Tinerii votează cu AUR și SENS, iar cei peste 60 de ani cu PSD. Situația pe grupe de vârstă
Se pare că două realități românești distincte coexistă cu dificultate tot mai mare în cadrul aceluiași sistem electoral. Cel mai nou sondaj indică o separare pronunțată între persoanele sub 30 de ani și valorile și preferințele de vot ale celor mai în vârstă. O majoritate substanțială a acestei categorii demografice, aproape două treimi, și-a exprimat intenția de a vota pentru AUR (34%), SENS (16%) și USR (14%). Acest model de vot reflectă o combinație de protest, dorință de schimbare și o neîncredere profundă în instituțiile politice tradiționale. În schimb, persoanele cu vârsta peste 60 de ani demonstrează o loialitate continuă față de Partidul Social Democrat (PSD) (38%), un partid adesea considerat un garant al stabilității și al bunăstării sociale. Sociologul Remus Ștefureac interpretează această polarizare demografică ca o dovadă a „unei fracturi de valori între generații, modelată de contexte istorice și economice extrem de diferite”. Aceste constatări indică o criză a reprezentării politice tradiționale, dar sugerează și o transformare fundamentală a comportamentului electoral. Generațiile mai tinere par mai puțin receptive la mesajele partidelor consacrate, preferând în schimb formațiuni mai noi sau mai radicale, care promit o reformă completă a sistemului existent. În timp ce electoratul activ (cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani) consolidează poziția AUR ca principală forță antisistem, cu o intenție de vot de 50%, apariția noilor generații introduce un element neașteptat. Ascensiunea SENS, o mișcare neparlamentară, ca a doua entitate politică cea mai populară în rândul tinerilor, este o evoluție notabilă în ecuația politică națională. Pe măsură ce aceste diferențe generaționale se intensifică, România se îndreaptă spre o confruntare seiroasă de perspective, în care problemele economice, de identitate și culturale se întrepătrund într-o competiție pentru semnificație și reprezentare.
Alegeri în Olanda, după o campanie electorală axată pe problema locuințelor și pe migrație
Campania s-a concentrat pe migrație, criza locuințelor și pe întrebarea dacă partidele vor colabora cu Wilders într-o nouă coaliție în cazul în care Partidul său pentru Libertate va repeta victoria uimitoare de acum doi ani. Votul are loc pe fondul unei polarizări profunde în această țară de 18 milioane de locuitori și al violențelor recente de la un miting anti-imigrație de la Haga și de la protestele din toată țara împotriva noilor centre pentru solicitanții de azil. Alegătorii au putut vota în locuri precum primării, școli, dar și mori de vânt istorice, biserici, o grădină zoologică, o fostă închisoare din Arnhem și iconicul muzeu Casa Annei Frank din Amsterdam. Sondajele sugerează că partidul lui Wilders, care solicită oprirea totală a intrării solicitanților de azil în Olanda, este pe cale să câștige cel mai mare număr de locuri în Camera Reprezentanților, care are 150 de locuri, dar alte partide mai moderate reduc diferența. Urnele se închid la ora 21.00, iar posturile de televiziune vor publica un sondaj la ieșirea de la urne.
Prietena Soranei Cîrstea din WTA, la ora adevărului după ce Simona Halep a acuzat-o că a votat împotriva ei
Donna Vekic (29 de ani, locul 79 WTA), una dintre cele opt sportive acuzate de Simona Halep că au votat împotriva ei în Consiliul Jucătoarelor WTA, este protagonista unui interviu special. Donna Vekic, prietenă și fostă parteneră de dublu a Soranei Cîrstea, a vorbit despre latura mai puțin plăcută a circuitului profesionist, atingând subiecte inedite în interviul acordat Elle Croația. Alături de Victoria Azarenka (Belarus), Caroline Garcia (Franța), Madison Keys (SUA), Jessica Pegula (SUA), Daria Saville (Australia), Gabriela Dabrowski (Canada) și Aleksandra Krunic (Serbia), Vekic a fost acuzată de Simona Halep că i-a blocat revenirea în top. Românca susține că votul acestora a făcut imposibilă recuperarea locului pierdut de constănțeancă din cauza suspendării. Donna Vekic, una dintre dușmancele Simonei Halep, a participat la o ședință foto spectaculoasă, prilej cu care a atins mai multe subiecte interesante. Ea a vorbit despre ritmul infernal la care sunt supuse jucătoarele de tenis: „De obicei, când mă trezesc, primul lucru pe care îl fac este să văd dacă mă doare ceva. Asta e unul dintre lucrurile pe care abia aștept să le trăiesc după ce mă voi retrage din tenis: să mă trezesc și să nu conteze dacă mă doare puțin gâtul sau spatele. Să știu că nu trebuie să mă îngrijorez dacă voi putea duce la capăt toate antrenamentele zilei”, a declarat Donna. Croata a explicat și cât de important este staff-ul din spatele ei, spunând că lucrează cu mai mulți preparatori fizici: „În echipa mea am antrenor de tenis, preparator fizic, mai mulți fizioterapeuți și medici. Fără ei, nu aș putea face față”, a afimat Vekic, dezvăluindu-și apoi ritualurile de zi cu zi: „Indiferent dacă sunt sau nu în turneu, dimineața mea începe cu o cafea. Îmi plac diminețile lente, iar dacă nu sunt la competiții, încerc să-mi organizez ziua în acest ritm. Urăsc antrenamentele de dimineață, așa că, dacă pot, mă antrenez după ora 11, ca să beau cafeaua în liniște, să iau micul dejun și abia apoi să încep ziua”. Reporterul i-a adresat apoi o întrebare indiscretă Donnei: „Tu îți permiți lucruri interzise? Să te îmbeți, să ajungi acasă în zori, să mănânci junk food, să joci jocuri video, să dansezi până la epuizare, să sari în apă cu capul înainte, să te plimbi cu motorul?”. Donna a răspuns zâmbind: „Nu sunt genul ‘party girl’, îmi place cel mai mult să ies la cină cu prietenii. Dar iubesc spicy margarita și un vin bun. Totuși, e important pentru mine să mă culc la timp și să mă trezesc bine a doua zi. Ultima dată când am ieșit serios a fost la Paris, după medalie”, a dezvăluit Donna Vekic.
Victor Ponta: Când am intrat în UE nu ni s-a spus că nu mai putem să VOTĂM cu cine vrem noi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. ” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Președintele a susținut că la momentul în care România a fost inclusă în UE, țara nu era pregătită. În aceeași situație, a adăugat președintele, s-ar fi aflat și Bulgaria. Declarația acestuia a stârnit discuții în spațiul public, dar și reacții din partea politicienilor. Reacție la această declarație a avut și Victor Ponta. Acesta a spus că este o trăznaie completă această declarație. Ce înseamnă că nu a fost pregătită, se întreabă politicianul. Acesta compară situația prezentată de Nicușor Dan cu o situație ipotetică din sport în care Hagi s-ar fi plâns de Adrian Ilie că e nepregătit. Ponta a precizat că UE a dat mulți bani României. La fel de bine, UE, adaugă acesta, ar fi și luat mulți bani, dar și oameni din România. „Nu mă blochez, dar este o trăznaie. Scuză-mă, ce înseamnă asta? E ca și cum, Hagi ar spune: domnule, când l-am luat pe Adrian Ilie la echipa națională, nu era pregătit, domnule, la nivelul meu. Da, mă, dar așa funcționează lucrurile. Uniunea Europeană ne-a dat mulți bani și e foarte bine că suntem în Uniunea Europeană. Da, ne-a și luat foarte mulți, în special oameni, după care și bani. Deci nu e că i-a apucat vreo generozitate extraordinară. Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. Acuma, sigur, nu ne-au zis atunci… Aici, cu asta sunt de acord cu președintele nostru, Nicușor Dan. Nu ne-au zis atunci că n-o să mai avem voie să votăm ce vrem noi și să candidăm cum vrem noi. Au uitat să ne spună. Că noi votăm prost și că trebuie mereu noi să fim salvați.”, a explicat politicianul.
Valentin Stan: Cetățenii europeni au aceleași drepturi de vot ca cetățenii români cu condiționările din Constituție
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat diferențele dintre dreptul de vot al cetățenilor români și cel al cetățenilor europeni care trăiesc în România. El a detaliat articole din Constituție și din tratatele Uniunii Europene, arătând unde apar limitările și contradicțiile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dreptul de vot în Constituția României: limite pentru toți cetățenii Stan a început prin a explica prevederile articolului 36 din Constituție, care stabilește condițiile generale pentru exercitarea dreptului de vot. A enumerat categoriile de persoane excluse: minori, persoane aflate sub interdicție și condamnați. El a subliniat că aceste limitări se aplică atât cetățenilor români, cât și cetățenilor europeni rezidenți. Să vedem cum e cu dreptul de vot în Constituție. Ăsta e articolul 36 din Constituție. Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Am zis asta, nu? Deci aici e o categorie de vârstă care are limitare. Ăia sub 18 ani. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mentali puși sub interdicție, nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească la pierderea drepturilor electorale. Și ți-am scris jos. Deci în Constituția Românească există limitări, parte din condițiile de vot ale dreptului de vot pe categorie de populație: vârstă, bolnav mental, pus sub interdicție, condamnații. Aceste limitări pe categorie de populație sunt aceleași pentru cetățenii români, ca și pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Diferența majoră: structura votului pentru români și pentru europeni Analiza a mers mai departe către articolul 16 și articolul 148 din Constituție, dar și către articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Profesorul a explicat că românii pot vota la toate tipurile de alegeri, pe când cetățenii europeni rezidenți au drept de vot doar la locale și europarlamentare. Cetățenii Uniunii, care îndeplinesc cerințele legii organice, au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Ups! Deci, cetățenii europeni nu au drept de vot pe structura votului nelimitat ca cetățenii români. Pentru că cetățenii români pot vota și pentru președinte, și pentru Parlamentul Național, și pentru Parlamentul European, și pentru alegeri locale. În Constituția României există limitări ale dreptului de vot în ceea ce privește structura votului pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Aceștia pot vota doar pentru alegeri locale, spune Constituția. Ce adaugă tratatul european? Drept de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European.
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Secretarul Apărării din SUA a distribuit un video în care pastori spun că femeile nu ar trebui să aibă drept de vot
Materialul, de aproape șapte minute, îl prezintă pe pastorul Doug Wilson, cofondator al rețelei de biserici Communion of Reformed Evangelical Churches (CREC) din Idaho, declarând că își dorește ca SUA și întreaga lume să fie „creștină” și că femeile nu ar trebui să aibă drept de vot, scrie The Guardian. Un alt pastor intervievat, Toby Sumpter, a spus că, în viziunea lui, votul ar trebui exprimat de „șeful gospodăriei”, de obicei soțul, după consultarea cu familia. O enoriașă intervievată a afirmat că își consideră soțul capul familiei și că „i se supune”. În același reportaj, Wilson respinge și ideea ca femeile să ocupe funcții de conducere în armată sau roluri de luptă în prim-plan. Hegseth a distribuit reportajul cu mesajul „All of Christ for All of Life” („Tot Hristosul pentru toată viața”). Potrivit CNN, el este membru al unei biserici afiliate CREC, iar un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat că Hegseth „apreciază multe dintre scrierile și învățăturile lui Doug Wilson”. Reacțiile nu au întârziat. Doug Pagitt, pastor și director al organizației progresiste Vote Common Good, a descris aceste idei drept „foarte îngrijorătoare” și reprezentative pentru „grupuri extremiste ale creștinismului”. Gestul lui Hegseth vine pe fondul intensificării eforturilor administrației Trump de a promova naționalismul creștin, cu măsuri precum înființarea unui birou pentru credință la Casa Albă și a unui grup de lucru federal împotriva așa-numitului „bias anti-creștin” în instituțiile guvernamentale. În plus, Hegseth a organizat, în luna mai, primele slujbe de rugăciune creștină în incinta Pentagonului în timpul programului de lucru, invitând angajați și militari prin emailurile oficiale ale instituției. Acțiunile sale ridică întrebări privind separarea Bisericii de stat, un principiu consacrat de Primul Amendament al Constituției SUA.
Fostul președinte, Traian Băsescu, a votat alături de soție: Este o zi DECISIVĂ. Poporul se va pronunța
Traian Băsescu și-a exercitat dreptul la vot la Colegiul Național „Aurel Vlaicu” din Capitală. Fostul președinte pentru două mandate consecutive a venit însoțit de soția sa, Maria Băsescu. „Probabil, astăzi, se va pronunța poporul. Dacă opțiunea e pro-Moscova, se va vota un candidat, dacă opțiunea va fi pro-atlantică, se va vota un candidat. Este o zi decisivă”, a spus fostul șef al statului. La ora 10:00, prezența la vot în țară și în diaspora este de peste 14%, adică peste 2,5 milioane de români care s-au prezentat la urne. Pentru diaspora, votarea se desfășoară pe parcursul a trei zile, cu închiderea urnelor la ora 21:00, ora României. În primul tur din 4 mai, prezența la vot a fost de 53,21%, comparativ cu 49,87% la turul doi din 2019. Aproximativ 1,1 milioane de tineri între 18-22 ani vor vota pentru prima dată. Foto: Mediafax – Liviu Untaru, arhivă 2014 CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Votul masiv din diaspora prevestește un RECORD ISTORIC la Prezidențialele 2025
Raportul de prezență la vot în diaspora la turul doi se menține la peste 86% față de turul unu, același de la deschiderea primelor secții de votare din stăinătate. La ora 18.00, AEP a raportat peste 550.000 de voturi, peste 3% din totalul românilor cu drept de vot. Iar trendul rămâne constant. Peste 550.000 de români au votat, până sâmbătă după-amiază, la secţiile de votare deschise în străinătate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Astfel, până sâmbătă la ora 18.00, pe listele suplimentare au votat 512.342 de persoane, faţă de circa 270.000 până la aceeaşi oră, în primul tur. Cele mai ridicate prezenţe la vot se înregistrează în Marea Britanie, Germania şi Italia. Cele mai ridicate prezenţe la vot se înregistrează în Marea Britanie – 82.988 de votanţi, Germania – 81.732, Italia – 78.172, Republica Moldova – 63.542 de persoane şi Spania – 54.431. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, sâmbăta la ora 17.00, erau 270.625 de persoane care votaseră la secţiile din străinătate. Lor li se adăugau 4.106 de voturi prin corespondenţă, deci totalul era de 274.731. ”Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că votarea în străinătate în turul al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 s-a reluat sâmbătă, 17 mai 2025, şi decurge în condiţii bune în toate cele 965 de secţii de vot din afara ţării. Nu s-au înregistrat disfuncţionalităţi în cadrul secţiilor de vot, nici aglomerări sau incidente, iar procesul electoral se desfăşoară în deplină legalitate şi transparenţă”, a transmis MAE, sâmbătă după-amiază. Conform Legii nr. 370/2004 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2025, MAE a luat măsurile logistice necesare astfel încât alegătorii români din străinătate să îşi poată exercita neîngrădit dreptul la vot, expresie fundamentală a democraţiei şi a dreptului constituţional de a alege. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că la alegerile prezidenţiale pot vota la secţiile organizate în afara ţării străinătate toţi cetăţenii români cu drept de vot care se află în străinătate, pe baza unui act de identitate emis de autorităţile române şi aflat în perioada de valabilitate. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte importanţa respectării tuturor prevederilor legale cu privire la participarea la procesul de vot. Citiți și: Maneaua lui Dani Mocanu, distribuită de scriitorul Mircea Cărtărescu, a „încins” rețele de socializare. De ce a fost ștearsă postarea Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
George Simion: Nu am deloc emoții privind rezultatul alegerilor de duminica viitoare, atâta timp cât ele sunt CORECTE
„Nu am deloc emoții privind rezultatul alegerilor de duminica viitoare, atâta timp cât ele sunt corecte și libere (și ne vom lua toate măsurile de precauție ca acest lucru să se întâmple)”, a transmis liderul AUR, George Simion. George Simion a publicat duminică, pe blogul său, un mesaj amplu în care se adresează susținătorilor lui Nicușor Dan. „În momentul când scriu aceste rânduri sunt în zborul Ryanair Londra-București, după o zi încărcată în comunitatea românilor din Londra. (…) Nu e vorba despre mine absolut deloc în această candidatură, ci despre un popor român care s-a trezit și care nu mai reacționează deloc la stimulii de manipulare în masă la care a fost supus până în prezent. Ce mă frământă acum e ce facem din 19 mai încolo cu voi. Care voi? O parte din cei care vă pretindeți educați, civilizați, europeni, dar dovediți exact contrariul. Zic o parte dintre voi pentru că, printre pozele făcute cu simpatizanții de la bord, am făcut una și cu un coleg de generație (1987, tot bucureștean, el făcuse Vianu, eu Lazăr) care votează Nicușor Dan dar a știut să îmi strângă mâna și, pe lângă poză, să dialogheze acceptând că reprezentăm două curente ideologice diferite”, a precizat președintele AUR. „Să o luăm în ordine…” George Simion a mărturisit că dublul standard îl supără de multe ori. „Sunteți exact ce îi acuzați pe votanții noștri/militanții noștri că sunt: subiectivi, cu ochelari de cal, rasiști, homofobi etc. O stimabilă doamnă care a trăit o viață din fonduri Soros (și chiar m-a întrebat dacă eu nu vreau să obțin asemenea surse de venit) a dat o declarație în care ne-a numit fasciști și crede că trei sferturi din aeronava în care sunt ar trebui lipsiți de dreptul de a vota pentru că reprezintă Diaspora. Când HotNews devine G4Media în termenii de comparație NewMedia, simt că rămân fără aer: nu mai există puncte de mijloc, rămânem fără mese rotunde unde să încercăm măcar să găsim consensul și abia asta este cu adevărat periculos și ne poate duce în repetarea totalitarismelor dintre cele două războaie mondiale”, a precizat el. În mesajul său, liderul AUR a vorbit și despre votul din afara țării. „Diaspora era bună când vota cu Băsescu și Iohannis. Când a votat masiv în 2020 AUR, permițându-ne să intrăm în Parlament, și acum când obținem majorități absolute, sunt numiți peiorativ căpșunari și badante, o pleavă a societății de care lor, așa-zișilor europeni, le pute. Încearcă să se țină de nas, totuși, și și-au făcut scripturi de PR (nu de marketing) despre cum să vorbească cu cei mai puțin duși la școală: ce să spui chelnerilor, taximetriștilor, coafezelor ca să le schimbi votul. Nu, nu e o glumă proastă, ci chiar un ghid dat către voluntarii USR. Ce nu înțeleg ei este că nu studiile determină inteligența, ci doar îți pot da (sau nu) unele competențe. Atitudinea aceasta de superioritate, nebazată pe realitate, dă doar măsura îngâmfării specifice ultimului locatar de la Cotroceni. România nu stă pe Reddit și nu are nevoie prioritar de traininguri privind metodele moderne de contracepție, ci de eliminarea disparităților sociale și eradicarea efectivă a sărăciei și excluziunii sociale. Doar în felul acesta nu vom mai avea ceea ce generic numim mame minore”, a menționat liderul AUR. George Simion denunță comentariile rasiste din mediul online: „Am primit atâtea comentarii rasiste din partea unor oameni care se pretind educați că îmi vine, efectiv, greață, și nu aș vrea să fiu măcar o zi în țara mea în pielea unui cetățean cu pielea mai închisă. De la garoi la cioricosan, la țigan împuțit, am fost numit în toate felurile din 5 mai încoace. Ca să evite cenzura, de la Reddit până la Tiktok, pe toate rețelele de socializare, războinicii din bula adversă au început să pună emoticoane cu… CIORI. Asta nu vine de la PLEAVĂ, cum ne numesc ei, de la PRECARIAT, ci de la profesori universitari precum Adrian Papahagi. E bine totuși, e o lecție de viață: până acum nu credeam că România este o țară rasistă. Și, de multe ori, necivilizată, neasumată și homofobă”. „Îi felicit pe susținătorii mei prezenți la dezbaterea de la EuroNews, au știut să nu înjure și să nu strige către adversar în Aula Politehnicii. Mi-aș dori mult ca același lucru să se întâmple și în aulele Universității și ASE-ului. Unul din susținătorii lui Nicușor Dan striga la mine CE FACE ȘOFERUL? Și apoi a insistat ȘOFERUL! ȘOFERUL! – remarcă, care făcea referire la invențiile Dianei Iovanovici – Șoșoacă despre un șofer imaginar cu care m-ar fi văzut ea în pat. Dacă în locul meu era o persoană mai sensibilă sau care chiar avea alte preferințe sexuale, cum s-ar fi simțit? Poate un rrom sau un gay să spună asta public în societatea noastră azi când exact acea aripă care se pretinde PROGRESISTĂ are un asemenea comportament? Este curentul de opinie care militează pentru drepturile minorităților sexuale reprezentant cu doi candidați care au votat (și au votat DA, doar că unul nu își asumă acest lucru) la referendumul pentru familie, ba chiar au un istoric de declarații care pot fi lejer catalogate ca fiind homofobe?” Nici Ciucă, nici Dinescu nu și-au cerut scuze în octombrie la un episod similar. (https://georgesimion.ro/solicit-candidatului-pnl-nicolae-ciuca-sa-se-delimiteze-de-urgenta-de-mircea-dinescu/) Nici nu s-a retras din viața publică cum a promis bardul de la Cetate. Nu o va face nici Nicușor Dan acum, portretizat fals ca un tip onest”, mai precizează el. „Scopul scuză mijloacele?” „Îi girați evidentele probleme de integritate a lui Nicușor Dan de frica bau-baului numit EXTREMISTUL SIMION? Îl cocoloșiți și nu îl întrebați despre numele celor care stau, financiar, în spatele lui? Vă faceți frate cu dracul până treceți puntea? Fie că e vorba de Simonis, Vasile Blaga sau corupții din UDMR. Călcați pe cadavre ca să vă atingeți scopul? Faceți-o, dar fiți profesioniști măcar: asocierile cu Simonis și Blaga nu vă vor ajuta candidatul să câștige alegerile, la fel cum în ultimii 20 de ani niciun candidat RTV sau Antena3 nu a câștigat alegerile prezidențiale în