Ursula von der Leyen: UE va continua să sprijine Ucraina în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a afirmat că își menține angajamentul față de Ucraina, în timp ce oficialii europeni spun că sprijinul nu se oprește, din simplul fapt că Ucraina reprezintă partea atacată în acest conflict. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că măsurile aplicate Rusiei provoacă efecte serioase asupra economiei ruse. „Ucraina se poate baza pe noi, deoarece aceasta nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci este o agresiune împotriva principiilor Cartei ONU”, a spus ea într-un discurs la Johannesburg, unde participă la un summit G20. Von der Leyen a explicat că Uniunea Europeană a decis un număr mare de măsuri restrictive. „Într-adevăr, am declanșat pachete de 19 secțiuni, iar acestea sunt sancțiuni dure”, a spus ea. Președinta a precizat că efectele sunt cele mai vizibile în economia Rusiei. „Se vede acest lucru când te uiți la dificultățile tot mai mari cu care se confruntă economia rusă, inflația în creștere, ratele dobânzilor în creștere și economia de război supraîncălzită. Încet, dar sigur, cifrele arată că sancțiunile sunt dure.”, a spus Ursula.
Ucraina cere o decizie rapidă a Uniunii Europene privind activele înghețate
Ucraina cere statelor membre ale Uniunii Europene o hotărâre politică în cursul lunii viitoare pentru eliberarea unui împrumut de 163 de miliarde de dolari. Această sumă ar fi bazată pe activele înghețate ale statului rus. Solicitarea a venit pe fondul temerilor legate de un deficit major în bugetul pentru 2026 și al efectelor unui scandal de corupție care a izbucnit în Ucraina. Luna trecută, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind „Împrumutul pentru reparații” destinat Kievului. Subiectul va fi reluat pe agenda summitului ce va avea loc pe 18 decembrie, în timp ce Ucraina anticipează nevoia unor tranșe importante de sprijin financiar începând cu trimestrul al doilea al anului 2026. Un reprezentant din echipa președintelui Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că întâlnirea din decembrie pare singura ocazie din acest an pentru o decizie în favoarea împrumutului. Acest împrumut este considerat de Rusia drept un gest ce va provoca un „răspuns dureros”. „Nu ne așteptăm ca toate detaliile tehnice să fie finalizate până atunci, dar trebuie convenită arhitectura pentru acordarea împrumutului”, a declarat Iryna Mudra, consilier juridic în administrația Zelenski. Ea susține că Ucraina dorește din partea partenerilor europeni o definire a structurii și a mecanismului prin care banii vor ajunge la Kiev. Totodată, ea crede că este esențial să existe includerea Ucrainei în deciziile legate de modul de distribuire și de prioritizare a fondurilor. „Fără implicarea directă a Ucrainei, asistența riscă să devină ineficientă doar pentru că cunoaștem nevoile reale de pe teren, dar decizia ar trebui luată împreună cu partenerii noștri, cu siguranță”, a spus ea.
Zelenski impune sancțiuni împotriva unui apropiat al său, implicat într-un răsunător caz de corupție din Ucraina
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a impus joi sancțiuni împotriva omului de afaceri Timur Mindici, considerat un prieten apropiat al său și care este acuzat de orchestrarea unuia dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în țară. Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care impune sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri Timur Mindici și Alexander Zuckerman. Aceștia sunt implicați în ancheta privind corupția din cadrul companiei „Energoatom” – operator centralelor nucleare din Ucraina. Alexander Zuckerman (stânga) și Timur Mindici (dreapta). Foto: RBC_ua / Telegram Sancțiunile sunt impuse pe o perioadă de trei ani, deși, de obicei, aceste restricții rămânând în vigoare pe termen nelimitat. Decretul prevede că atât Mindici, cât și Zuckerman dețin cetățenie israeliană. Ambii au părăsit Ucraina cu puțin timp înainte de perchezițiile efectuate la „Energoatom”. Timur Mindici este acuzat că a orchestrat un vast sistem de corupţie ce a permis deturnarea a 100 milioane de dolari destinaţi sectorului energetic al ţării. Scandalul a izbucnit în timp ce reţeaua electrică ucraineană a fost grav avariată de seria de atacuri masive ale Rusiei din ultimul timp, ceea ce provoacă pene de curent îndelungate în multe regiuni ale ţării. Mindici este coproprietarul societăţii de producţie audiovizuală Kvartal 95, fondată de Volodimir Zelenski pe vremea când era actor de comedie, înainte de a se lansa în politică şi a deveni preşedinte în 2019. Captură foto / Kvartal 95 Timur Mindici, care a părăsit Ucraina cu puţin timp înainte de izbucnirea scandalului, este de asemenea suspectat de influenţarea deciziilor unor înalţi responsabili ai guvernului, printre care şi fostul ministru al apărării, Rustem Umerov, în prezent secretar al Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare. Un vot parlamentar care să aprobe destituirea celor doi miniștri este așteptat vineri. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul de corupție din Ucraina se extinde. Ministrul Justiţiei pleacă din funcție, alții au stat cu Trump la masă, iar banii găsiți erau ai americanilor Ministrul ucrainean – care a stat la masă cu Donald Trump – demisionează în urma scandalului de corupție din Administrația Zelenski. Ce măsuri cere președintele Ucrainei
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunță Volodimir Zelenski. Când ar putea fi gata
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după adoptarea celui de-al 19-lea set de sancțiuni, aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie. Zelenski a declarat că noul pachet va viza entități și persoane juridice ruse care continuă să obțină profituri din resursele energetice ale Rusiei, dar și pe cei implicați în răpirea copiilor ucraineni, scrie The Kyiv Independent. „Este esențial ca presiunea globală asupra răpitorilor copiilor noștri să crească, iar toate mecanismele care sprijină producția militară rusă să fie complet blocate”, a subliniat liderul de la Kiev. Al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei ar putea include restricții suplimentare în energie și finanțe Potrivit declarațiilor lui Zelenski, al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei ar trebui să întărească măsurile economice introduse anterior. Precedentul pachet, prezentat de Comisia Europeană în septembrie, a vizat băncile rusești, veniturile din energie și rețelele de evitare a restricțiilor. Pentru prima dată, au fost introduse măsuri împotriva platformelor de criptomonede și a băncilor din alte țări care facilitează eludarea sancțiunilor. Dispute interne în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei Adoptarea fiecărui pachet de sancțiuni a fost adesea întârziată de opoziția unor state membre, precum Ungaria și Slovacia. Înaintea votului pentru al 19-lea pachet, Austria și-a retras obiecțiile doar după ce a cerut compensarea pierderilor suferite de Raiffeisen Bank ca urmare a contramăsurilor Moscovei — o cerere respinsă de restul membrilor. Ucraina își aliniază sancțiunile la cele ale Uniunii Europene În aceeași zi, Biroul Președintelui Ucrainei a anunțat introducerea de noi sancțiuni împotriva a opt oficiali ruși de rang înalt și a cinci edituri din Rusia, pentru „crime împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”. Măsurile răspund recentelor sancțiuni impuse de Moscova unor oficiali ucraineni, printre care și premierul Iulia Sviridenko.
Războiul din Ucraina, ziua 1.354. Comandant ucrainean acuzat de neglijență după ce Rusia a atacat o ceremonie militară / Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate
Comandantul unui batalion ucrainean de sisteme fără pilot a fost acuzat de neglijență după ce a organizat o ceremonie de premiere a soldaților în regiunea Dnipropetrovsk la începutul lunii noiembrie, în ciuda interdicției. Adunarea militară a fost lovită de Rusia, a declarat Biroul de Investigații al Statului (SBI). Atacul a ucis 12 militari și șapte civili, iar alți 36 au fost răniți, potrivit Parchetului General. Potrivit anchetatorilor, ofițerul a organizat pe 1 noiembrie o adunare formală și o ceremonie de premiere pentru peste 100 de militari din zonele de front din regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv în locuri unde erau prezenți civili. Deși Statul Major General interzisese astfel de adunări, comandantul nu a oprit evenimentul și nu a dispersat soldații în timpul unei alerte de raid aerian, a declarat SBI. Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate Vladimir Putin l-a promovat pe Andrei Bulyga, fost ministru adjunct al apărării, ca secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a desemnat pe Andrei Bulyga, care a ocupat în trecut funcția de ministru adjunct al apărării, în postul de secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Decretul prezidențial a fost publicat sâmbătă pe site-ul oficial al Kremlinului. Într-un decret separat, Putin l-a numit pe generalul-colonel Alexander Sanchik, care fusese comandantul districtului militar sudic al Rusiei, în funcția de ministru adjunct al apărării. Andrei Bulyga a fost responsabil de sprijinul logistic al Ministerului Apărării din martie 2024. Rusia afirmă că în Pokrovsk continuă ofensiva din casă în casă Rusia a transmis, sâmbătă, că forțele sale au continuat să avanseze în bătălii intense în jurul orașelor cheie Pokrovsk și Kupiansk și au capturat un mic sat din estul Ucrainei. Ministerul Apărării a declarat pe Telegram că forțele ruse au capturat Vovche, în sud-estul regiunii Dnipropetrovsk. Conform datelor recensământului ucrainean, populația satului era de 13 persoane în 2001. În regiunea Donețk, Rusia a spus că a continuat să câștige teren în luptele din casă în casă în orașul strategic Pokrovsk, precum și în apropierea orașului Mirnohrad, potrivit Reuters. Rusia, care se referă la aceste orașe folosind denumirile lor din era sovietică, Krasnoarmeisk și Dmitrov, a declarat că ambele sunt încercuite. Ministerul a mai transmis că înregistrează progrese în Kupiansk, în regiunea Harkov, unde, potrivit acestuia, unitățile ucrainene sunt, de asemenea, încercuite. Atacurile rusești au ucis 11 persoane și au rănit 44 în ultimele 24 de ore în Ucraina Cel puțin 11 persoane au fost ucise și 44 rănite în urma atacurilor rusești desfășurate în ultimele 24 de ore pe teritoriul Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, scrie The Kyiv Independent. Raportul precizează că forțele ucrainene au doborât 406 dintre cele 458 de drone lansate de Rusia peste noapte, inclusiv drone de atac de tip Shahed. De asemenea, Rusia a lansat 45 de rachete de croazieră și balistice, dintre care nouă au fost interceptate. Atac cu drone ucrainene asupra unei substații electrice din nordul Rusiei Trei drone ucrainene au lovit o substație electrică din regiunea Vologda, din nordul Rusiei, în cursul nopții, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Georgi Filimonov. Daunele aduse substației sunt în curs de evaluare, dar alimentarea cu energie electrică în regiune, situată la nord de Moscova și la aproximativ 1.900 km de Ucraina, continuă fără întrerupere, a declarat Filimonov într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters. Separat, două persoane au fost rănite când o dronă ucraineană a lovit o clădire rezidențială în orașul rus Saratov, a declarat guvernatorul local Roman Busargin pe Telegram. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters. „Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană. Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare. Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece rănite Un atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Rusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.
Războiul din Ucraina, ziua 1.354. Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei
Atac cu drone ucrainene asupra unei substații electrice din nordul Rusiei Trei drone ucrainene au lovit o substație electrică din regiunea Vologda, din nordul Rusiei, în cursul nopții, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Georgi Filimonov. Daunele aduse substației sunt în curs de evaluare, dar alimentarea cu energie electrică în regiune, situată la nord de Moscova și la aproximativ 1.900 km de Ucraina, continuă fără întrerupere, a declarat Filimonov într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters. Separat, două persoane au fost rănite când o dronă ucraineană a lovit o clădire rezidențială în orașul rus Saratov, a declarat guvernatorul local Roman Busargin pe Telegram. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters. „Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană. Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare. Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece rănite Un atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Rusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.
Maia Sandu merge marți la Bruxelles pentru raportul privind progresele Moldovei în aderarea la Uniunea Europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială. Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană. Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt. Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni. Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”. Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială. Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”. Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană. „Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie. Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță. Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale. Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.
Zelenski: Ucraina va deschide birouri de export și coproducție de arme la Berlin și Copenhaga
Ucraina va înființa birouri pentru exportul de arme și producția comună de arme la Berlin și Copenhaga în acest an, a declarat luni președintele Volodimir Zelenski. Kievul vrea să își dezvolte industria internă de apărare cu sprijinul partenerilor occidentali. Vorbind cu reporterii la Kiev, Zelenski a declarat că dronele navale și sistemele de artilerie se numără printre armele pe care Kievul le-ar putea exporta. „Este vorba despre coproducția și exportul… armelor pe care ne putem permite să le vindem, pentru a avea mai mulți bani pentru producția noastră internă de articole deficitare pentru care nu avem bani”, a spus el. Ucraina depinde încă de aliații săi pentru arme precum avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană, dar a înregistrat progrese în programele sale de drone și rachete. Zelenski a mai declarat că Ucraina intenționează să lanseze producția în masă a rachetelor sale produse pe plan intern, Flamingo și Ruta, până la sfârșitul acestui an, scrie Reuters. El a mai spus că o delegație ucraineană va vizita Washingtonul săptămâna viitoare pentru discuții privind un acord legat de dronele dintre Statele Unite și Ucraina.
Pentagonul aprobă rachetele Tomahawk pentru Ucraina, decizia finală rămâne la Trump
Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Stocurile americane nu ar fi afectate, dar decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, au spus trei oficiali americani și europeni. Donald Trump a spus la începutul acestei luni, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ar prefera să nu ofere rachetele Ucrainei, pentru că „nu vrem să dăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”. Statul Major a spus Casei Albe că rachetele ar putea fi trimise fără probleme, chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski. Acesta a cerut ca rachetele să lovească mai eficient instalațiile petroliere și energetice din Rusia. Oficialii europeni cred că Statele Unite au acum mai puține motive să refuze furnizarea rachetelor. Trump a mai spus, cu câteva zile înainte de întâlnire, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” disponibile pentru Ucraina. Totuși, câteva zile mai târziu, Trump a schimbat tonul și a spus în timpul întâlnirii că SUA „are nevoie” de rachete Tomahawk. Președintele i-a spus apoi lui Volodimir Zelenski, cu ușile închise, că Statele Unite nu le vor furniza. Această decizie a venit după ce Trump a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, care i-a spus că rachetele ar putea lovi orașe importante din Rusia, precum Moscova și Sankt Petersburg, și că „nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar ar deteriora relația SUA-Rusia”, a relatat CNN. Președintele Trump nu a exclus de tot furnizarea rachetelor, iar administrația a pregătit planuri pentru a le trimite rapid dacă va da ordinul. Supărat de lipsa interesului lui Vladimir Putin pentru negocieri, Trump a aprobat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire cu Putin la Budapesta.
Diana Șoșoacă, invitată de Prietenii Rusiei, vorbeşte despre Zelenski. Noi declarații controversate
În cadrul intervenţiei sale, Șoșoacă a relatat că l-ar fi împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să susţină un discurs în Parlamentul României, când acesta a vizitat țara în octombrie 2023, afirmând: „Dacă îndrăznește să vină în Parlamentul meu, îi rup picioarele!”. De asemenea, europarlamentara s-a lăudat cu o întrevedere pe care ar fi avut-o cu preşedintele Vladimir Putin, la un eveniment dedicat aniversării a 20 de ani de la lansarea postului de propagandă rusesc Russia Today. „Am intrat în politică ca avocat de 30 de ani, mereu împotriva sistemului, mereu apărându-i pe cei oprimaţi de sistem”, a susţinut ea. Vorbind despre situaţia minorităţii române din Ucraina, Șoșoacă a afirmat: „Avem peste un milion de români. Nu au voie să vorbească în limba română, nu au voie să se roage, le este interzisă ortodoxia. (…) Dacă îndrăznește să vină în Parlamentul meu, îi rup picioarele! … De ce spun parlamentul meu? Deoarece Constituţia României spune că noi parlamentarii suntem reprezentanţii poporului român”. Mai mult, a arătat că „În Parlament aveam harta României Mari şi strigam «Dă-ne înapoi teritoriile ocupate, piticule dansator!»”. Totodată, în intervenţia sa, Șoșoacă a acuzat Biserica Ortodoxă Română că „a pactizat cu puterea politică” pe timpul pandemiei de COVID-19 (2020-2022), referindu-se la închiderea bisericilor în noaptea de Înviere. „Lumina era adusă acasă de poliţie şi dată în mâna noastră cu mănuşi negre de plastic… dar Biserica Ortodoxă Română a clacat în faţa puterii globaliste şi a ales să ne trădeze”.