Unde se poate vota la alegerile locale de duminică. Precizările AEP
AEP transmite că alegătorii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025. „Ca regulă generală, alegătorii cu domiciliul sau reședința în municipiul București votează doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința, după caz, și numai la secția de votare la care sunt arondați cu adresa de domiciliu sau de reședință, dacă aceasta din urmă fost stabilită înainte de data de 7 iunie a.c. Pentru situații specifice alegătorilor cu domiciliul sau reședința în municipiul București, vă recomandăm să consultați Hotărârea nr. 95/2025 a Biroului electoral al circumscripției electorale nr. 42 – Municipiul București, republicată, care poate fi accesată la linkul: https://b.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/12/Hotararea-95-din-02.12.2025-1.pdf”, se arată într-un comunicat al AEP. Pentru identificarea secției de votare la care sunt arondați, alegătorii pot consulta Registrul electoral, disponibil aici: www.registrulelectoral.ro. În total, pentru alegerile locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și primarii din 12 localități din țară, sunt înființate 1.771 de secții de votare. Votarea se desfășoară între orele 7.00 și 21.00. Acte necesare Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz. Cum se desfășoară votul La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare. Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.
Gigi Nețoiu: Oamenii nu vor să iasă la vot pentru că nu au încrederea că votul lor poate schimba ceva
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a discutat despre situația actuală din România și problemele pe care le observă în fiecare zi. El spune că lucrurile se degradează rapid, iar oamenii simt că nimic nu mai funcționează corect. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „V-am spus că România se dezintegrează” Nețoiu a comparat România cu situația din Bulgaria. El spune că oamenii de acolo reacționează mai rapid la deciziile politice. „V-am spus că România se dezintegrează. V-am spus să aveți răbdare până după 7 ianuarie. N-ați văzut ce se întâmplă la bulgari? Au încercat să ia măsuri să le crească taxele. A căzut guvernul, cade tot. Oamenii știu ce vor. La noi înseamnă că e bine. Poate eu greșesc. Ce am văzut eu în astea trei săptămâni de zile, poate n-am văzut bine. Nenorocire peste tot. V-am zis. 38 de șantiere la care nu lucrează nimeni. Clădirile în tot centrul Bucureștiului stau să cadă. Și n-a făcut nimeni nimic și nu interesează.”, spune invitatul. Tot ei câștigă, tot ei ies Omul de afaceri a vorbit și despre lipsa de încredere a oamenilor în alegeri și despre cum percepe sistemul politic. „Acum știți că se spune că face planșeul de la Piața Unirii. Și spune că va costa 160 de milioane. 160 de milioane de euro. Și Coldea zice ce? De infrastructură sau de influență? Înțelegeți? Deci ei sunt acolo. Toți. Deci au lucrurile aranjate, puse la punct. Așa că ce să ne mai… V-am spus ce îmi spune lumea în piață: «Domnul Gigi, degeaba ieșim. Că tot ei câștigă, tot ei ies.» Și ați văzut alianțele. Le mai repetăm o dată? Nu le mai repetăm.”, susține Nețoiu. CITEȘTE ȘI: Anca Alexandrescu: „Cât am fost realizator de emisiune, i-am criticat pe cei care au cheltuit banul public fără responsabilitate” Anca Alexandrescu: „Când politicul ajunge într-o poziție, se trag unii pe alții. Se întâmplă acest lucru la toate partidele” Daniel Băluță: „Bucureștiul are nevoie de o viziune de dezvoltare comună. În prezent, acesta este FRAGMENTAT, ca un puzzle”
Tinerii votează cu AUR și SENS, iar cei peste 60 de ani cu PSD. Situația pe grupe de vârstă
Se pare că două realități românești distincte coexistă cu dificultate tot mai mare în cadrul aceluiași sistem electoral. Cel mai nou sondaj indică o separare pronunțată între persoanele sub 30 de ani și valorile și preferințele de vot ale celor mai în vârstă. O majoritate substanțială a acestei categorii demografice, aproape două treimi, și-a exprimat intenția de a vota pentru AUR (34%), SENS (16%) și USR (14%). Acest model de vot reflectă o combinație de protest, dorință de schimbare și o neîncredere profundă în instituțiile politice tradiționale. În schimb, persoanele cu vârsta peste 60 de ani demonstrează o loialitate continuă față de Partidul Social Democrat (PSD) (38%), un partid adesea considerat un garant al stabilității și al bunăstării sociale. Sociologul Remus Ștefureac interpretează această polarizare demografică ca o dovadă a „unei fracturi de valori între generații, modelată de contexte istorice și economice extrem de diferite”. Aceste constatări indică o criză a reprezentării politice tradiționale, dar sugerează și o transformare fundamentală a comportamentului electoral. Generațiile mai tinere par mai puțin receptive la mesajele partidelor consacrate, preferând în schimb formațiuni mai noi sau mai radicale, care promit o reformă completă a sistemului existent. În timp ce electoratul activ (cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani) consolidează poziția AUR ca principală forță antisistem, cu o intenție de vot de 50%, apariția noilor generații introduce un element neașteptat. Ascensiunea SENS, o mișcare neparlamentară, ca a doua entitate politică cea mai populară în rândul tinerilor, este o evoluție notabilă în ecuația politică națională. Pe măsură ce aceste diferențe generaționale se intensifică, România se îndreaptă spre o confruntare seiroasă de perspective, în care problemele economice, de identitate și culturale se întrepătrund într-o competiție pentru semnificație și reprezentare.
Alegeri în Olanda, după o campanie electorală axată pe problema locuințelor și pe migrație
Campania s-a concentrat pe migrație, criza locuințelor și pe întrebarea dacă partidele vor colabora cu Wilders într-o nouă coaliție în cazul în care Partidul său pentru Libertate va repeta victoria uimitoare de acum doi ani. Votul are loc pe fondul unei polarizări profunde în această țară de 18 milioane de locuitori și al violențelor recente de la un miting anti-imigrație de la Haga și de la protestele din toată țara împotriva noilor centre pentru solicitanții de azil. Alegătorii au putut vota în locuri precum primării, școli, dar și mori de vânt istorice, biserici, o grădină zoologică, o fostă închisoare din Arnhem și iconicul muzeu Casa Annei Frank din Amsterdam. Sondajele sugerează că partidul lui Wilders, care solicită oprirea totală a intrării solicitanților de azil în Olanda, este pe cale să câștige cel mai mare număr de locuri în Camera Reprezentanților, care are 150 de locuri, dar alte partide mai moderate reduc diferența. Urnele se închid la ora 21.00, iar posturile de televiziune vor publica un sondaj la ieșirea de la urne.
Prietena Soranei Cîrstea din WTA, la ora adevărului după ce Simona Halep a acuzat-o că a votat împotriva ei
Donna Vekic (29 de ani, locul 79 WTA), una dintre cele opt sportive acuzate de Simona Halep că au votat împotriva ei în Consiliul Jucătoarelor WTA, este protagonista unui interviu special. Donna Vekic, prietenă și fostă parteneră de dublu a Soranei Cîrstea, a vorbit despre latura mai puțin plăcută a circuitului profesionist, atingând subiecte inedite în interviul acordat Elle Croația. Alături de Victoria Azarenka (Belarus), Caroline Garcia (Franța), Madison Keys (SUA), Jessica Pegula (SUA), Daria Saville (Australia), Gabriela Dabrowski (Canada) și Aleksandra Krunic (Serbia), Vekic a fost acuzată de Simona Halep că i-a blocat revenirea în top. Românca susține că votul acestora a făcut imposibilă recuperarea locului pierdut de constănțeancă din cauza suspendării. Donna Vekic, una dintre dușmancele Simonei Halep, a participat la o ședință foto spectaculoasă, prilej cu care a atins mai multe subiecte interesante. Ea a vorbit despre ritmul infernal la care sunt supuse jucătoarele de tenis: „De obicei, când mă trezesc, primul lucru pe care îl fac este să văd dacă mă doare ceva. Asta e unul dintre lucrurile pe care abia aștept să le trăiesc după ce mă voi retrage din tenis: să mă trezesc și să nu conteze dacă mă doare puțin gâtul sau spatele. Să știu că nu trebuie să mă îngrijorez dacă voi putea duce la capăt toate antrenamentele zilei”, a declarat Donna. Croata a explicat și cât de important este staff-ul din spatele ei, spunând că lucrează cu mai mulți preparatori fizici: „În echipa mea am antrenor de tenis, preparator fizic, mai mulți fizioterapeuți și medici. Fără ei, nu aș putea face față”, a afimat Vekic, dezvăluindu-și apoi ritualurile de zi cu zi: „Indiferent dacă sunt sau nu în turneu, dimineața mea începe cu o cafea. Îmi plac diminețile lente, iar dacă nu sunt la competiții, încerc să-mi organizez ziua în acest ritm. Urăsc antrenamentele de dimineață, așa că, dacă pot, mă antrenez după ora 11, ca să beau cafeaua în liniște, să iau micul dejun și abia apoi să încep ziua”. Reporterul i-a adresat apoi o întrebare indiscretă Donnei: „Tu îți permiți lucruri interzise? Să te îmbeți, să ajungi acasă în zori, să mănânci junk food, să joci jocuri video, să dansezi până la epuizare, să sari în apă cu capul înainte, să te plimbi cu motorul?”. Donna a răspuns zâmbind: „Nu sunt genul ‘party girl’, îmi place cel mai mult să ies la cină cu prietenii. Dar iubesc spicy margarita și un vin bun. Totuși, e important pentru mine să mă culc la timp și să mă trezesc bine a doua zi. Ultima dată când am ieșit serios a fost la Paris, după medalie”, a dezvăluit Donna Vekic.
Victor Ponta: Când am intrat în UE nu ni s-a spus că nu mai putem să VOTĂM cu cine vrem noi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. ” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Președintele a susținut că la momentul în care România a fost inclusă în UE, țara nu era pregătită. În aceeași situație, a adăugat președintele, s-ar fi aflat și Bulgaria. Declarația acestuia a stârnit discuții în spațiul public, dar și reacții din partea politicienilor. Reacție la această declarație a avut și Victor Ponta. Acesta a spus că este o trăznaie completă această declarație. Ce înseamnă că nu a fost pregătită, se întreabă politicianul. Acesta compară situația prezentată de Nicușor Dan cu o situație ipotetică din sport în care Hagi s-ar fi plâns de Adrian Ilie că e nepregătit. Ponta a precizat că UE a dat mulți bani României. La fel de bine, UE, adaugă acesta, ar fi și luat mulți bani, dar și oameni din România. „Nu mă blochez, dar este o trăznaie. Scuză-mă, ce înseamnă asta? E ca și cum, Hagi ar spune: domnule, când l-am luat pe Adrian Ilie la echipa națională, nu era pregătit, domnule, la nivelul meu. Da, mă, dar așa funcționează lucrurile. Uniunea Europeană ne-a dat mulți bani și e foarte bine că suntem în Uniunea Europeană. Da, ne-a și luat foarte mulți, în special oameni, după care și bani. Deci nu e că i-a apucat vreo generozitate extraordinară. Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. Acuma, sigur, nu ne-au zis atunci… Aici, cu asta sunt de acord cu președintele nostru, Nicușor Dan. Nu ne-au zis atunci că n-o să mai avem voie să votăm ce vrem noi și să candidăm cum vrem noi. Au uitat să ne spună. Că noi votăm prost și că trebuie mereu noi să fim salvați.”, a explicat politicianul.
Valentin Stan: Cetățenii europeni au aceleași drepturi de vot ca cetățenii români cu condiționările din Constituție
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat diferențele dintre dreptul de vot al cetățenilor români și cel al cetățenilor europeni care trăiesc în România. El a detaliat articole din Constituție și din tratatele Uniunii Europene, arătând unde apar limitările și contradicțiile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dreptul de vot în Constituția României: limite pentru toți cetățenii Stan a început prin a explica prevederile articolului 36 din Constituție, care stabilește condițiile generale pentru exercitarea dreptului de vot. A enumerat categoriile de persoane excluse: minori, persoane aflate sub interdicție și condamnați. El a subliniat că aceste limitări se aplică atât cetățenilor români, cât și cetățenilor europeni rezidenți. Să vedem cum e cu dreptul de vot în Constituție. Ăsta e articolul 36 din Constituție. Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Am zis asta, nu? Deci aici e o categorie de vârstă care are limitare. Ăia sub 18 ani. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mentali puși sub interdicție, nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească la pierderea drepturilor electorale. Și ți-am scris jos. Deci în Constituția Românească există limitări, parte din condițiile de vot ale dreptului de vot pe categorie de populație: vârstă, bolnav mental, pus sub interdicție, condamnații. Aceste limitări pe categorie de populație sunt aceleași pentru cetățenii români, ca și pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Diferența majoră: structura votului pentru români și pentru europeni Analiza a mers mai departe către articolul 16 și articolul 148 din Constituție, dar și către articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Profesorul a explicat că românii pot vota la toate tipurile de alegeri, pe când cetățenii europeni rezidenți au drept de vot doar la locale și europarlamentare. Cetățenii Uniunii, care îndeplinesc cerințele legii organice, au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Ups! Deci, cetățenii europeni nu au drept de vot pe structura votului nelimitat ca cetățenii români. Pentru că cetățenii români pot vota și pentru președinte, și pentru Parlamentul Național, și pentru Parlamentul European, și pentru alegeri locale. În Constituția României există limitări ale dreptului de vot în ceea ce privește structura votului pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Aceștia pot vota doar pentru alegeri locale, spune Constituția. Ce adaugă tratatul european? Drept de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European.
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Secretarul Apărării din SUA a distribuit un video în care pastori spun că femeile nu ar trebui să aibă drept de vot
Materialul, de aproape șapte minute, îl prezintă pe pastorul Doug Wilson, cofondator al rețelei de biserici Communion of Reformed Evangelical Churches (CREC) din Idaho, declarând că își dorește ca SUA și întreaga lume să fie „creștină” și că femeile nu ar trebui să aibă drept de vot, scrie The Guardian. Un alt pastor intervievat, Toby Sumpter, a spus că, în viziunea lui, votul ar trebui exprimat de „șeful gospodăriei”, de obicei soțul, după consultarea cu familia. O enoriașă intervievată a afirmat că își consideră soțul capul familiei și că „i se supune”. În același reportaj, Wilson respinge și ideea ca femeile să ocupe funcții de conducere în armată sau roluri de luptă în prim-plan. Hegseth a distribuit reportajul cu mesajul „All of Christ for All of Life” („Tot Hristosul pentru toată viața”). Potrivit CNN, el este membru al unei biserici afiliate CREC, iar un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat că Hegseth „apreciază multe dintre scrierile și învățăturile lui Doug Wilson”. Reacțiile nu au întârziat. Doug Pagitt, pastor și director al organizației progresiste Vote Common Good, a descris aceste idei drept „foarte îngrijorătoare” și reprezentative pentru „grupuri extremiste ale creștinismului”. Gestul lui Hegseth vine pe fondul intensificării eforturilor administrației Trump de a promova naționalismul creștin, cu măsuri precum înființarea unui birou pentru credință la Casa Albă și a unui grup de lucru federal împotriva așa-numitului „bias anti-creștin” în instituțiile guvernamentale. În plus, Hegseth a organizat, în luna mai, primele slujbe de rugăciune creștină în incinta Pentagonului în timpul programului de lucru, invitând angajați și militari prin emailurile oficiale ale instituției. Acțiunile sale ridică întrebări privind separarea Bisericii de stat, un principiu consacrat de Primul Amendament al Constituției SUA.
Fostul președinte, Traian Băsescu, a votat alături de soție: Este o zi DECISIVĂ. Poporul se va pronunța
Traian Băsescu și-a exercitat dreptul la vot la Colegiul Național „Aurel Vlaicu” din Capitală. Fostul președinte pentru două mandate consecutive a venit însoțit de soția sa, Maria Băsescu. „Probabil, astăzi, se va pronunța poporul. Dacă opțiunea e pro-Moscova, se va vota un candidat, dacă opțiunea va fi pro-atlantică, se va vota un candidat. Este o zi decisivă”, a spus fostul șef al statului. La ora 10:00, prezența la vot în țară și în diaspora este de peste 14%, adică peste 2,5 milioane de români care s-au prezentat la urne. Pentru diaspora, votarea se desfășoară pe parcursul a trei zile, cu închiderea urnelor la ora 21:00, ora României. În primul tur din 4 mai, prezența la vot a fost de 53,21%, comparativ cu 49,87% la turul doi din 2019. Aproximativ 1,1 milioane de tineri între 18-22 ani vor vota pentru prima dată. Foto: Mediafax – Liviu Untaru, arhivă 2014 CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele