Maia Sandu merge marți la Bruxelles pentru raportul privind progresele Moldovei în aderarea la Uniunea Europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială. Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană. Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt. Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni. Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”. Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială. Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”. Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană. „Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie. Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță. Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale. Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.
Zelenski: Ucraina va deschide birouri de export și coproducție de arme la Berlin și Copenhaga
Ucraina va înființa birouri pentru exportul de arme și producția comună de arme la Berlin și Copenhaga în acest an, a declarat luni președintele Volodimir Zelenski. Kievul vrea să își dezvolte industria internă de apărare cu sprijinul partenerilor occidentali. Vorbind cu reporterii la Kiev, Zelenski a declarat că dronele navale și sistemele de artilerie se numără printre armele pe care Kievul le-ar putea exporta. „Este vorba despre coproducția și exportul… armelor pe care ne putem permite să le vindem, pentru a avea mai mulți bani pentru producția noastră internă de articole deficitare pentru care nu avem bani”, a spus el. Ucraina depinde încă de aliații săi pentru arme precum avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană, dar a înregistrat progrese în programele sale de drone și rachete. Zelenski a mai declarat că Ucraina intenționează să lanseze producția în masă a rachetelor sale produse pe plan intern, Flamingo și Ruta, până la sfârșitul acestui an, scrie Reuters. El a mai spus că o delegație ucraineană va vizita Washingtonul săptămâna viitoare pentru discuții privind un acord legat de dronele dintre Statele Unite și Ucraina.
Pentagonul aprobă rachetele Tomahawk pentru Ucraina, decizia finală rămâne la Trump
Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Stocurile americane nu ar fi afectate, dar decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, au spus trei oficiali americani și europeni. Donald Trump a spus la începutul acestei luni, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ar prefera să nu ofere rachetele Ucrainei, pentru că „nu vrem să dăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”. Statul Major a spus Casei Albe că rachetele ar putea fi trimise fără probleme, chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski. Acesta a cerut ca rachetele să lovească mai eficient instalațiile petroliere și energetice din Rusia. Oficialii europeni cred că Statele Unite au acum mai puține motive să refuze furnizarea rachetelor. Trump a mai spus, cu câteva zile înainte de întâlnire, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” disponibile pentru Ucraina. Totuși, câteva zile mai târziu, Trump a schimbat tonul și a spus în timpul întâlnirii că SUA „are nevoie” de rachete Tomahawk. Președintele i-a spus apoi lui Volodimir Zelenski, cu ușile închise, că Statele Unite nu le vor furniza. Această decizie a venit după ce Trump a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, care i-a spus că rachetele ar putea lovi orașe importante din Rusia, precum Moscova și Sankt Petersburg, și că „nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar ar deteriora relația SUA-Rusia”, a relatat CNN. Președintele Trump nu a exclus de tot furnizarea rachetelor, iar administrația a pregătit planuri pentru a le trimite rapid dacă va da ordinul. Supărat de lipsa interesului lui Vladimir Putin pentru negocieri, Trump a aprobat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire cu Putin la Budapesta.
Diana Șoșoacă, invitată de Prietenii Rusiei, vorbeşte despre Zelenski. Noi declarații controversate
În cadrul intervenţiei sale, Șoșoacă a relatat că l-ar fi împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să susţină un discurs în Parlamentul României, când acesta a vizitat țara în octombrie 2023, afirmând: „Dacă îndrăznește să vină în Parlamentul meu, îi rup picioarele!”. De asemenea, europarlamentara s-a lăudat cu o întrevedere pe care ar fi avut-o cu preşedintele Vladimir Putin, la un eveniment dedicat aniversării a 20 de ani de la lansarea postului de propagandă rusesc Russia Today. „Am intrat în politică ca avocat de 30 de ani, mereu împotriva sistemului, mereu apărându-i pe cei oprimaţi de sistem”, a susţinut ea. Vorbind despre situaţia minorităţii române din Ucraina, Șoșoacă a afirmat: „Avem peste un milion de români. Nu au voie să vorbească în limba română, nu au voie să se roage, le este interzisă ortodoxia. (…) Dacă îndrăznește să vină în Parlamentul meu, îi rup picioarele! … De ce spun parlamentul meu? Deoarece Constituţia României spune că noi parlamentarii suntem reprezentanţii poporului român”. Mai mult, a arătat că „În Parlament aveam harta României Mari şi strigam «Dă-ne înapoi teritoriile ocupate, piticule dansator!»”. Totodată, în intervenţia sa, Șoșoacă a acuzat Biserica Ortodoxă Română că „a pactizat cu puterea politică” pe timpul pandemiei de COVID-19 (2020-2022), referindu-se la închiderea bisericilor în noaptea de Înviere. „Lumina era adusă acasă de poliţie şi dată în mâna noastră cu mănuşi negre de plastic… dar Biserica Ortodoxă Română a clacat în faţa puterii globaliste şi a ales să ne trădeze”.
Războiul din Ucraina, ziua 1.332. Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei / Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania
Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie. Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE. A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone. Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document. Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania Deși Varșovia a declarat că decizia privind transferul lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor judecătorești, premierul Donald Tusk a afirmat la începutul lunii octombrie că predarea acestuia nu este în interesul Poloniei. Tusk a afirmat că problema nu era faptul că acele conducte submarine, care leagă Rusia de Germania, au fost aruncate în aer în septembrie 2022, ci faptul că au fost construite. „Persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”, a declarat judecătorul Dariusz Lubowski în verdictul său, prin care a decis că cererea Germaniei nu era admisibilă. „Dacă Ucraina a fost într-adevăr organizatorul acestui act de agresiune, atunci numai Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru acest eveniment”. Rusia preia controlul asupra a trei sate din estul Ucrainei Ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele sale au preluat controlul asupra a trei sate din estul Ucrainei. Satele ocupate sunt Pryvilla, în regiunea Dnipropetrovsk, și Pishchane și Tykhe, în regiunea Harkov. Posibil summit Putin-Trump în următoarele săptămâni Președintele rus Vladimir Putin a discutat la telefon cu prim-ministrul ungar Viktor Orban înaintea întâlnirii cu Donald Trump de la Budapesta. Orban a spus că Ungaria este pregătită să găzduiască liderii și că este „o veste excelentă pentru popoarele iubitoare de pace”. Trump și Putin se întâlnesc la Budapesta pentru discuții de pace Președintele american Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a urmat unui apel telefonic de două ore și jumătate între cei doi lideri, în care au convenit și asupra unei întâlniri la nivel înalt SUA – Rusia săptămâna viitoare, pregătită de secretarul de stat Marco Rubio și alți reprezentanți. Putin a avut o întâlnire cu înalți oficiali după o convorbire telefonică cu Trump Președintele rus Vladimir Putin a organizat o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump. Informația a fost transmisă vineri, de agențiile de presă ruse, care îl citează pe consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov. Conform declarației lui Ușakov, Vladimir Putin a prezentat membrilor Consiliului de Securitate o informare detaliată despre discuția pe care acesta a avut-o cu Donald Trump, notează Reuters. Rusia și Ucraina nu sunt pregătite pentru pace, afirmă Vance înaintea întâlnirii Zelenski-Trump Rusia și Ucraina nu sunt încă pregătite să ajungă la un acord de pace, deși au existat unele progrese în ultimele luni, a spus vicepreședintele american JD Vance, într-un interviu pentru Newsmax. Declarațiile au venit cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să se întâlnească la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi urmează să discute despre planul de pace și încheierea conflictului din Ucraina. „Și chiar acum.. rușii și ucrainenii pur și simplu nu sunt în punctul în care să poată face o înțelegere.”, a mai spus acesta. Trump ezită să trimită rachete Tomahawk Ucrainei înaintea întâlnirii cu Zelenski Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie și ele” de rachetele Tomahawk, lăsând sub semnul întrebării posibilitatea de a le furniza Ucrainei. El a spus că nu vrea să „diminueze” rezervele americane, cu o zi înainte de întâlnirea cu Volodimir Zelenski la Washington. Ezitarea vine după o convorbire de peste două ore cu Vladimir Putin, care a avertizat că trimiterea Tomahawk-urilor ar dăuna relațiilor dintre SUA și Rusia. Zelenski urmează să ceară totuși aceste arme cu rază lungă de acțiune pentru a sprijini contraofensiva ucraineană. Explozii în Donețk și Soci, în urma unor atacuri cu drone Explozii puternice au fost raportate în orașul ocupat Donețk și în orașul rusesc Soci, în noaptea de joi spre vineri, în urma unor atacuri cu drone, potrivit autorităților locale și imaginilor publicate pe rețelele de socializare. Mai multe explozii au fost auzite în timpul nopții în Donețk, oraș aflat sub ocupație rusă, precum și în Soci, stațiune de pe litoralul Mării Negre, potrivit relatărilor oficiale și imaginilor difuzate online. Primarul din Soci, Andrei Proșunin, a declarat că sistemele de apărare aeriană au fost activate și că orașul a fost ținta unui atac cu vehicule aeriene fără pilot, potrivit Kyiv Independent. „Apărarea aeriană este în acțiune. Se respinge un atac cu drone,” a transmis acesta. Donald Trump dă vina pe „relația proastă” dintre Zelenski și Putin pentru eșecul păcii în Ucraina Președintele american Donald Trump a declarat că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt îngreunate de „relația teribilă” dintre liderii Rusiei și Ucrainei, adăugând că diplomația internațională depinde în mare măsură de relațiile personale dintre șefi de stat. Donald Trump a afirmat joi, la Casa Albă, că tensiunile dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski reprezintă principalul obstacol în calea negocierilor de pace pentru Ucraina, scrie The Guardian. „Avem o problemă, cei doi nu se înțeleg prea bine și uneori e greu să organizezi întâlniri,” a spus președintele.
Zelenski aprobă un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, în acord cu Japonia
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a aprobat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei. Acestea sunt similare cu cele aplicate de Japonia, potrivit unui comunicat publicat sâmbătă pe site-ul oficial al președintelui. „Opt persoane fizice și 14 entități juridice implicate în sprijinirea mașinii militare ruse și eludarea sancțiunilor au fost sancționate”, se arată în comunicat. Administrația lui Volodimir Zelenski a spus că măsura face parte din planul Ucrainei de a lucra împreună cu aliații pentru a pune presiune economică pe Rusia. Japonia a introdus și ea noi sancțiuni pe data de 12 septembrie. „Din iunie a acestui an, Ucraina a adoptat deja opt pachete de sancțiuni și a sincronizat sancțiunile cu Statele Unite, Canada, Regatul Unit și Japonia, precum și cu toate pachetele de sancțiuni ale Uniunii Europene”, mai este menționat în comunicat. Guvernul ucrainean a anunțat că, după aceste noi măsuri, în total sunt sancționate 281 de persoane și 633 de companii. Acestea au legături cu armata rusă, cu băncile din Rusia și cu activitățile din zonele ocupate ale Ucrainei. „În total, Ucraina a impus restricții împotriva a 281 de persoane fizice și 633 de entități juridice asociate cu complexul militar-industrial rus, sistemul financiar-bancar rusesc, care servesc ocupantul în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei, precum și celor implicați în eludarea sancțiunilor, operarea flotei din umbră rusești și răpirea copiilor ucraineni”, se arată în comunicat.
Volodimir Zelenski: Rusia aștepta vreme rea pentru atacul asupra instalațiilor energetice
Volodimir Zelenski a spus vineri că Rusia a așteptat în mod intenționat condiții meteorologice nefavorabile înainte de a ataca sistemul energetic al țării. Președintele ucrainean a spus că aceste condiții au redus eficiența apărării aeriene cu 20-30%. „Atacul principal a avut loc în patru regiuni. Cred că condițiile meteorologice au afectat capacitatea noastră de a respinge atacurile cu aproximativ 20-30%.”, a declarat Zelenski reporterilor de la Kiev. Dronele și rachetele rusești au lovit instalațiile energetice ucrainene peste noapte, oprind curentul și apa în locuințe și blocând o linie de metrou peste râul Dnipro. Ministerul Energiei din Ucraina a transmis că 380.000 de clienți erau încă fără energie vineri după-amiază, relatează Reuters. „Lovitura este puternică, dar cu siguranță nu este fatală”, a spus el despre atacuri. Președintele țării a precizat că Ucraina are 203 instalații energetice care necesită apărare aeriană pentru a fi protejate de Rusia. El a spus că forțele rusești au încercat un nou atac lângă orașul Dobropillia, în regiunea estică Donețk, unde Ucraina a obținut succese recente, dar au fost respinse. „Rușii au încercat să organizeze niște acțiuni ofensive. Au vrut să-și deblocheze trupele, dar au suferit pierderi și s-au retras.”, a spus el. Zelenski a mai precizat că Ucraina așteaptă clarificări privind statutul a 10 sisteme de apărare aeriană promise de Statele Unite. El a spus că speră că noua „coaliție a celor dispuși”, grupul de țări care s-au angajat să sprijine Ucraina, va organiza o nouă reuniune în această lună.
Analiză | Veteranii de război cu nume și politica ucraineană post-conflict. Se dau deja lupte grele la nivel de încredere, contracandidații lui Zelenski sunt în ofensivă
Forțele Armate ale Ucrainei reprezintă un microcosmos al societății țării, cu toate punctele forte și punctele slabe ale acesteia. Viitorii veterani metamorfozați în politicieni vor aduce la putere o multitudine de experiențe și obiective diferite. Adevărul este că războiul a remodelat complet politica ucraineană. Multe forțe, cu doar câțiva ani în urmă foarte puternice – oligarhii și politicienii pro-ruși, spre exemplu – și-au pierdut influența. Odată cu apariția unor personalități militare populare în fruntea ratingurilor de încredere, există acum o cerere publică foarte clară ca persoanele cu experiență în prima linie a frontului să treacă la ofensivă și să „asedieze” coridoarele puterii. „Dar această popularitate va putea fi pusă în practică doar după ce războiul cu Rusia se va termina și vor putea fi organizate alegeri. Deocamdată, ratingurile ridicate ale personalităților militare seamănă cel mai mult cu un simptom al unei frustrări publice serioase și al neîncrederii față de politicienii actuali”, notează Konstantin Skorkin într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Conform ultimului studiu SOCIS – realizat în perioada 6-11 iunie 2025 -, armata ucraineană se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației. Acest lucru este valabil și la nivelul personalităților ucrainene. Fostul comandant suprem al armatei, Valeri Zalujnîi, acum ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, a ocupat primul loc în clasament, cu 70,9%, urmat de șeful serviciilor de informații militare, Kyrylo Budanov – 55,3%. Prin comparație, președintele Volodimir Zelenski a avut, la momentul respectiv, un indice de încredere de 49,1%. Valeri Zalujnîi | Foto – Profimedia Images Zalujnîi, un contracandidat serios pentru Zelenski Sondajele care analizează cum ar vota oamenii la alegeri prezidențiale ipotetice produc rezultate similare. Rezultatele îl plasează pe Zalujnîi ușor în urma actualului președinte Zelenski în primul tur, cu 27,7% față de 30,9%, dar îi conferă o victorie decisivă în al doilea tur – 60,5% față de 39,5%. „Budanov și fostul comandant Azov – Andriy Biletsky – ar obține fiecare aproximativ 5% din voturi dacă ar candida la președinție, conform aceluiași sondaj. În alegerile simulate pentru parlamentul ucrainean, o serie de blocuri politice conduse de comandanți populari ar depăși cu ușurință pragul electoral de 5%. Kyrylo Budanov | Foto – Profimedia Images Ucraina a cunoscut deja o perioadă de intrare în politică în masă a personalităților militare. Alegerile parlamentare din anul 2014, desfășurate în toiul războiului din Donbas, au adus în Parlamentul Ucrainean un val de lideri populari ai batalioanelor de voluntari – Biletsky, Dmytro Yarosh, Semen Semenchenko și Serhiy Melnychuk. Acest lucru nu a dus la nicio schimbare fundamentală, iar majoritatea veteranilor transformați în adjuncți au dispărut rapid de pe scena politică. Următorul val de veterani care intră în politică va fi, inevitabil, la o scară mult mai mare. Există deja un fenomen emergent de comandanți individuali și divizii militare pricepute la capitolul «media». În prezent, este o abilitate utilă pentru atragerea de finanțare și noi recruți, dar când vine vorba de alegeri, ar putea deveni și o rampă de lansare pentru promovarea politică. Un exemplu este brigada operațională Khartiia, formată din voluntari în 2022, ale cărei relații cu mass-media sunt gestionate de o profesionistă în PR, Ivanna Skiba-Yakubova, și de poetul/muzicianul Serhiy Zhadan, care servește în cadrul unității”, continuă Konstantin Skorkin. „Săgeți” trimise de Prokopenko, comandant al Brigăzii Gărzii Naționale Azov Comandanții brigăzii Azov de renume, sunt, de asemenea, activi în ceea ce privește promovarea. Printre cei mai cunoscuți se numără colonelul Denis Prokopenko, care a fost luat prizonier în 2022 – în timpul apărării oțelăriei Azovstal – și care s-a aflat, ulterior, printre ofițerii schimbați pentru politicianul ucrainean pro-Kremlin Viktor Medvedchuk. „Acum comandant al Brigăzii Gărzii Naționale Azov, Prokopenko critică aspru atât conducerea militară, cât și elita politică, în special metodele actualului comandant șef, Oleksandr Syrsky. Oleksandr Syrsky | Foto – Profimedia Images Biletsky, fost comandant Azov și fondator al partidului Corpul Național, a început ca lider de stradă al tineretului de extremă dreapta înainte de a intra în politica parlamentară în 2014, dar apoi a avut rezultate slabe la alegerile din 2019-2020. Andriy Biletsky | Foto – Profimedia Images Odată cu izbucnirea războiului de amploare, Biletsky s-a întors în luptă și acum comandă Corpul de elită al Armatei a Treia. Inevitabil, nișa electorală îngustă a patriotismului radical este afectată de lupte interne, iar susținătorii lui Prokopenko și Biletsky recurg periodic la violență pentru a-și regla conturile. În timp ce războiul continuă, aceste procente mari sunt mai degrabă un indicator al nemulțumirii publice decât un semn al lucrurilor care vor urma. Zelenski și partidul său, Slujitorul Poporului, au ajuns și ei la putere în 2019, pe un val de nemulțumire față de vechile elite. Pe atunci, se presupunea că nou-veniții în politică, inclusiv actori precum Zelenski și echipa sa de foști fotografi de nunți și specialiști IT, vor fi nepătați de corupție și mai apropiați de oameni decât politicienii profesioniști. Volodimir Zelenski | Foto – Profimedia Images Acum, societatea ucraineană își pune speranța în veterani. La urma urmei, cu siguranță oamenii care și-au riscat viața pentru țara lor trebuie să fie mai onești? Ratingurile actuale arată doar vârful aisbergului: mulți lideri produși de război nu sunt încă incluși în sondajele de opinie”, mai scrie Konstantin Skorkin. „Afluxul masiv de veterani, o amenințare la adresa lui Zelenski” Viitorii veterani care vor candisa pentru funcții – ca parte a unui „bloc Zalujni” sau a unui „bloc Budanov” – vor aduce la putere experiențe și obiective foarte diferite. Aceeași mentalitate de „bandă de frați” din timpul războiului, de exemplu, ar putea servi atât ca busolă morală, împiedicând politicienii să se comporte demn de comportamente nedemne, cât și ca un focar de corupție și mai mare decât cel observat în rândul civililor. „Dezamăgirea este inevitabilă. Unii politologi ucraineni au sugerat că ar fi mai bine ca veteranii militari să fie distribuiți în diverse proiecte politice, decât să creeze un partid militar separat, ale cărui eșecuri politice ar putea avea un impact negativ asupra imaginii forțelor armate în ansamblu. Echipa lui Zelenski este deja înclinată să considere un aflux masiv de veterani militari
Ucraina vrea să crească importurile de gaz cu 30% după atacurile rusești
Ucraina dorește să crească importurile de gaz natural cu 30% în urma atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii sale de gaze, pagubele fiind descrise marți de ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrynchuk, ca fiind semnificative. Rusia și-a intensificat brusc atacurile asupra sectorului energetic al Ucrainei în ultimele săptămâni, iar vineri a atacat principalele câmpuri de gaz ale Ucrainei, stârnind temeri privind o posibilă lipsă de gaz și necesitatea unor importuri suplimentare semnificative, potrivit Reuters. „Plănuim să creștem importurile cu aproximativ 30% dacă vom reuși să ne extindem capacitatea de import”, a declarat Hrynchuk într-o conferință de presă după o întâlnire cu ambasadorii occidentali. „Plănuim să importăm pe tot parcursul lunilor cele mai reci, deși prioritatea acum este să asigurăm importurile pentru octombrie-decembrie și, dacă este necesar, pentru alte luni”. Ministrul a spus că volumul total al importurilor va depinde de cât de repede Ucraina își poate recupera producția de gaz, de intensitatea și ținta atacurilor rusești și de gravitatea potențială a daunelor aduse sistemului de transport al gazului. „Cu cât vom putea restabili (producția) mai repede, cu atât vom avea nevoie de mai puține importuri”, a spus Hrynchuk, adăugând că o creștere a importurilor de GNL este una dintre opțiunile posibile pentru a acoperi lipsa. Guvernul a declarat anterior că Ucraina intenționa să importe 4,6 miliarde de metri cubi de gaz în sezonul 2025/26, începând sezonul de încălzire cu aproximativ 13,2 metri cubi de gaz în instalațiile sale de stocare. Analiștii și foștii oficiali spun că țara acumulase deja aproximativ 13 metri cubi în rezerve. Hrynchuk a spus că atacurile au vizat infrastructura regională de gaz, precum și instalațiile de transport al energiei electrice din regiunile de frontieră ale Ucrainei, iar în mai multe regiuni din nord erau deja în vigoare restricții severe privind aprovizionarea cu energie. „Ne pregătim pentru diverse scenarii, inclusiv pentru cele mai pesimiste”, a spus Hrynchuk.
Rusia a trimis aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în septembrie
Rusia a desfășurat aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în luna septembrie, conform declarațiilor făcute joi de comandantul ucrainean Oleksandr Syrskyi. „În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în timpul atacurilor în masă asupra Ucrainei, inclusiv peste 3.600 de drone Shahed”, a scris Oleksandr Syrskyi pe Telegram. Dronele Shahed, create inițial în Iran și produse acum în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o piesă de rezistență pentru armata rusească. Zonele urbane, clădirile, obiectivele civile, sunt frecvent ținta acestor drone. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Syrskyi. El a explicat că Ucraina își întărește apărarea și aplică metode noi pentru a opri atacurile cu drone, spunând că majoritatea aparatelor lansate de Rusia sunt doborâte de interceptori. De la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei. Atacurile cu aceste arme au ucis peste 250 de civili, relatează Kyiv Independent. Putin, ironic despre lansarea dronelor Joi, la Clubul de Discuții Valdai din orașul Sochi, președintele Vladimir Putin a făcut un comentariu ironic privind îngrijorarea statelor europene cu privire la utilizarea dronelor. Președintele rus a negat acuzațiile privind trupe la granița cu Finlanda. Când a fost întrebat „De ce ați trimis atât de multe drone în Danemarca?”, Vladimir Putin a râs și a spus că „Nu o voi mai face”. Putin a avut un răspuns și împotriva președintelui american Donald Trump, care recent a calificat Rusia drept „un tigru de hârtie”. „Nu voi numi niciodată pe nimeni tigru de hârtie, dar Rusia a cheltuit milioane și milioane de dolari pe bombe, rachete, muniție și vieți, viețile lor, și practic nu a câștigat niciun teritoriu”, a declarat Donald Trump săptămâna trecută. „Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Du-te și ocupă-te de acest tigru de hârtie”, a răspuns Putin. Mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania și Polonia, au raportat în ultimele săptămâni incidente cu drone necunoscute. Autoritățile poloneze au spus că Moscova a încălcat în mod intenționat spațiul lor aerian.