Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
Lumea se schimbă, Europa privește de la margine. Noua ordine mondială
Temele economice domină summit-ul Trump-Xi, confirmat și de cortegiul de oameni de afaceri care îl însoțește pe președintele american. Istoria arată că relațiile dintre state au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, notează La Stampa. Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei. Beijingul a răspuns blocând exporturile de pământuri rare, componente esențiale ale industriei americane. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a redus tensiunea fără să o rezolve. Diagnosticul greșit al Washingtonului Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrag capital din restul lumii, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în creștere continuă. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, avertizează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și lovesc propriii alegători ai lui Trump. Europa, la capătul unei lumi confortabile Decenii la rând, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump o accelerează, dar procesul a început înainte de el. Chiar dacă administrația actuală ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și reorienteze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, odată criticate, revin pe agendă. „Confruntarea sino-americană va fi lungă. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, conchide autorul analizei.
Ion Cristoiu: Iran are 3 forțe la conducere. Cât trăia Khamenei, toți ajungeau la ei. Acum americanii nu știu cu cine să mai discute
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Acesta vorbește despre structura civilă, religioasă și militară care reprezintă cele trei puteri. Jurnalistul a mai adus în discuție și faptul că Administrația Americană nu știe cu cine să discute pentru încheierea războiului. Cristoiu presupune că Trump ar fi plecat în China pentru a se sfătui cu Xi Jinping, în legătură cu Iranul. „Marea problemă a Administrației Americane este că n-are cu cine sta de vorbă. Eu cunosc încă din timpul războiului din Irak structurile. Deci, acolo a fost o structură religioasă foarte puternică a lui Khamenei, care avea și autoritate. Ea este paralelă cu structura civilă: președinte, premier și cu structura aia militară. Deci sunt trei forțe. Câtă vreme a fost bătrânul Khamenei, nu conta funcția. Toți ajungeau la el. Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine? Fiecare dintre structurile alea vrea să discute separat. Am fost în Iran în 2011 și arăta cam ca la noi în 1990. Este foarte important să fii obișnuit cu Orientul ca să înțelegi Iranul. Pentru că și atunci când te uiți la Istanbul este la fel. Am fost într-unul dintre cele mai mari orașe turistice ale lor. Mi s-a părut că arăta ca în anii 90 la noi. Este foarte greu să spun dacă ei erau nemulțumiți sau nu.”, a declarat jurnalistul.
Senatorii americani îl îndeamnă pe Trump să fie ferm în negocierile cu Xi Jinping în ceea ce privește construcțiile navale
Îndemnul a fost făcut într-o scrisoare deschisă, transmisă președintelui SUA de către democrații Tammy Baldwin din Wisconsin și Mark Kelly din Arizona, precum și republicanii Tim Scott din Carolina de Sud și Todd Young. Legislatorii au precizat că că eforturile depuse de China de zeci de ani pentru a „decima industria navală americană” impun aplicarea la maxim a măsurilor comerciale ale Statelor Unite, potrivit Reuters. Trump se va întâlni cu președintele Xi Jinping în China în perioada 14-15 mai pentru un summit care va fi dominat de războiul cu Iranul, care a tensionat și mai mult relațiile dintre SUA și China. Beijingul rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian, în ciuda presiunilor din partea administrației Trump. Reamintim că, în luna aprilie 2025, SUA au anunțat pentru prima dată introducerea unor taxe portuare, cu scopul de a slăbi strânsoarea Chinei asupra industriei maritime mondiale, după ce o anchetă americană a concluzionat că dominația Chinei în sectoarele maritim, logistic și al construcțiilor navale se bazează pe practici neloiale. „Statele Unite se află într-un moment de cotitură și nu pot ceda teren suplimentar Republicii Populare Chineze”, se arată în scrisoarea citată de Reuters. „Vă îndemnăm să adoptați o poziție fermă în cadrul acestor negocieri, în timp ce colaborăm pentru a adopta măsuri comerciale corective și pentru a promova Legea SHIPS for America, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile”, a fost îndemnul transmis de senatorii americani. Cota Chinei în industria navală a crescut vertiginos în ultimii ani Cota Chinei în industria mondială a construcțiilor navale este evaluată la 150 de miliarde de dolari. Cota a crescut vertiginos la peste 50 % în 2023, de la aproximativ 5 % în 2000. Creșterea s-a datorat, în mare parte, subvențiilor guvernamentale, în timp ce constructorii navali americani, odată dominanți, au văzut cum cota lor a scăzut sub 1 %. După China, următoarele țări care sunt lideri de piață în industria de construcții navale sunt Coreea de Sud și Japonia. Amenințarea cu taxele impuse de SUA a dus la o scădere temporară de 25% a comenzilor către șantierele navale chineze în primăvara anului trecut, deși comenzile au revenit mai târziu în cursul anului, după ce taxele au fost amânate, au scris senatorii. „Scăderea bruscă a comenzilor de transport maritim din China arată că, atunci când administrația dumneavoastră ia măsuri în această privință, industria maritimă globală acordă atenție”, au scris senatorii, calificând taxele portuare drept „un pas urgent și esențial necesar pentru dezvoltarea bazei industriale a SUA, extinderea economiei și protejarea securității naționale”, se mai arată în documentul transmis de senatori.
Beijingul ar putea încerca să influențeze poziția SUA în timpul întâlnirii Trump-Xi, avertizează spionajul din Taiwan
„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. „Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen.
China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului. În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”. Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride. Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie, în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe sugerează că vizita lui Trump în China va fi amânată. Ce anunță ministerul de Externe de la Beijing
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat reporterilor într-o conferință de presă organizată luni că președintele Donald Trump și-ar putea amâna călătoria în Republica Populară Chineză programată la finalul lunii martie și a dezvăluit că admnistrația prezidențială le solicită țărilor membre NATO să i se alăture în rezvolvarea crizei din Strâmtoarea Ormuz. „Există posibiltiatea ca deplasarea să fie amânată. Vă vom ține la curent, dar conersația dintre cei doi lideri va avea loc, deci cât mai curând vom avea noutăți, vă vom da noi date. În acest moment, președintele așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Data s-ar putea schimba. În postura de comandantul suprem al armatei, prioritatea sa este să se asigure de succesul Operațiunii Epic Fury”, a spus Karoline Leaitt. Trump este mai preocupat de succesul operațiunii din Iran Ea a reiterat apelul lui Trump pentru China și NATO să se alăture în eforturile Statelor Unite de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. „Cred că președintele are dreptate absolută să facă apel la aceste țări să ajute mai mult SUA în a redeschide Strâmtoarea Ormuz, pentru a opri acest regim terorist să mai ne blocheze fluxul de energie”. Reacția Chinei Când a fost rugat să comenteze știrile din presă referitoare la amânarea vizitei planificate a președintelui american Donald Trump în China, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că șeful de stat „joacă un rol de călăuzire strategică de neînlocuit în relațiile sino-americane”. „Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus ministrul, potrivit Global Times. Știre în curs de actualizare
Cumpără european. Franța vrea ca UE să impună taxe mai mari pe importurile de produse ieftine made in China
Franța intenționează să propună Uniunii Europene să impună taxe mai mari pentru produsele „made in China” pentru a contracara valul de importuri ieftine, susține un raport strategic al guvernului francez publicat luni. Raportul a fost elaborat de Haut-Commisariat t à la Stratégie et au Plan, iar potrivit analizei, sectoarele centrale și fundamentale economiei Uniunii Europene, de la automobile la produse chimice și baterii, sunt amenințate în mod direct de forța producției chinezești. Un sfert din exporturile Franței și 2/3 din producția Germaniei sunt amenințate de concurența chineză, scrie Reuters. Financial Times susține că Uniunea Europeană s-ar putea inspira după politica „cumpără american” (Buy American) a președintelui american Donald Trump. Politica „cumpără european” (Buy European) ar schimba radical poziția UE față de marile puteri concurente, acestea fiind SUA cu „tarifele punitive” și China, care a „cucerit” Occidentul cu produsele sale ieftine și care a devenit un concurent dur în domeniul industriei high-tech. Însă, regula „cumpără european” ar putea diviza Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, avertizează Financial Times. S-ar putea discuta despre subiectul concurenței internaționale la summitul din Belgia de săptămâna viitoare. Liderii UE vor propune intensificarea eforturilor pentru ca blocul eurooean să se afirme în fața competitorilor.
Xi Jinping le interzice oamenilor de afaceri chinezi să mai investească într-o țară aflată în război în Gaza: A devenit o zonă de risc pentru China
Republica Populară Chineză a interzis investițiile în Israel de la începerea războiului din Fâșia Gaza cu Hamas din 2023, care ulterior a escaladat într-un conflict regional cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Yemen și în multiple confruntări cu Iranul între 2024 și 2025. Anul trecut, China adenunțat intensificarea operațiunilor israeliene din Fâșia Gaza, exprimându-și susținerea pentru încetarea imediată a ostilităților și găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului. Încă din 2021, de când un delegat chinez la ONU a acuzat Israelul de crime de război în Fâșia Gaza, relațiile dintre cele două țări s-au răcit după ce China și-a declarat susținerea față de palestinieni și regimul clerical din Iran, ambele aflate în război cu Israel. China consideră Israel drept „zonă de mare risc” pentru investitori Beijing a clasificat Israel ca „zonă de mare risc”. Restricția a fost confirmată în dosarele instanței de către un fond de investiții chinez, care a invocat instrucțiuni guvernamentale ca motiv pentru care nu poate continua cu noi tranzacții, informează Ynet. Până în 2023, China a fost al doilea cel mai mare partener comercial după SUA, volumul comerțului a crescut de la 50 de milioane de dolari la 10 miliarde de dolari în 2013, fiind comercializate tehnologii și arme. China a sprijinit de mult timp cauza statului Palestina împotriva Israelului. Potrivit CNN, în noiembrie 2023, un scandal major a izbucnit între cele două țări după ce au fost sesizate mai multe hărți online ale companiilor chineze, ca Baidu și Alibaba, care au omis numele Israelului pe hartă. În schimb, denumirile Palestinei și a altor țări arabe erau evidențiate. JPPI scrie că China ar fi devenit în ultimii ani un „focar de antisemitism”. Din 2020, China a adoptat o poziție publică mai ostilă față de Israel și a sfătuit contactele israeliene să adopte un profil discret în China, care și-a extins prezența în Orientul Mijlociu. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului”
Xi Jinping cere o lume egală și multipolară în discuția cu președintele Uruguayului
Președintele Chinei, Xi Jinping, a discutat marți cu liderul Uruguayului, Yamandu Orsi, despre relațiile de cooperare de la nivel internațional. Potrivit unui raport media, cei doi au discutat despre rolul comun al statelor sale într-o ordine internațională mai echitabilă, scrie Reuters. În cadrul întâlnirii, Xi Jinping a afirmat că China și Uruguayul ar trebui „să colaboreze pentru a promova o lume multipolară egală și ordonată și o globalizare economică incluzivă și universal benefică”. Președintele chinez a legat acest mesaj de obiectivul complex al Beijingului, care vizează construirea unei comunități cu un viitor pentru omenire. A fost prima deplasare a unui lider sud-american la Beijing după evenimentele din ianuarie, când Statele Unite au invadat Venezuela și l-au capturat pe Nicolas Maduro. Întâlnirea are loc după mai multe vizite ale unor lideri occidentali în China, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer, prim-ministrul canadian Mark Carney și prim-ministrul finlandez Petteri Orpo. Yamandu Orsi a explicat scopul deplasării sale într-un mesaj publicat pe Facebook, la scurt timp după sosirea la Beijing. El a declarat că vizita urmărește „să împuternicească Uruguayul în lume și să genereze oportunități, investiții și dezvoltare”. Președintele uruguayan conduce o delegație de aproximativ 150 de persoane, cu lideri de afaceri, într-o vizită care va dura până pe 7 februarie și care va include și orașul Shanghai. Trecutul arată că există o legătură puternică între cele două state. China a fost principala destinație pentru exporturile Uruguayului în 2025, incluzând produse agricole precum celuloza de lemn, soia și carnea de vită. În prima jumătate a anului 2025, Uruguay a raportat un excedent comercial de 187,1 milioane de dolari în relația cu China.