor și ignoră consecințele reale ale războiului”, se arată în comunicatul emis de ucraineni.
Planul de pace SUA-Rusia-Ucraina: Trump îl trimite pe Steve Witkoff la Moscova pentru noi discuții
Liderul de la Casa Albă a confirmat că i-a cerut lui Steve Witkoff, trimisul său special, să se deplaseze la Moscova pentru a discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a finaliza planul de pace. Potrivit mesajului publicat pe platforma Truth Social, misiunea lui Witkoff va avea loc concomitent cu o serie de consultări desfășurate cu partea ucraineană. Trump a precizat că secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, va conduce delegația americană în discuțiile cu oficialii de la Kiev. Moscova și Kiev, implicate în finalizarea planului de pace SUA Rusia Ucraina Trump a subliniat că documentul de lucru, denumit „planul de pace inițial în 28 de puncte”, a fost „perfecționat” pe baza contribuțiilor primite de la ambele tabere. Cu doar câteva puncte rămase în dezacord, Washingtonul speră să definitiveze propunerea cât mai curând, în condițiile în care negocieri discrete au avut loc deja la Abu Dhabi. Dan Driscoll s-a întâlnit luni și marți cu reprezentanți ai Federației Ruse în Emiratele Arabe Unite, într-o rundă de discuții menită să reducă tensiunile și să apropie pozițiile celor două părți. Aceste întâlniri fac parte din efortul mai amplu coordonat de administrația Trump pentru a obține un acord acceptabil pentru Moscova și Kiev. Casa Albă urmărește îndeaproape evoluția planului de pace SUA Rusia Ucraina În mesajul său, președintele a precizat că va fi informat permanent de echipa sa de top, formată din vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet Susie Wiles. Trump a mai declarat că este dispus să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu Vladimir Putin, însă doar „când acordul de încheiere a acestui război va fi final sau în etapa finală”. Acest lanț de contacte diplomatice marchează unul dintre cele mai ferme demersuri ale Washingtonului din ultimele luni pentru a obține un cadru de pace durabil, în contextul în care planul de pace SUA Rusia Ucraina pare să intre în faza decisivă.
Cancelarul Germaniei: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus luni că Rusia trebuie să „vină la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a menționat că executivul german vede rezultate în urma discuțiilor de la Geneva. Întâlnirea de duminică, la care au participat oficiali din SUA, Europa și Ucraina, a avut loc după ce o propunere americană a fost criticată din considerentul că ar accepta unele cerințe problematice ale Moscovei. Washingtonul și Kievul au descris discuțiile de la Geneva drept „constructive” și au afirmat că negociatorii au redactat „un cadru de pace actualizat și rafinat”. Aflat în Angola, la un summit internațional, Merz a declarat că Rusia „trebuie să vină la masa negocierilor”. El a mai spus că „dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat”. Cancelarul german a precizat că dialogul este un „proces de lungă durată” și a menționat că nu se așteaptă „la un progres în această săptămână”. Merz a mai declarat că statele europene trebuie să ajungă la o poziție comună în privința oricărui plan de pace. „Este important pentru noi că nu poate exista un plan de pace pentru Ucraina dacă nu ne dăm consimțământul pentru problemele care afectează interesele europene și suveranitatea europeană.”, a spus Merz. Merz a mai subliniat că Ucraina nu trebuie să fie „forțată să facă concesii teritoriale unilaterale” și că țara „trebuie să continue să se poată apăra eficient împotriva agresiunii”. „Pentru a realiza acest lucru, are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi.”, a spus el.
Trump, întrebat dacă planul de pace pentru Ucraina este oferta finală: Nu, nici pe departe
În fața Casei Albe, președintele SUA a fost întrebat de jurnaliști dacă planul în 28 de puncte este „oferta finală” pentru Ucraina. „Nu, nici pe departe”, a răspuns el. El a adăugat: „Ne-am dori să obținem pacea, care ar fi trebuit să se instaureze cu mult timp în urmă. Războiul dintre Ucraina și Rusia nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Dacă aș fi fost președinte, acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată. Încercăm să punem capăt conflictului. Într-un fel sau altul, trebuie să punem capăt conflictului”. Răspunzând la o altă întrebare, el a continuat: „Atunci poate continua să lupte din răsputeri”, dar nu este clar la cine se referă, scrie Sky News. Anterior, când se afla în Biroul Oval împreună cu primarul ales al New York-ului, Zohran Mamdani, Trump a spus că Zelenski „va trebui să aprecieze” planul. „Credem că avem o soluție pentru a obține pacea. El va trebui să o aprobe”, a adăugat președintele SUA în Biroul Oval.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
Ursula von der Leyen: UE va continua să sprijine Ucraina în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a afirmat că își menține angajamentul față de Ucraina, în timp ce oficialii europeni spun că sprijinul nu se oprește, din simplul fapt că Ucraina reprezintă partea atacată în acest conflict. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că măsurile aplicate Rusiei provoacă efecte serioase asupra economiei ruse. „Ucraina se poate baza pe noi, deoarece aceasta nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci este o agresiune împotriva principiilor Cartei ONU”, a spus ea într-un discurs la Johannesburg, unde participă la un summit G20. Von der Leyen a explicat că Uniunea Europeană a decis un număr mare de măsuri restrictive. „Într-adevăr, am declanșat pachete de 19 secțiuni, iar acestea sunt sancțiuni dure”, a spus ea. Președinta a precizat că efectele sunt cele mai vizibile în economia Rusiei. „Se vede acest lucru când te uiți la dificultățile tot mai mari cu care se confruntă economia rusă, inflația în creștere, ratele dobânzilor în creștere și economia de război supraîncălzită. Încet, dar sigur, cifrele arată că sancțiunile sunt dure.”, a spus Ursula.
Ucraina cere o decizie rapidă a Uniunii Europene privind activele înghețate
Ucraina cere statelor membre ale Uniunii Europene o hotărâre politică în cursul lunii viitoare pentru eliberarea unui împrumut de 163 de miliarde de dolari. Această sumă ar fi bazată pe activele înghețate ale statului rus. Solicitarea a venit pe fondul temerilor legate de un deficit major în bugetul pentru 2026 și al efectelor unui scandal de corupție care a izbucnit în Ucraina. Luna trecută, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind „Împrumutul pentru reparații” destinat Kievului. Subiectul va fi reluat pe agenda summitului ce va avea loc pe 18 decembrie, în timp ce Ucraina anticipează nevoia unor tranșe importante de sprijin financiar începând cu trimestrul al doilea al anului 2026. Un reprezentant din echipa președintelui Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că întâlnirea din decembrie pare singura ocazie din acest an pentru o decizie în favoarea împrumutului. Acest împrumut este considerat de Rusia drept un gest ce va provoca un „răspuns dureros”. „Nu ne așteptăm ca toate detaliile tehnice să fie finalizate până atunci, dar trebuie convenită arhitectura pentru acordarea împrumutului”, a declarat Iryna Mudra, consilier juridic în administrația Zelenski. Ea susține că Ucraina dorește din partea partenerilor europeni o definire a structurii și a mecanismului prin care banii vor ajunge la Kiev. Totodată, ea crede că este esențial să existe includerea Ucrainei în deciziile legate de modul de distribuire și de prioritizare a fondurilor. „Fără implicarea directă a Ucrainei, asistența riscă să devină ineficientă doar pentru că cunoaștem nevoile reale de pe teren, dar decizia ar trebui luată împreună cu partenerii noștri, cu siguranță”, a spus ea.