La ce să ne așteptăm de la summit-ul SUA-Rusia din Alaska? Trump își asumă un risc mai mare decât Putin, va fi jenant să plece cu mâinile goale
Din punctul de vedere al lui Putin, sarcina sa la acest summit este destul de prozaică. Pur și simplu trebuie să stea și să aștepte rezultatul dorit. Putin se vede ca o „putere pe termen lung” și o figură istorică, în contrast cu „puterea pe termen scurt” a figurilor politice occidentale pe care le percepe ca efemere. Președintele american Donald Trump a dat Rusiei un ultimatum privind războiul din Ucraina – și apoi, practic, i-a îndeplinit el însuși termenii, trimițându-l pe trimisul său special Steve Witkoff la Kremlin și stabilind, ulterior, o dată pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirea care urmează să aibă loc în Alaska l-a scutit – deocamdată – pe Trump de efortul de a-și pune în aplicare amenințările, de a introduce sancțiuni secundare împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc și, pe termen lung, de a furniza Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, Putin nu a îndeplinit principala condiție a ultimatumului: să înceteze atacurile împotriva Ucrainei. Dimpotrivă, zilele care au urmat emiterii ultimatumului lui Trump au fost unele dintre cele mai grave ale războiului în ceea ce privește numărul de victime civile și distrugerea urbană. „La început, întâlnirea Putin-Witkoff părea un eșec, deoarece părțile au plecat fără a face nicio declarație, iar Trump a semnat tarife suplimentare împotriva Indiei pentru achizițiile sale continue de petrol rusesc. Dar, câteva ore mai târziu, Trump a anunțat viitorul summit, ceea ce ar putea însemna două lucruri. Fie Witkoff i-a oferit lui Trump niște propuneri noi din partea lui Putin, fie Trump s-a săturat să aștepte și a decis să schimbe situația: Putin a cerut de mult timp implementarea unei liste lungi de condiții pentru un armistițiu, așa că acum poate că armistițiul este o condiție pentru potențiala lor implementare”, notează Alexander Baunov pentru Carnegie Endowment for International Peace. Tactica lui Trump: „Decizii neașteptate și perturbatoare” Putin a propus deja o mulțime de idei pe care Trump s-a dovedit a fi reticent să le accepte fără un armistițiu, cum ar fi reluarea zborurilor directe între Rusia și Statele Unite, restabilirea completă a activității misiunilor diplomatice, cumpărarea unei flote de Boeing-uri pentru Aeroflot, încheierea unui acord privind metalele rare și dezvoltarea comună a Arcticii. Nici Trump nu a fost de acord cu propunerile lui Putin de a stabili o guvernanță externă a ONU în Ucraina, de a-l înlocui pe Zelenski înainte de a avea loc orice discuții de pace sau de a rezolva problema încheierii războiului exclusiv între Moscova și Washington. Totul indică, însă, că Trump se va mulțumi doar cu un armistițiu complet, inclusiv în detrimentul Ucrainei. „Trump trebuie să aibă un anumit succes pe care să-l arate înainte de sfârșitul mandatului său prezidențial (sau mai bine, înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026), în timp ce singura presiune temporală asupra lui Putin este biologică. Unul dintre scenariile vehiculate este acela că Putin va propune ca Ucraina să evacueze teritoriile rămase din așa-numita Republică Populară Donețk (DNR) în schimbul unui armistițiu imediat și să rezolve toate celelalte probleme restante în negocieri ulterioare. Acest lucru este în concordanță cu ideea de „putere pe termen lung” și i-ar permite lui Putin să obțină ceva imediat, amânând în același timp propriile angajamente irevocabile pentru mai târziu. La urma urmei, dacă negocierile ulterioare nu vor avea succes, războiul s-ar putea relua, în timp ce Rusia va fi obținut fără luptă rămășițele Donbasului, inclusiv orașele Slaviansk și Kramatorsk, importante din punct de vedere simbolic și militar. Trump, la rândul său, pare să parieze pe o tactică diferită, aceea de a lua decizii neașteptate și perturbatoare, cum ar fi invitarea lui Putin în Alaska. Însăși ideea de a organiza un summit în Alaska – un teritoriu care este o punte geografică și istorică între Rusia și Statele Unite – este destul de revoluționară, dar într-un mod suficient de conservator pentru a atrage ambele părți. Ambii lideri sunt fixați pe trecutul glorios al țărilor lor. Pentru Rusia, Alaska simbolizează apogeul expansiunii, singurul moment în care imperiul continental rus, la fel ca cele din Europa, s-a extins peste ocean. Pentru Statele Unite, reprezintă epoca de aur a achizițiilor coloniale de vaste întinderi de teritorii vecine”, mai scrie Alexander Baunov, expert rus în politică internațională, jurnalist, publicist și fost diplomat. Schimb de teritorii pentru pace? Trump intenționează să contracareze abordarea graduală, parțială și consumatoare de timp a lui Putin cu arhaizarea sa revoluționară, continuă Baunov. „Pământul în sine va ajuta, servind ca o reamintire a modului în care țările au schimbat teritorii pe bani și pe alte teritorii. Dacă ucrainenilor le este dificil să renunțe la pământ, ca să nu mai vorbim de orașele și oamenii de pe acel pământ, îl pot vinde sau schimba”, scrie acesta. „La urma urmei, nu așa au apărut granițele moderne ale Poloniei, Finlandei, Greciei, Bulgariei, Turciei, Slovaciei și României, din schimbul de teritorii pentru pace? Totuși, nu este clar cum ar arăta un schimb de teritorii în practică. Rusia ar putea renunța la terenuri pe care le-a cucerit în regiuni ucrainene pe care nu le revendică oficial: în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk. Cu toate acestea, inegalitatea unui astfel de schimb este evidentă: câștigurile totale ale Rusiei în aceste regiuni sunt de aproximativ 1.500 de kilometri pătrați, iar singurul oraș de acolo este Kupiansk, acum lăsat în ruine fără viață. În regiunea Donețk, pe care Rusia o revendică, există încă 6.500 de kilometri pătrați pe care nu îi controlează — inclusiv orașe mari, destul de locuibile, și fortificații cruciale. Prin acceptarea unei întâlniri individuale cu Putin înainte de orice armistițiu, Trump își asumă un risc mai mare decât Putin. Dacă Putin nu este de acord cu un armistițiu, comerțul cu petrol rusesc va fi supus unor sancțiuni secundare, de a căror eficacitate se îndoiește Trump însuși. Președintele SUA va trebui să continue să ajute Ucraina cu arme, chiar dacă cu bani europeni, sau chiar să-i ofere rachete cu rază lungă de acțiune — iar acesta este un pas către un conflict direct cu Rusia, fără nicio
Zelenski susține în totalitate” declarația comună a liderilor europeni privind pacea în Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat duminică că orașul Kiev „apreciază și susține pe deplin” declarația comună emisă de liderii europeni legată de realizarea păcii în Ucraina. El a evidențiat importanța protejării intereselor atât ucrainene, cât și europene, în contextul acestei declarații, scrie Reuters. Sâmbătă, liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Marii Britanii, Finlandei și reprezentanții Comisiei Europene au felicitat eforturile președintelui american Donald Trump de a opri războiul. Cu toate acestea, ei au insistat asupra necesității de a pune presiune pe Rusia și de a garanta securitatea Kievului, cu ajutorul lui Donald Trump. „Sfârșitul războiului trebuie să fie echitabil și sunt recunoscător tuturor celor care sunt astăzi alături de Ucraina și de poporul nostru pentru pacea în Ucraina, care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene.”, a scris Volodimir Zelenski pe platforma X. „Ucraina apreciază și susține pe deplin declarația președintelui Macron, a prim-ministrului Meloni, a cancelarului Merz, a prim-ministrului Tusk, a prim-ministrului Starmer, a președintei Ursula von der Leyen și a președintelui Stubb privind pacea pentru Ucraina.”, a mai spus președintele Ucrainei. Președintele Donald Trump plănuiește să se întâlnească vineri, 15 august, cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska. În discursurile sale, el a menționat posibilitatea unui acord care ar putea încheia conflictul care durează de peste trei ani și jumătate. Volodimir Zelenski, alături de aliații europeni, a declarat că orice înțelegere care ar impune Ucrainei cedarea unor teritorii importante ar stimula numai agresiunea Rusiei.
Istorie, geografie, interese economice. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump?Alaska, cel mai securizat loc de pe planetă
De ce Alaska găzduiește summitul Trump-Putin? O întrebare care, cu siguranță, a stârnit curiozitatea multor persoane, după anunțul întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladimir Putin, din data de 15 august. Întrevederea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Așadar, cât este istorie, cât este geografie și cât sunt interere clare, trasate de-o parte și de cealaltă a celor două tabere? Potrivit informațiilor existente, statul american Alaska era o așezare rusă înainte de a fi cumpărat de Washington la scurt timp după Războiul Civil, în anul 1867. La acea vreme, SUA a cumpărat terenul cu 7,2 milioane de dolari. Statele Unite și Rusia sunt la circa 4 kilometri distanță una de cealaltă în punctul lor cel mai apropiat. Mai mult, în timpul timpul iernii, este chiar posibil să traversezi pe jos apa înghețată dintre insula Little Diomede din SUA și insula Big Diomede din Rusia, sunt precizările făcute de guvernului american, relatează Sky News, citat de G4Media. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump? Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a subliniat că „simbolistica” organizării summit-ului în Alaska este una clară clară, iar locația „favorizează în mod natural Rusia.” „Este ușor de imaginat că Putin va sublinia că, odată am avut acest teritoriu și vi l-am dat vouă, prin urmare Ucraina a avut acest teritoriu și acum ar trebui să ni-l dea nouă”, spune el, referindu-se la tranzacția din 1867 cunoscută sub numele de Achiziția Alaskăi. „Alaska a câștigat importanță geopolitică datorită resurselor sale neexploatate de combustibili fosili. Trump a insistat agresiv pentru un control mai mare în Arctica, planuri pentru Groenlanda și acces la petrol. Organizarea discuțiilor acolo concentrează conversația asupra mizelor energetice și teritoriale globale. Iar președintele SUA se bazează pe spectacol”, precizează corespondentul Sky News în SUA, David Blevins. „Un sprijin pentru Ucraina și o presiune asupra Federației Ruse” Liderii europeni au salutat sâmbătă planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene. Reamintim că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, sâmbătă, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți lideri europeni, vizând coordonarea unei poziții comune în negocierile diplomatice privind încheierea războiului, informează Administrația Prezidențială ucraineană. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump „ia în considerare” să îl invite pe Volodimir Zelenski la summitul cu Putin din Alaska Vizita președintelui din Republica Moldova, în presa de peste Prut: „Nicușor Dan, servicii electorale pentru Maia Sandu” Se aprind spiritele înainte de ÎNTREVEDEREA Trump – Putin. Liderii europeni, ochi și urechi înaintea întâlnirii istorice / Reacții și scenarii Întâlnire privată Maia Sandu-Nicușor Dan în Moldova. Cei doi președinți au împărțit „aceeași pătură” la ”Festivalul Lupilor” din Orhei
Reprezentantul rus pentru investiții: Anumite țări vor depune eforturi titanice pentru a perturba întâlnirea Putin-Trump
Anumite țări vor depune „eforturi titanice” pentru a perturba întâlnirea pe care președintele american Donald Trump a anunțat-o cu președintele rus Vladimir Putin pentru data de 15 august, a declarat sâmbătă Kirill Dmitriev, reprezentantul rus pentru investiții, scrie Reuters. Trump susține că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord de încetare a focului care ar putea rezolva conflictul care durează de trei ani și jumătate. Conținutul acordului nu a fost încă anunțat, dar ar putea impune Ucrainei să cedeze teritorii importante, o soluție la care se opun multe țări europene. Dmitriev a acuzat anumite țări, pe care nu le-a numit, că încearcă să prelungească conflictul. „Fără îndoială, o serie de țări interesate de continuarea conflictului vor depune eforturi titanice pentru a perturba întâlnirea planificată între președintele Putin și președintele Trump”, a scrie el pe Telegram, precizând că prin eforturi se referă la „provocări și dezinformare”. Dmitriev nu a specificat la ce țări se referă și nici ce fel de „provocări” ar putea întreprinde acestea. Kremlinul a confirmat anterior summitul. Cei doi lideri „se vor concentra pe discutarea opțiunilor pentru atingerea unei soluții pașnice pe termen lung la criza ucraineană”, a declarat Yuri Ushakov, consilierul lui Puțin.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, s-a întâlnit la Kiev cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Ce au discutat cei doi oficiali
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au discutat joi, la Kiev, despre o colaborare mai puternică în domeniul militar, dar și cel economic. „M-am întâlnit astăzi la Kiev cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. I-am transmis un nou mesaj de susținere a României. Ucraina luptă cu curaj și pentru securitatea și libertatea României și a întregii Europe. Este un război pe care Ucraina nu și l-a dorit, dar în care astăzi luptă cu determinare în numele valorilor în care și România crede – libertate, suveranitate și independență. Atâta timp cât Ucraina rezistă și securitatea noastră este mai bine protejată. Dezvoltăm împreună un parteneriat strategic pentru pace și prosperitate”, a precizat Oana Țoiu. Aceasta a mai spus, într-o postare pe Facebook, că este în interesul direct al României ca aceasta să fie o pace justă și durabilă care să asigure independența, integritatea și parcursul european al Ucrainei, precum și stabilitatea și siguranța regiunii noastre. „Am discutat cu președintele Zelenski despre felul în care România și Ucraina pot să adâncească nivelul de cooperare în beneficiul și pentru prosperitatea ambelor țări. Colaborarea în domeniul militar și economic sunt în interesul industriei românești și a cetățenilor români. De asemenea, am vorbit despre parcursul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și despre faptul că România este un partener pentru cele două țări, astfel încât să fim cu toții mai puternici și mai prosperi într-o Europă unită”, a adăugat ea. FOTO – Facebook.com/OanaToiuUSR
Oana Țoiu și Volodimir Zelenski s-au întâlnit la Kiev. Despre ce au discutat
„M-am întâlnit astăzi la Kiev cu Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. I-am transmis un nou mesaj de susţinere a României. Ucraina luptă cu curaj şi pentru securitatea şi libertatea României şi a întregii Europe. Este un război pe care Ucraina nu şi l-a dorit, dar în care astăzi luptă cu determinare în numele valorilor în care şi România crede – libertate, suveranitate şi independenţă. Atâta timp cât Ucraina rezistă şi securitatea noastră este mai bine protejată. Dezvoltăm împreună un parteneriat strategic pentru pace şi prosperitate”, susţine Oana Ţoiu. Ministra spune că este în interesul direct al României ca aceasta să fie o pace justă şi durabilă care să asigure independenţa, integritatea şi parcursul european al Ucrainei, precum şi stabilitatea şi siguranţa regiunii noastre. „Am discutat cu Preşedintele Zelenski despre felul în care România şi Ucraina pot să adâncească nivelul de cooperare în beneficiul şi pentru prosperitatea ambelor ţări. Colaborarea în domeniul militar şi economic sunt în interesul industriei româneşti şi a cetăţenilor români. De asemenea, am vorbit despre parcursul european al Ucrainei şi al Republicii Moldova şi despre faptul că România este un partener pentru cele două ţări, astfel încât să fim cu toţii mai puternici şi mai prosperi într-o Europă unită”, adaugă Ţoiu.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.245. Când vor avea loc următoarele discuții directe ruso-ucrainene despre pace
Războiul din Ucraina a intrat marți, 22 iulie 2025, în a 1.245-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că următoarele discuții de pace dintre Moscova și Kiev sunt prevăzute pentru miercuri. „Întâlnirea, programată pentru miercuri” Această întâlnire vine după două sesiuni anterioare la Istanbul în cadrul cărora nu au fost obținute rezultate semnificative în ceea ce privește încetarea războiului între cele două țări. „Am discutat cu secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, despre pregătirea unui schimb și a unei noi reuniuni în Turcia cu partea rusă. Umerov a indicat că întâlnirea este programată pentru miercuri”, a declarat Zelenski în discursul său zilnic postat pe rețelele de socializare. Kremlinul a anunțat anterior că este pregătit să participe la noua rundă de negocieri de pace cu Ucraina, transmițând, totodată, că data unor astfel de discuții nu a fost încă stabilită și că va fi nevoie de „multă muncă” pentru a apropia pozițiile celor două părți. Zelenski a declarat sâmbătă că Kievul a propus părții ruse o nouă rundă de negocieri săptămâna viitoare privind schimbul de prizonieri și că ia în considerare o întâlnire între lideri pentru a obține o pace durabilă. Ultima reuniune între negociatorii ruși și ucraineni la Istanbul a avut loc în 2 iunie, la două săptămâni după prima rundă. RECOMANDAREA AUTORULUI:
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.243. Zelenski cheamă Rusia la negocieri. Ce propunere a făcut liderul de la Kiev
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 20 iulie 2025, în a 1.243-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus Rusiei desfășurarea unei noi runde de discuții săptămâna viitoare. Declarația sa vine după ce ultimele negocieri de pace, purtate în luna iunie, au intrat în impas, relatează AFP. „Trebuie relansate negocierile” Două reuniuni succesive la Istanbul între delegațiile rusă și ucraineană nu au dus la niciun progres cu privire la o încetare a focului, părțile convenind doar asupra unor schimburi de prizonieri de război și de corpuri ale soldaților uciși. În mesajul său zilnic către ucraineni, Zelenski a indicat că secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, „a propus o nouă întâlnire cu partea rusă săptămâna viitoare”. „Trebuie relansate negocierile. O întâlnire la cel mai înalt nivel este necesară pentru a asigura cu adevărat pacea. Contactele cu partea rusă privind schimburile de prizonieri continuă; continuăm să îndeplinim acordurile de la întâlnirea anterioară de la Istanbul. Echipa noastră lucrează în prezent la un alt schimb” – Volodimir Zelenski În cadrul ultimelor negocieri din luna iunie, Rusia a prezentat, din nou, aceleași condiții – recunoașterea anexării celor patru regiuni (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie) și renunțarea la orice ajutor militar occidental. Ucraina a respins propunerea rusă, pe care a calificat-o drept un „ultimatum”, și, în plus, și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Moscovei de a negocia cu adevărat o încetare a focului. La începutul lunii iulie, Kremlinul a transmis că este gata să reia negocierile. Între timp, președintele american Donald Trump i-a dat Federației Ruse un termen de 50 de zile termen pentru a negocia pacea, amenințând cu sancțiuni. În aceeași zi, liderul de la Casa Albă a anunțat și reluarea livrărilor de arme către Kiev, cu finanțare din partea țărilor membre NATO. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Premierul Ucrainei și-a dat demisia. Șmîhal ar urma să preia Ministerul Apărării
Premierul ucrainean Denys Șmîhal a declarat marți că și-a depus demisia, ca parte a cele mai mari remanieri guvernamentale din timpul războiului, așteptată să aibă loc săptămâna aceasta. Președintele Volodimir Zelenski a nominalizat-o luni pe Iulia Svîrîdenko, prim-vicepremier și ministru al economiei, pentru a-l înlocui pe Șmîhal. Svîrîdenko este o aliată apropiată și de lungă durată a lui Zelenski. Șmîhal, care a ocupat funcția din martie 2020, urmează să fie numit noul ministru al apărării al Ucrainei, a spus Zelenski luni. Parlamentul urmează să voteze nominalizarea Iuliei Svîrîdenko mai târziu în cursul acestei săptămâni. Zelenski a spus că a discutat deja cu ea prioritățile pentru următoarele șase luni. „Pregătim primele măsuri ale guvernului reînnoit”, a spus el pe aplicația Telegram, postând o fotografie de la întâlnirea lor în biroul prezidențial. Printre principalele obiective se numără creșterea producției interne de armament și implementarea de reforme pentru a debloca potențialul economic al Ucrainei, a declarat Zelenski. Contextul complicat al remanierii Această remaniere – cea mai amplă de la invazia Rusiei din februarie 2022 – are loc în timp ce forțele ruse își continuă avansul lent în estul Ucrainei, iar perspectivele unui armistițiu rapid rămân slabe. Economia Ucrainei este în continuare mai mică decât înainte de război, în ciuda adaptării afacerilor locale la realitatea războiului și a miliardelor primite din partea aliaților occidentali ai Kievului pentru menținerea stabilității macroeconomice. Parlamentul va vota joi noile nominalizări În 2026, Ucraina se va confrunta cu o provocare dificilă în finanțarea unui deficit bugetar uriaș, întrucât ajutorul extern este așteptat să scadă. Oficialii ucraineni au declarat că țara va avea nevoie de aproximativ 40 de miliarde de dolari în finanțare externă în acel an. Parlamentul este așteptat să voteze noile nominalizări guvernamentale joi, au spus parlamentarii.
Zelenski schimbă ambasadorul Ucrainei în SUA pentru a îmbunătăți relațiile cu Trump
Volodimir Zelenski o retrage pe Oksana Markarova din funcția de ambasador al Ucrainei la Washington, după ce aceasta a fost criticată dur de republicani pentru presupusa susținere a democraților în alegerile din noiembrie. Ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha a confirmat miercuri că Markarova va fi rechemată după patru ani în funcție, în cadrul unei remanieri diplomatice mai ample care vizează și alți ambasadori din țările G7 și G20, scrie The Guardian. Schimbarea vine într-un moment critic al războiului, când trupele ruse avansează pe un front de 600 de mile și au lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei – 728 de drone Shahed și 13 rachete. Markarova a fost criticată de lideri republicani, inclusiv de președintele Camerei Mike Johnson, care a acuzat-o că a organizat vizite fără să invite republicani și că a fost prea apropiată de administrația Biden. Zelenski și Trump au discutat despre plecarea ambasadorei în timpul unei convorbiri telefonice din săptămâna trecută. Între posibilii înlocuitori se numără Ihor Zhovkva, adjunctul șefului biroului președintelui, și ministrul finanțelor Serhiy Marchenko. Decizia face parte din strategia Kievului de „răbdare strategică” față de Trump, care pare să dea roade după ce președintele american a reluat livrările de arme către Ucraina.