Consiliul European publică o declarație comună privind întâlnirea dintre Trump și Putin: Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE”
Consiliul European a făcut sâmbătă publică o declarație comună semnată de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Consiliului European António Costa și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Documentul reprezintă o reacție comună a acestora la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, care nu a condus la semnarea unui acord de pace, și precizează că „Liderii au salutat eforturile președintelui Trump de a opri uciderile din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și de a realiza o pace justă și durabilă. Așa cum a spus președintele Trump, «nu există acord până nu există acord». Așa cum a prevăzut președintele Trump, următorul pas trebuie să fie acum continuarea discuțiilor, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni în curând. Suntem, de asemenea, gata să colaborăm cu președintele Trump și președintele Volodimir Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul european”. Aceeași declarație mai menționează, conform The Guardian, că „Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția celor dispuși este gata să joace un rol activ. Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va fi cea care va lua deciziile privind teritoriul său. Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță.” Se mai arată că „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea încetării luptelor și a instaurării unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem gata să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei.”
Donald Trump și liderii europeni au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina
În raportul oferit liderilor europeni de Donald Trump, după întâlnirea din Alaska cu Vladimir Putin, tema centrală a fost garanțiile de securitate pentru Ucraina. Țara, la acest moment, nu face parte din NATO. O sursă a declarat pentru Reuters că aceste garanții ar avea valoarea Articolului 5, care prevede că, dacă un stat membru NATO suferă un atac armat, fiecare membru consideră că acesta reprezintă un atac împotriva tuturor. Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, prin care afirmă că „nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate exercita dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la UE și NATO”. Premierul italian Giorgia Meloni a afirmat că discuția despre garanțiile de securitate a adus „cele mai interesante evoluții” în cadrul summitului Trump-Putin din Alaska, potrivit The Guardian. Ea a mai spus că Donald Trump a susținut propunerea italiană privind garanțiile de securitate, „inspirată de articolul 5 din Tratatul NATO”.
Nicușor Dan, reacție după Summitul Trump-Putin: Alaska marchează începutul negocierilor de pace”
Nicușor Dan a declarat sâmbătă că reuniunea din Alaska dintre cei doi oficiali, președintele Statelor Unite, Donald Trump și președintele rus, Vladimir Putin, a fost o primă etapă pentru a începe negocierile de pace. Președintele României a declarat, printr-o postare pe platforma X, că întâlnirea dintre cei doi lideri a deschis drumul pentru discuții formale între părți. El a precizat că eforturile președintelui Donald Trump au scopul de a opri acest război ilegal și de a pregăti terenul pentru o pace justă și durabilă. Negocierile trebuie să țină cont atât de interesele Ucrainei, cât și ale europenilor. „Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a scris el pe X. Nicușor Dan a încurajat, prin postarea sa, demersul lui Volodimir Zelenski de a lua parte, luni, la o întâlnire formală alături de Donald Trump, la Washington, așa cum a declarat liderul ucrainean. „De aceea, este important că Președintele Zelenski se va duce la Washington pentru a discuta cu Președintele Trump despre pasii următori. Pentru Ucraina este, de asemenea, esențial ca Președintele Donald Trump si pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a scris președintele României. Nicușor Dan a mai menționat și păstrarea sprijinului României față de Ucraina, în tot acest context tensionat dintre cele două țări aflate în conflict. „Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii, iar atacurile asupra civililor și infrastructurii civile trebuie să înceteze. Poziția noastră a rămas neschimbată, în sprijinul Ucrainei și a principiilor legate de suveranitate și integritate teritorială şi ajungerea la o încetare necondiționată a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță. În cadrul Coaliției de Voință am discutat despre asigurarea garanțiilor de securitate necesare, iar implicarea SUA anunțată de Președintele Donald Trump este salutară și totodată determinantă în procesul de pace. Pentru noi rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonarii strânse între UE, SUA, NATO asupra deciziilor următoare.”, a mai menționat acesta.
Zelenski avertizează asupra unor atacuri rusești mai puternice în perioada următoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat un mesaj pe platforma X, unde a scris că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor asupra țării, în perioada care urmează. Declarația vine după întâlnirea fără rezultat dintre Vladimir Putin și Donald Trump, dar și înaintea vizitei programate a liderului ucrainean la Washington, unde luni urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite. „Având în vedere situația politică și diplomatică din jurul Ucrainei și cunoscând trădarea Rusiei, anticipăm că în zilele următoare armata rusă ar putea încerca să intensifice presiunea și atacurile împotriva pozițiilor ucrainene, pentru a crea circumstanțe politice mai favorabile pentru negocierile cu actorii globali.”, este mesajul lui Zelenski de pe pagina sa de X. I received a report from Commander-in-Chief Oleksandr Syrskyi. The front, the defense of positions, and up-to-date information on the intentions and movements of the Russian army. We are defending our positions along the entire front line, and for the second day in a row, we have… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 16, 2025
Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington / Susținem propunerea unei trilaterale
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a avut sâmbătă dimineață o primă reacție după întâlnirea dintre Donald Trump, președintele SUA, și Vladimir Putin, președintele Rusiei. Acesta a transmis, într-o postare pe X, că a vorbit aproximativ o oră cu liderul de la Casa Albă și că luni va merge la Washington pentru a discuta față în față cu acesta. Mai mult, președintele ucrainean a precizat că este de acord cu o „întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia”. „Ucraina își reafirmă disponibilitatea de a depune eforturi maxime pentru a realiza pacea. Președintele Trump a informat despre întâlnirea sa cu liderul rus și despre principalele puncte ale discuției lor. Este important ca puterea Americii să aibă un impact asupra evoluției situației. Susținem propunerea președintelui Trump privind o întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia. Ucraina subliniază că problemele cheie pot fi discutate la nivel de lideri, iar un format trilateral este potrivit pentru acest lucru. Luni, mă voi întâlni cu președintele Trump la Washington DC, pentru a discuta toate detaliile privind încetarea crimelor și a războiului. Sunt recunoscător pentru invitație”, a transmis Volodimir Zelenski. Acesta a mai adăugat că, la un moment dat, la convorbirea telefonică cu Donald Trump s-au alăturat și „liderii europeni”, fără a menționa care sunt aceștia. „Este important ca europenii să fie implicați în fiecare etapă pentru a asigura garanții de securitate fiabile împreună cu America. De asemenea, am discutat semnalele pozitive din partea părții americane privind participarea la garantarea securității Ucrainei. Continuăm să ne coordonăm pozițiile cu toți partenerii. Le mulțumesc tuturor celor care ajută”, a mai transmis președintele Ucrainean. FOTO: Profimedia RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Trump, interviu după întâlnirea istorică cu Putin. A evaluat discuția „cu nota 10 din 10”: „Cred că suntem destul de aproape de un acord” „Ai impresia că sunt două lumi complet diferite”. Un expert în limbajul non-verbal traduce gesturile lui Donald Trump Reacțiile liderilor EUROPENI după întâlnirea Trump-Putin: Discuțiile nu au pus în valoare interesele Ucrainei
La ce să ne așteptăm de la summit-ul SUA-Rusia din Alaska? Trump își asumă un risc mai mare decât Putin, va fi jenant să plece cu mâinile goale
Din punctul de vedere al lui Putin, sarcina sa la acest summit este destul de prozaică. Pur și simplu trebuie să stea și să aștepte rezultatul dorit. Putin se vede ca o „putere pe termen lung” și o figură istorică, în contrast cu „puterea pe termen scurt” a figurilor politice occidentale pe care le percepe ca efemere. Președintele american Donald Trump a dat Rusiei un ultimatum privind războiul din Ucraina – și apoi, practic, i-a îndeplinit el însuși termenii, trimițându-l pe trimisul său special Steve Witkoff la Kremlin și stabilind, ulterior, o dată pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirea care urmează să aibă loc în Alaska l-a scutit – deocamdată – pe Trump de efortul de a-și pune în aplicare amenințările, de a introduce sancțiuni secundare împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc și, pe termen lung, de a furniza Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, Putin nu a îndeplinit principala condiție a ultimatumului: să înceteze atacurile împotriva Ucrainei. Dimpotrivă, zilele care au urmat emiterii ultimatumului lui Trump au fost unele dintre cele mai grave ale războiului în ceea ce privește numărul de victime civile și distrugerea urbană. „La început, întâlnirea Putin-Witkoff părea un eșec, deoarece părțile au plecat fără a face nicio declarație, iar Trump a semnat tarife suplimentare împotriva Indiei pentru achizițiile sale continue de petrol rusesc. Dar, câteva ore mai târziu, Trump a anunțat viitorul summit, ceea ce ar putea însemna două lucruri. Fie Witkoff i-a oferit lui Trump niște propuneri noi din partea lui Putin, fie Trump s-a săturat să aștepte și a decis să schimbe situația: Putin a cerut de mult timp implementarea unei liste lungi de condiții pentru un armistițiu, așa că acum poate că armistițiul este o condiție pentru potențiala lor implementare”, notează Alexander Baunov pentru Carnegie Endowment for International Peace. Tactica lui Trump: „Decizii neașteptate și perturbatoare” Putin a propus deja o mulțime de idei pe care Trump s-a dovedit a fi reticent să le accepte fără un armistițiu, cum ar fi reluarea zborurilor directe între Rusia și Statele Unite, restabilirea completă a activității misiunilor diplomatice, cumpărarea unei flote de Boeing-uri pentru Aeroflot, încheierea unui acord privind metalele rare și dezvoltarea comună a Arcticii. Nici Trump nu a fost de acord cu propunerile lui Putin de a stabili o guvernanță externă a ONU în Ucraina, de a-l înlocui pe Zelenski înainte de a avea loc orice discuții de pace sau de a rezolva problema încheierii războiului exclusiv între Moscova și Washington. Totul indică, însă, că Trump se va mulțumi doar cu un armistițiu complet, inclusiv în detrimentul Ucrainei. „Trump trebuie să aibă un anumit succes pe care să-l arate înainte de sfârșitul mandatului său prezidențial (sau mai bine, înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026), în timp ce singura presiune temporală asupra lui Putin este biologică. Unul dintre scenariile vehiculate este acela că Putin va propune ca Ucraina să evacueze teritoriile rămase din așa-numita Republică Populară Donețk (DNR) în schimbul unui armistițiu imediat și să rezolve toate celelalte probleme restante în negocieri ulterioare. Acest lucru este în concordanță cu ideea de „putere pe termen lung” și i-ar permite lui Putin să obțină ceva imediat, amânând în același timp propriile angajamente irevocabile pentru mai târziu. La urma urmei, dacă negocierile ulterioare nu vor avea succes, războiul s-ar putea relua, în timp ce Rusia va fi obținut fără luptă rămășițele Donbasului, inclusiv orașele Slaviansk și Kramatorsk, importante din punct de vedere simbolic și militar. Trump, la rândul său, pare să parieze pe o tactică diferită, aceea de a lua decizii neașteptate și perturbatoare, cum ar fi invitarea lui Putin în Alaska. Însăși ideea de a organiza un summit în Alaska – un teritoriu care este o punte geografică și istorică între Rusia și Statele Unite – este destul de revoluționară, dar într-un mod suficient de conservator pentru a atrage ambele părți. Ambii lideri sunt fixați pe trecutul glorios al țărilor lor. Pentru Rusia, Alaska simbolizează apogeul expansiunii, singurul moment în care imperiul continental rus, la fel ca cele din Europa, s-a extins peste ocean. Pentru Statele Unite, reprezintă epoca de aur a achizițiilor coloniale de vaste întinderi de teritorii vecine”, mai scrie Alexander Baunov, expert rus în politică internațională, jurnalist, publicist și fost diplomat. Schimb de teritorii pentru pace? Trump intenționează să contracareze abordarea graduală, parțială și consumatoare de timp a lui Putin cu arhaizarea sa revoluționară, continuă Baunov. „Pământul în sine va ajuta, servind ca o reamintire a modului în care țările au schimbat teritorii pe bani și pe alte teritorii. Dacă ucrainenilor le este dificil să renunțe la pământ, ca să nu mai vorbim de orașele și oamenii de pe acel pământ, îl pot vinde sau schimba”, scrie acesta. „La urma urmei, nu așa au apărut granițele moderne ale Poloniei, Finlandei, Greciei, Bulgariei, Turciei, Slovaciei și României, din schimbul de teritorii pentru pace? Totuși, nu este clar cum ar arăta un schimb de teritorii în practică. Rusia ar putea renunța la terenuri pe care le-a cucerit în regiuni ucrainene pe care nu le revendică oficial: în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk. Cu toate acestea, inegalitatea unui astfel de schimb este evidentă: câștigurile totale ale Rusiei în aceste regiuni sunt de aproximativ 1.500 de kilometri pătrați, iar singurul oraș de acolo este Kupiansk, acum lăsat în ruine fără viață. În regiunea Donețk, pe care Rusia o revendică, există încă 6.500 de kilometri pătrați pe care nu îi controlează — inclusiv orașe mari, destul de locuibile, și fortificații cruciale. Prin acceptarea unei întâlniri individuale cu Putin înainte de orice armistițiu, Trump își asumă un risc mai mare decât Putin. Dacă Putin nu este de acord cu un armistițiu, comerțul cu petrol rusesc va fi supus unor sancțiuni secundare, de a căror eficacitate se îndoiește Trump însuși. Președintele SUA va trebui să continue să ajute Ucraina cu arme, chiar dacă cu bani europeni, sau chiar să-i ofere rachete cu rază lungă de acțiune — iar acesta este un pas către un conflict direct cu Rusia, fără nicio
Zelenski susține în totalitate” declarația comună a liderilor europeni privind pacea în Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat duminică că orașul Kiev „apreciază și susține pe deplin” declarația comună emisă de liderii europeni legată de realizarea păcii în Ucraina. El a evidențiat importanța protejării intereselor atât ucrainene, cât și europene, în contextul acestei declarații, scrie Reuters. Sâmbătă, liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Marii Britanii, Finlandei și reprezentanții Comisiei Europene au felicitat eforturile președintelui american Donald Trump de a opri războiul. Cu toate acestea, ei au insistat asupra necesității de a pune presiune pe Rusia și de a garanta securitatea Kievului, cu ajutorul lui Donald Trump. „Sfârșitul războiului trebuie să fie echitabil și sunt recunoscător tuturor celor care sunt astăzi alături de Ucraina și de poporul nostru pentru pacea în Ucraina, care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene.”, a scris Volodimir Zelenski pe platforma X. „Ucraina apreciază și susține pe deplin declarația președintelui Macron, a prim-ministrului Meloni, a cancelarului Merz, a prim-ministrului Tusk, a prim-ministrului Starmer, a președintei Ursula von der Leyen și a președintelui Stubb privind pacea pentru Ucraina.”, a mai spus președintele Ucrainei. Președintele Donald Trump plănuiește să se întâlnească vineri, 15 august, cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska. În discursurile sale, el a menționat posibilitatea unui acord care ar putea încheia conflictul care durează de peste trei ani și jumătate. Volodimir Zelenski, alături de aliații europeni, a declarat că orice înțelegere care ar impune Ucrainei cedarea unor teritorii importante ar stimula numai agresiunea Rusiei.
Istorie, geografie, interese economice. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump?Alaska, cel mai securizat loc de pe planetă
De ce Alaska găzduiește summitul Trump-Putin? O întrebare care, cu siguranță, a stârnit curiozitatea multor persoane, după anunțul întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladimir Putin, din data de 15 august. Întrevederea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Așadar, cât este istorie, cât este geografie și cât sunt interere clare, trasate de-o parte și de cealaltă a celor două tabere? Potrivit informațiilor existente, statul american Alaska era o așezare rusă înainte de a fi cumpărat de Washington la scurt timp după Războiul Civil, în anul 1867. La acea vreme, SUA a cumpărat terenul cu 7,2 milioane de dolari. Statele Unite și Rusia sunt la circa 4 kilometri distanță una de cealaltă în punctul lor cel mai apropiat. Mai mult, în timpul timpul iernii, este chiar posibil să traversezi pe jos apa înghețată dintre insula Little Diomede din SUA și insula Big Diomede din Rusia, sunt precizările făcute de guvernului american, relatează Sky News, citat de G4Media. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump? Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a subliniat că „simbolistica” organizării summit-ului în Alaska este una clară clară, iar locația „favorizează în mod natural Rusia.” „Este ușor de imaginat că Putin va sublinia că, odată am avut acest teritoriu și vi l-am dat vouă, prin urmare Ucraina a avut acest teritoriu și acum ar trebui să ni-l dea nouă”, spune el, referindu-se la tranzacția din 1867 cunoscută sub numele de Achiziția Alaskăi. „Alaska a câștigat importanță geopolitică datorită resurselor sale neexploatate de combustibili fosili. Trump a insistat agresiv pentru un control mai mare în Arctica, planuri pentru Groenlanda și acces la petrol. Organizarea discuțiilor acolo concentrează conversația asupra mizelor energetice și teritoriale globale. Iar președintele SUA se bazează pe spectacol”, precizează corespondentul Sky News în SUA, David Blevins. „Un sprijin pentru Ucraina și o presiune asupra Federației Ruse” Liderii europeni au salutat sâmbătă planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene. Reamintim că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, sâmbătă, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți lideri europeni, vizând coordonarea unei poziții comune în negocierile diplomatice privind încheierea războiului, informează Administrația Prezidențială ucraineană. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump „ia în considerare” să îl invite pe Volodimir Zelenski la summitul cu Putin din Alaska Vizita președintelui din Republica Moldova, în presa de peste Prut: „Nicușor Dan, servicii electorale pentru Maia Sandu” Se aprind spiritele înainte de ÎNTREVEDEREA Trump – Putin. Liderii europeni, ochi și urechi înaintea întâlnirii istorice / Reacții și scenarii Întâlnire privată Maia Sandu-Nicușor Dan în Moldova. Cei doi președinți au împărțit „aceeași pătură” la ”Festivalul Lupilor” din Orhei
Reprezentantul rus pentru investiții: Anumite țări vor depune eforturi titanice pentru a perturba întâlnirea Putin-Trump
Anumite țări vor depune „eforturi titanice” pentru a perturba întâlnirea pe care președintele american Donald Trump a anunțat-o cu președintele rus Vladimir Putin pentru data de 15 august, a declarat sâmbătă Kirill Dmitriev, reprezentantul rus pentru investiții, scrie Reuters. Trump susține că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord de încetare a focului care ar putea rezolva conflictul care durează de trei ani și jumătate. Conținutul acordului nu a fost încă anunțat, dar ar putea impune Ucrainei să cedeze teritorii importante, o soluție la care se opun multe țări europene. Dmitriev a acuzat anumite țări, pe care nu le-a numit, că încearcă să prelungească conflictul. „Fără îndoială, o serie de țări interesate de continuarea conflictului vor depune eforturi titanice pentru a perturba întâlnirea planificată între președintele Putin și președintele Trump”, a scrie el pe Telegram, precizând că prin eforturi se referă la „provocări și dezinformare”. Dmitriev nu a specificat la ce țări se referă și nici ce fel de „provocări” ar putea întreprinde acestea. Kremlinul a confirmat anterior summitul. Cei doi lideri „se vor concentra pe discutarea opțiunilor pentru atingerea unei soluții pașnice pe termen lung la criza ucraineană”, a declarat Yuri Ushakov, consilierul lui Puțin.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, s-a întâlnit la Kiev cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Ce au discutat cei doi oficiali
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au discutat joi, la Kiev, despre o colaborare mai puternică în domeniul militar, dar și cel economic. „M-am întâlnit astăzi la Kiev cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. I-am transmis un nou mesaj de susținere a României. Ucraina luptă cu curaj și pentru securitatea și libertatea României și a întregii Europe. Este un război pe care Ucraina nu și l-a dorit, dar în care astăzi luptă cu determinare în numele valorilor în care și România crede – libertate, suveranitate și independență. Atâta timp cât Ucraina rezistă și securitatea noastră este mai bine protejată. Dezvoltăm împreună un parteneriat strategic pentru pace și prosperitate”, a precizat Oana Țoiu. Aceasta a mai spus, într-o postare pe Facebook, că este în interesul direct al României ca aceasta să fie o pace justă și durabilă care să asigure independența, integritatea și parcursul european al Ucrainei, precum și stabilitatea și siguranța regiunii noastre. „Am discutat cu președintele Zelenski despre felul în care România și Ucraina pot să adâncească nivelul de cooperare în beneficiul și pentru prosperitatea ambelor țări. Colaborarea în domeniul militar și economic sunt în interesul industriei românești și a cetățenilor români. De asemenea, am vorbit despre parcursul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și despre faptul că România este un partener pentru cele două țări, astfel încât să fim cu toții mai puternici și mai prosperi într-o Europă unită”, a adăugat ea. FOTO – Facebook.com/OanaToiuUSR