Camera Reprezentanților SUA aprobă ajutor militar extins pentru Ucraina până în 2027
Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat miercuri un proiect de lege pentru cheltuieli de apărare în valoare totală de 900 de miliarde de dolari, ce include fonduri destinate sprijinirii armatei ucrainene. Textul include o mare parte dintre direcțiile de securitate națională promovate de președintele american Donald Trump. Totuși, introduce restricții asupra posibilității sale de a diminua prezența militară a Statelor Unite în Europa sau de a limita sprijinul acordat Kievului. Prin noul proiect, este reînnoită Inițiativa de Asistență pentru Securitate din Ucraina. Acest program este gestionat de Pentagon și oferă armament Ucrainei prin contracte cu firme de apărare din Statele Unite ale Americii. Documentul stabilește că Ucraina va primi câte 400 de milioane de dolari pe an, pentru anii fiscali 2026 și 2027, prin mecanismul USAI. Legea interzice Pentagonului să reducă numărul militarilor „staționați permanent sau desfășurați” în Europa sub pragul de 76.000, pentru o perioadă mai lungă de 45 de zile. Totodată, textul obligă Departamentul Apărării să informeze Congresul în cel mult 48 de ore în legătură cu orice măsură care limitează schimbul de informații cu Ucraina. Proiectul a atras sprijin din ambele partide, iar votul final a fost de 312 pentru și 112 împotrivă. Urmează analiza în Senat, unde se anticipează un rezultat similar. Donald Trump nu a introdus un nou pachet de ajutor militar prin Autoritatea Prezidențială de Tragere, folosit frecvent de fostul președinte Joe Biden. Actuala administrație preferă vânzarea de armament către Ucraina prin intermediul partenerilor NATO, cu ajutorul Listei de Cerințe Prioritare pentru Ucraina. În privința războiului dintre Ucraina și Rusia, Trump a repetat că Statele Unite nu suportă costurile războiului, ci beneficiază de pe urma vânzărilor de arme către aliați. „Știți, nu cheltuim bani în Ucraina”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, miercuri, când a fost întrebat despre discuțiile aflate în desfășurare. „Vindem echipamente, practic rachete și tot restul, către NATO, iar NATO ne plătește, iar apoi distribuie cui vor, cred că distribuie mai ales către Ucraina. Dar nu cheltuim bani.”
Papa Leon al XIV-lea consideră că un acord de pace în Ucraina fără Europa nu este realist
Papa Leon al XIV-lea s-a întâlnit marți la Castel Gandolfo cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ocazie cu care a comentat discuțiile recente privind inițiativele diplomatice în conflictul declanșat de invazia Rusiei. Papa a precizat că nu a parcurs integral propunerile americane, însă părțile consultate „aduc o schimbare enormă în ceea ce a fost, timp de mulți ani, o alianță reală între Europa și Statele Unite”, potrivit AFP. În opinia sa, declarațiile din spațiul public care pun sub semnul întrebării rolul Europei „par să încerce să rupă o alianță importantă astăzi și esențială și în viitor”. „Războiul se află în Europa, iar Europa trebuie să fie parte a garanțiilor de securitate de care avem nevoie, acum și în viitor”, a afirmat Suveranul Pontif, subliniind că o discuție de pace fără participarea blocului european „nu este realistă”. Întrebat în privința invitației formulate de președintele Zelenski de a efectua o vizită la Kiev, Papa Leon al XIV-lea a răspuns că „speră” să ajungă în Ucraina, însă a precizat că nu este posibil, deocamdată, să fie stabilit un calendar al unei astfel de deplasări.
Atac cu drone asupra terminalului de GPL din Rusia. SBU confirmă exploziile
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat marți că dronele ucrainene au lovit terminalul de gaze lichefiate din portul Temryuk, pe 5 decembrie, ceea ce a provocat un incendiu care a ars timp de trei zile. Portul Temryuk, situat în Golful Temryuk din Marea Azov și administrat de grupul Mechel, este un punct important pentru exportul de gaz lichefiat în sudul Rusiei. Portul gestionează și transporturi de petrol, mărfuri generale, cereale și vrac. Operațiunea a fost realizată de unitatea „Alpha” și a vizat instalațiile Maktren-Nafta, care se ocupă de transportul gazelor lichefiate, au declarat surse din serviciile speciale ucrainene pentru Kyiv Post. Atacul a declanșat un incendiu uriaș în zona rezervoarelor terminalului, afectând peste 20 dintre cele 30 de rezervoare, fiecare cu 200 de metri cubi de combustibil. Dronele au distrus și mai multe vagoane cisternă, un container intermediar de combustibil și o platformă de încărcare. Incendiul a afectat aproximativ 3.000 de metri pătrați. O sursă SBU a spus că Ucraina va continua să atace infrastructura petrolieră și gazieră a Rusiei, spunând că veniturile acestui sector contribuie la finanțarea războiului. „Exploziile din interiorul Rusiei, la instalațiile care susțin războiul, vor continua”, a spus sursa. Oficialii ruși au confirmat un incendiu la port la scurt timp după atac, dar nu au precizat cauza. Cartierul Operațional al regiunii Krasnodar a declarat că unele elemente ale infrastructurii au fost afectate în timpul unui atac al „UAV-urilor regimului de la Kiev”. Autoritățile nu au raportat victime, menționând că personalul a fost evacuat. Serviciile de urgență au mobilizat 32 de specialiști și opt unități de pompieri pentru a stinge incendiul, au declarat oficialii. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că aceste operațiuni vor continua atâta timp cât Moscova poartă război.
Volodimir Zelenski anunță candidații pentru șefia Biroului Prezidențial al Ucrainei
Luni, 8 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a prezentat candidații pentru funcția de șef al Biroului Prezidențial, după plecarea fostului șef de cabinet, Andrii Yermak. Printre candidați se află Denys Șmihal, ministrul apărării și fost prim-ministru cu cel mai lung mandat, Mihailo Fedorov, ministrul Transformării Digitale, Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare, Pavlo Palisa, adjunctul șefului Biroului Prezidențial și fost comandant, și Sergiy Kyslytsya, prim-viceministrul de externe și unul dintre principalii negociatori ai Ucrainei. Decizia de astăzi a venit la câteva zile după demisia lui Andrii Yermak de pe 28 noiembrie, în contextul celui mai mare scandal de corupție din Ucraina. Președintele Zelenski a anunțat relansarea activității Biroului Prezidențial în urma anchetei și a avut întâlniri cu oficiali care ar putea să preia conducerea biroului. „Am discutat despre formatul de lucru al Biroului (Prezidențial), precum și despre interacțiunea cu alte instituții ale statului… O decizie privind noul șef al biroului va fi luată în viitorul apropiat”, a spus Volodimir Zelenski, joi. Tot luni, la Londra, președintele Zdelenski a explicat că alegerea este dificilă deoarece trebuie analizat cine va prelua funcțiile actuale ale candidaților. „În orice caz, pentru o perioadă de timp, voi putea să mă descurc singur fără un șef al biroului”, a adăugat Volodimir Zelenski. Yermak, care a fost numit în funcția sa în 2020, a fost foarte influent în guvernul ucrainean. În ciuda criticilor, Volodimir Zelenski a spus în trecut că are încredere în el și a respins acuzațiile privind o putere excesivă.
Trump știe cum să exercite presiune asupra Rusiei și Ucrainei pentru un acord de pace, spune trimisul SUA
Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a declarat, într-un interviu publicat de Fox News, luni, că președintele american Donald Trump „înțelege cum să pună pârghie” asupra Rusiei și Ucrainei pentru a obține un acord de pace. Declarația se referă la strategia administrației Trump, care folosește presiunea asupra ambelor capitale, în timp ce aliații europeni ai Washingtonului susțin în continuare Kievul în fața Rusiei. Planul Casei Albe pentru oprirea conflictului dintre cele două țări prezintă o serie de schimbări de direcție importante Donald Trump a redus drastic ajutorul militar pentru Ucraina, dar a impus sancțiuni companiilor energetice rusești, Rosneft și Lukoil. În ultimele săptămâni au avut loc serii de discuții între reprezentanții SUA și oficiali ucraineni și ruși în legătură cu un proiect de pace în 28 de puncte, prezentat în luna noiembrie. Matt Whitaker a spus că există „progrese semnificative” pentru atingerea păcii, însă recunoaște și posibilitatea ca Trump să „se retragă” dacă observă că „nu există nicio înțelegere”. Forma inițială a planului, elaborată împreună cu Rusia, impunea cerințe greu de acceptat Ucrainei, prin care Kievul ar trebui să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului, să reducă dimensiunea armatei și să renunțe la obiectivul aderării la NATO. Varianta revizuită a proiectului a fost redusă la 20 de puncte. Volodimir Zelenski a spus că nu există încă o „viziune unificată” asupra statutului Donbasului, ce include regiunile Donețk și Luhansk. El a mai declarat că aspectele legate de teritoriu, garanții de securitate și direcțiile de finanțare europeană rămân deschise. Ucraina și statele europene vor lucra și finaliza propriile propuneri, marți, 9 decembrie, și le vor trimite Statelor Unite, a mai spus Zelenski. Forțele ruse, în prezent, controlează aproape întreaga regiune Luhansk și aproximativ 70% din regiunea Donețk. Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu liderii europeni la Londra, luni, 8 decembrie, pentru a stabili o poziție comună în fața presiunilor americane de a accepta o pace în contextul războiului. Președintele Donald Trump a criticat, însă, poziția liderului ucrainean, susținând că Zelenski nu a citit acordul de pace, în timp ce Rusia ar fi „de acord cu el”.
Întâlnirea dintre Zelenski și delegația americană care a fost la Moscova, anulată la Bruxelles
O întâlnire programată la Bruxelles între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski și delegația americană care a vizitat recent Moscova, inclusiv trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, a fost anulată. Alex Raufoglu, corespondent pentru Kyiv Post la Washington, a scris pe X, citând „surse”, că „întâlnirea de la Bruxelles a fost anulată” și a menționat că președintele ucrainean, care marți se afla în Irlanda, se întoarce la Kiev. UPDATE! The Brussels meeting is called off, according to sources. Zelenskyy is returning home. Kremlin claims that Witkoff and Kushner ‘promised’ to head directly to Washington after talks with putin — Alex Raufoglu (@ralakbar) December 3, 2025 Potrivit acestuia, Witkoff și Kushner se vor întoarce la Washington, în loc să meargă în Europa sau Kiev pentru discuții suplimentare. El a mai menționat că Kremlinul susține că aceștia „au promis” să zboare direct la Washington după discuțiile cu Vladimir Putin la Moscova, declarație neconfirmată de partea americană. La întâlnirea de la Moscova au participat Steve Witkoff, Jared Kushner, Vladimir Putin și consilieri ai Kremlinului. Motivul anulării întâlnirii de la Bruxelles între Zelenski și delegația americană nu a fost făcut public. Președintele Zelenski a scris miercuri pe X că Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, i-a spus cum decurg pregătirile pentru întâlnirile de miercuri de la Bruxelles cu consilierii europeni de securitate națională. Rustem Umerov reported on preparations for today’s meetings in Brussels with the national security advisors to European leaders. The Secretary of the National Security and Defense Council of Ukraine will be joined at these meetings by Chief of the General Staff Andrii Hnatov.… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 3, 2025 Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, a precizat Zelenski. „Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni îi vor informa pe colegii lor din Europa cu privire la ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare”, a declarat Zelenski. El a mai spus că după reuniunea de miercuri de la Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile „pentru o întâlnire cu reprezentanții președintelui Trump în Statele Unite”. „Ca întotdeauna, Ucraina va lucra în mod constructiv în vederea obținerii unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a transmis Zelenski. La Bruxelles se desfășoară miercuri reuniunea miniștrilor de externe din NATO, la care secretarul american de stat Marco Rubio nu participă.
Ucraina anunță un nou pachet de sancțiuni împotriva companiilor energetice ruse și a operatorilor de drone
Ucraina introduce un nou set de sancțiuni aplicat unor mari companii ruse de energie și unor persoane implicate în operațiuni cu drone împotriva populației ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat duminică măsurile și anunță că rolul lor în reducerea resurselor financiare ale Moscovei este foarte important. „Continuăm activitatea noastră privind sancțiunile – astăzi există două noi decizii. Ucraina a sincronizat sancțiunile cu SUA și a introdus restricții împotriva Rosneft, a întreprinderilor sale, precum și a companiilor care fac parte din grupul Lukoil”, a declarat Zelenski pe Telegram, scrie Kyiv Post. El precizează că actualele restricții afectează serios capacitatea de finanțare a aparatului militar rus și insistă asupra continuării presiunii internaționale. „Ucraina introduce, de asemenea, sancțiuni împotriva ucigașilor ruși care organizează eliminarea sistematică a ucrainenilor cu drone”, a adăugat el. Președintele a mai spus că autoritățile stabilesc deja prioritățile pentru politica de sancțiuni până la finalul anului, printre care se află cooperarea mai strânsă cu partenerii internaționali. Se mai adaugă, de asemenea, pregătirea celui de al douăzecilea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene și limite suplimentare aplicate flotei fantomă, sectorului militar rus și persoanelor implicate în propagandă ori colaborare cu Moscova. Conform informațiilor publicate pe site-ul Biroului Prezidențial, Zelenski semnează două decrete care pun în aplicare deciziile Consiliului Național de Securitate și Apărare. Primul decret prevede sancțiuni armonizate cu cele ale Statelor Unite și introduce restricții pentru 26 de entități juridice ruse din domeniul energetic. Al doilea decret introduce sancțiuni pentru 36 de persoane fizice și 13 entități juridice cu legătură directă cu producția, instruirea și operarea dronelor rusești. Printre cei vizați apar membri ai centrului criminal Rubicon, care este implicat în testarea unor noi arme și în acțiuni de luptă împotriva Ucrainei. Măsurile se extind și asupra unor companii rusești care dezvoltă și produc vehicule aeriene fără pilot, pentru recunoaștere pentru atac, inclusiv modele FPV și alte sisteme aeriene automate.
Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia își continuă planul de război” în timp ce lumea vorbește despre pace
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia își continuă „planul de război” în aceste momente, când „toți discută despre punctele planurilor de pace”. Declarațiile sale au fost publicate pe pagina sa de X, după un atac major al armatei rusești asupra Ucrainei, desfășurat în timpul nopții. „În timp ce toată lumea vorbește despre punctele planurilor de pace, Rusia continuă cu ‘planul său de război’ în două puncte: să ucidă și să distrugă”, a scris Sybiha pe platforma X. A difficult night in Ukraine, particularly in Kyiv. Russia shot dozens of cruise and ballistic missiles and over 500 drones at ordinary homes, the energy grid, and critical infrastructure. At least 2 people were killed and two dozen injured, including a child. While everyone is… pic.twitter.com/c2TR4uhJJU — Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) November 29, 2025 El a condamnat atacul rusesc care a dus la trei morți și zeci de răniți în Kiev și împrejurimi, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Ministrul a scris despre noaptea care a fost ca a fost „grea, în special la Kiev”. A mai menționat că Rusia a lansat „zeci de rachete de croazieră și balistice și peste 500 de drone asupra locuințelor, a rețelei electrice și a infrastructurii critice”. În aceeași postare, Andrii Sybiha l-a criticat și pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru vizita recentă la președintele rus Vladimir Putin. „Putin îi folosește pe acești politicieni ca actori în spectacolul său sângeros. Putin vrea să prelungească războiul cu orice preț”, a spus el. Conflictul dintre ruși și ucraineni reprezintă „un război pe care (Putin) nu îl poate câștiga și un război pe care refuză să-l încheie, dar comunitatea internațională are mijloacele de a se asigura că acest lucru este nesustenabil pentru el”, a notat el. „Solicităm sprijin suplimentar pentru apărarea și rezistența Ucrainei, sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și o decizie rapidă privind utilizarea activelor rusești înghețate”, a adăugat Sîbiga. „Forța, unitatea și presiunea asupra Moscovei rămân esențiale pentru avansarea eforturilor de pace și pentru a forța Rusia să pună capăt războiului”, a mai scris acesta. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis și el un mesaj pe pagina sa despre consolidarea apărării Ucrainei. „Trebuie să lucrăm fără a pierde o singură zi pentru a ne asigura că există suficiente rachete pentru sistemele noastre de apărare aeriană și că dispunem de tot ce este necesar pentru protecția noastră”, a scris Zelenski pe X.
Românul Marius Vizer a luat decizia despre care vorbește toată lumea: Putin e în extaz
Vladimir Pșutin este în extaz după decizia luată de românul Marius Vizer, în timp ce oamenii lui Zelenski au turbat de furie. Federația Internațională de Judo, condusă de Marius Vizer, a anunțat că sportivii ruși au primit autorizație să concureze sub drapelul național. Decizia luată de românul Marius Vizer l-a făcut pe Vladimir Putin să-și frece mâinile de bucurie Prima competiție la care s-a întâmplat acest lucru a fost Grand Slam-ul de la Abu Dhabi, organizat săptămâna aceasta. Concret, Ayub Bliev a devenit primul sportiv rus care a câştigat un titlu, după reintegrarea completă a ţării în acest sport. În septembrie 2022, FIJ a interzis participarea judokalor ruși și belaruși la evenimentele globale până în ianuarie 2023, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Însă Ucraina a boicotat CM din 2023 după ce FIJ a permis sportivilor din Rusia și Belarus să concureze ca neutri. Sportivii belaruși au primit autorizația de a concura sub steagul lor în iunie, iar FIJ a votat acum ca rușii să poată face același luccru. „Din punct de vedere istoric, Rusia a fost o națiune lider în judo-ul mondial, iar revenirea lor completă este așteptată să îmbogățească competiția la toate nivelurile, respectând în același timp principiile FIJ de echitate, incluziune și respect. Sportul este ultimul pod care unește oamenii și națiunile în situații și medii de conflict foarte dificile”, a transmis FIJ. Grand Slam-ul de la Abu Dhabi se încheie duminică Decizia FIJ vine după ce Comitetul Internațional Paralimpic a ridicat suspendările parțiale impuse sportivilor ruși și belaruși în septembrie – deschizând calea pentru ca sportivii să concureze sub propriile steaguri la Jocurile Paralimpice de iarnă din martie 2026, scrie BBC. Decizia luată de instituția condusă de Marius Vizer i-a enervat la culme pe ucraineni, care amintes că Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, lovind zilnic civili, sportivi, antrenori și copii. „În scrisoarea sa, NOC Ucraina subliniază că această decizie contravine recomandărilor CIO din 28 martie 2023, care interzic în mod expres utilizarea simbolurilor naționale ale statului agresor. O încălcare similară a avut loc deja în iunie 2025, când IJF a admis sportivii belaruși sub steagul național. NOC Ucraina subliniază că astfel de acțiuni creează un precedent periculos pentru întregul sport mondial. Federația Rusă continuă războiul împotriva Ucrainei, lovind zilnic civili, sportivi, antrenori și copii; sute de obiective sportive din Ucraina au fost distruse. În aceste condiții, orice normalizare a prezenței reprezentanților statului agresor sub simboluri naționale legitimează de fapt acțiunile lor și ignoră consecințele reale ale războiului”, se arată în comunicatul emis de ucraineni.
Planul de pace SUA-Rusia-Ucraina: Trump îl trimite pe Steve Witkoff la Moscova pentru noi discuții
Liderul de la Casa Albă a confirmat că i-a cerut lui Steve Witkoff, trimisul său special, să se deplaseze la Moscova pentru a discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a finaliza planul de pace. Potrivit mesajului publicat pe platforma Truth Social, misiunea lui Witkoff va avea loc concomitent cu o serie de consultări desfășurate cu partea ucraineană. Trump a precizat că secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, va conduce delegația americană în discuțiile cu oficialii de la Kiev. Moscova și Kiev, implicate în finalizarea planului de pace SUA Rusia Ucraina Trump a subliniat că documentul de lucru, denumit „planul de pace inițial în 28 de puncte”, a fost „perfecționat” pe baza contribuțiilor primite de la ambele tabere. Cu doar câteva puncte rămase în dezacord, Washingtonul speră să definitiveze propunerea cât mai curând, în condițiile în care negocieri discrete au avut loc deja la Abu Dhabi. Dan Driscoll s-a întâlnit luni și marți cu reprezentanți ai Federației Ruse în Emiratele Arabe Unite, într-o rundă de discuții menită să reducă tensiunile și să apropie pozițiile celor două părți. Aceste întâlniri fac parte din efortul mai amplu coordonat de administrația Trump pentru a obține un acord acceptabil pentru Moscova și Kiev. Casa Albă urmărește îndeaproape evoluția planului de pace SUA Rusia Ucraina În mesajul său, președintele a precizat că va fi informat permanent de echipa sa de top, formată din vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet Susie Wiles. Trump a mai declarat că este dispus să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu Vladimir Putin, însă doar „când acordul de încheiere a acestui război va fi final sau în etapa finală”. Acest lanț de contacte diplomatice marchează unul dintre cele mai ferme demersuri ale Washingtonului din ultimele luni pentru a obține un cadru de pace durabil, în contextul în care planul de pace SUA Rusia Ucraina pare să intre în faza decisivă.