Trump i-ar fi propus lui Xi să cumpere arme americane. Dezvăluirea ambasadorului SUA în China
Potrivit ambasadorului american în China, Trump l-a întrebat pe liderul chinez dacă este interesat să cumpere arme din Statele Unite, scrie AP. David Perdue a făcut dezvăluirea într-un interviu acordat presei, la câteva zile după vizita de stat a lui Xi în SUA. Ambasadorul nu a precizat când a avut loc discuția. Trump a legat oferta de vânzările de arme către Taiwan Perdue a explicat că Trump continuă să susțină vânzările de armament către Taiwan, în ciuda opoziției Beijingului. Potrivit ambasadorului, președintele american i-ar fi spus lui Xi că Statele Unite vând arme mai multor țări din întreaga lume și, la un moment dat, l-ar fi întrebat dacă și China dorește să cumpere. „El chiar l-a întrebat pe președintele Xi dacă ar vrea să cumpere”, a declarat Perdue. Declarația vine în contextul în care Beijingul cere Washingtonului să oprească vânzările de arme către Taiwan. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și se opune sprijinului militar american acordat insulei. Statele Unite nu recunosc Taiwanul ca stat independent, dar legislația americană prevede furnizarea mijloacelor necesare pentru apărarea insulei. Washingtonul este principalul furnizor de armament al Taiwanului. Trump i-a oferit lui Xi Jinping o primire spectaculoasă la Washington. Sursa foto: X Beijingul cere oprirea vânzărilor de arme către Taiwan Problema armamentului pentru Taiwan a fost discutată și în cadrul întâlnirilor recente dintre Trump și Xi. China a cerut în repetate rânduri Washingtonului să oprească vânzările de arme către Taipei. Înaintea vizitei lui Xi la Washington, Reuters relata că liderul chinez urma să insiste asupra acestui subiect în discuțiile cu Trump. Administrația americană a aprobat în decembrie un pachet de arme pentru Taiwan în valoare de 11 miliarde de dolari. Un alt pachet, de aproximativ 14 miliarde de dolari, a fost amânat. Trump a descris anterior vânzările de arme către Taiwan drept un posibil instrument de negociere cu Beijingul. În discuțiile private de la Casa Albă de săptămâna trecută, Xi i-ar fi cerut lui Trump să se opună independenței Taiwanului, potrivit presei de stat chineze.
Creștere economică alături de China. Viorica Dăncilă explică
Fostul premier al României, Viorica Dăncilă, a prezentat pentru Gândul o serie de domenii-cheie care ar putea beneficia de evoluții semnificative, dacă România ar implementa o cooperare mai aprofundată cu Republica Populară Chineză. De la apicultură și industria alimentară la domenii precum medicina și tehnologia, parteneriatele bilaterale ar putea revitaliza economia României, iar o serie de avantaje evidente ar fi de partea antreprenorilor români. Viorica Dăncilă, care este președintele Casei Româno-Chineze, a subliniat faptul că în România există mulți antreprenori, ale căror produse ar putea fi, astfel, importate de partenerii chinezi. Fostul premier a transmis că, pe de-o parte, pozițiile rezervate ale României în relația cu China se datorează deficitului balanței comerciale a țării noastre, în favoarea Chinei. „Eu cred că trebuie să o dezvoltăm pe toate palierele care fac eficientă această cooperare în ambele sensuri. Noi știm că balanța comercială este în favoarea Chinei, dar mai știm faptul că nici România nu a făcut un efort susținut pentru a reduce acest deficit de balanță comercială. Eu cred că sunt domenii cu potențial care pot… pot fi stimulate și care pot aduce un plus pentru ambele părți. Pe de o parte, noi ne raportăm doar la balanța comercială și spunem că e un deficit în favoarea Chinei. Eu nu sunt de acord că trebuie să reducem acest deficit prin a opri produse din China care să vină în România, ci prin a stimula ca noi să mergem pe piața chineză și să fim competitivi. Și aici un prim pas ar fi spre agricultură și industria alimentară, pentru că avem produse de calitate, avem produse ecologice foarte căutate pe piața chineză, avem producători care nu au unde să-și vândă produsele, deci ar fi un ajutor și pentru producători și cred că acest pas ar fi unul important. În timpul mandatului am semnat pentru exportul de miere. Acum, înainte de căderea guvernului, am văzut că a fost un memorandum pe produsele lactate. Dar acest lucru, semnarea unor memorandumuri, nu este suficientă, trebuie să avem grijă ca aceste lucruri să fie puse în practică”, a explicat fostul premier pentru Gândul. Îmbunătățirea cooperării cu China, avantaje pentru fermierii și agricultorii din România Agricultura reprezintă domeniul care ar putea beneficia de cele mai mari avantaje ale apropierii economice dintre România și Republica Populară Chineză, în timp ce antreprenori din diferite domenii de activitate ar avea oportunitatea de a-și livra produsele sau serviciile către companiile chineze. Viorica Dăncilă a reiterat o parte dintre avantajele unei cooperări mai extinse și în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului pentru Cooperare Economică România-China. „Pe lângă produsele din agricultură, cred că avem și foarte mulți antreprenori care au produse de calitate și pe care le putem duce spre piața chineză. Ei bine, acest forum a avut ca obiectiv punerea în… legătură a unor antreprenori din România, cât și a unor companii din China. Eu cred că această punere în legătură trebuie să aibă efectele pe care le dorim, nu numai o discuție în cadrul unei săli, ci să ducem mai departe ceea ce ne propunem, adică să vedem parteneriate între companii și între antreprenori, pentru că aceste parteneriate ajută și antreprenorii români care sunt într-o situație dificilă, dar ajută și România, pentru că un export de produse cu valoare adăugată este un lucru foarte bun. Pe de altă parte, să mai vedem domeniile cu potențial, pentru că și cooperarea pe diferite domenii, și aici mă refer la inteligența artificială, tehnologie, medicină, pot fi un plus pentru ambele părți, mai ales pentru România, care are nevoie de o tehnologie mai avansată. Eu cred că toate aceste lucruri depind nu numai de voința antreprenorilor, nu numai de implicarea grupului de prietenie din Parlamentul României condus de domnul Corendea sau de implicarea Casei Româno-Chineze, ci depinde și de instituțiile din România care trebuie să impulsioneze această cooperare”, a transmis Viorica Dăncilă. Exemplul marilor puteri: vizita președintelui Xi Jinping în SUA Fostul premier a menționat importanța de a înțelege avantajele care survin în urma îmbunătățirii relațiilor bilaterale și a dat exemplu deschiderea lui Donald Trump pentru dialogul cu Republica Populară Chineză. Președintele Xi Jinping a aterizat, astăzi, în Statele Unite pentru o întrevedere cu Donald Trump. „Vedem chiar astăzi vizita președintelui Xi Jinping în Statele Unite, vedem dorința de cooperare între marile puteri, vedem dorința de cooperare între state europene și China, și aici mă refer la Franța, Germania, Spania, Polonia. E bine, aș dori să luăm exemplu de bune practici și România să procedeze în mod asemănător. Aș vrea să văd un prim-ministru al României care să meargă cu oameni de afaceri în China, aș vrea să văd o vizită a președintelui României în China, astfel încât să dăm încredere cooperării dintre țările noastre”, a conchis Viorica Dăncilă pentru Gândul.
Xi Jinping a ajuns la Washington, unde Donald Trump l-a întâmpinat personal la baza Andrews. Cei doi lideri discută relația SUA-China privind comerțul, inteligența artificială, precum și situația din Iran
Aceasta este prima vizită de stat a lui Xi la Washington din ultimul deceniu și are loc pe fondul unor dispute între SUA și China privind comerțul, inteligența artificială, Iranul și Taiwanul. Trump și prima doamnă Melania Trump au participat la ceremonia de sosire a lui Xi și a soției sale, Peng Liyuan, la baza militară din apropierea capitalei americane. Xi a fost primit pe aeroport, apoi delegația chineză a intrat în programul oficial al vizitei, care include joi o ceremonie la Casa Albă, inspecția trupelor și un dineu de stat. Melania Trump a explicat decizia soțului său de a-l întâmpina personal pe Xi. „Au o relație foarte bună. Vine pe teritoriul nostru și trebuie să-i primim cu cel mai mare respect”, a spus ea într-un interviu acordat Fox News. Vizita are loc după deplasarea lui Trump în China, în luna mai, când liderul american a fost primit cu o ceremonie amplă la Beijing. Vicepreședintele chinez Han Zheng l-a întâmpinat atunci pe Trump, iar autoritățile chineze au organizat o gardă de onoare, o fanfară militară și o ceremonie cu sute de copii care au fluturat steagurile celor două țări. Comerțul, tehnologia și Iran, printre principalele teme Trump și Xi urmează să aibă joi discuții private la Casa Albă. Pe agenda relației bilaterale se află probleme comerciale, accesul la minerale de pământuri rare, inteligența artificială, precum și situația din Iran și cea din Taiwanul. Reuters relata înaintea vizitei că negocierile urmăresc menținerea unei forme de „stabilitate strategică” între cele două puteri. Secretarul de stat american Marco Rubio a apărat necesitatea dialogului direct cu Beijingul. „Ideea că nu am interacționa cu ei la cel mai înalt nivel este iresponsabilă. Este revoltător. Trebuie să o facem”, a declarat Rubio la New York, potrivit Associated Press. El a descris SUA și China drept cele mai mari două economii ale lumii și, probabil, cele mai puternice două puteri militare. Un program încărcat de ceremonii După întâlnirile oficiale de joi și dineul de stat de la Casa Albă, Xi și Peng Liyuan urmează să revină vineri la reședința prezidențială americană pentru un ceai privat cu Trump și Melania Trump. Cei doi lideri urmează apoi să viziteze Arhivele Naționale, unde vor vedea documente istorice despre relațiile dintre Statele Unite și China. Dineul de stat îi va reuni pe lideri politici și oameni de afaceri din industria tehnologiei, între invitați fiind directorii unor companii precum Nvidia și SpaceX. Prezența reprezentanților marilor companii reflectă și importanța pe care o au relațiile economice și tehnologice în dialogul dintre Washington și Beijing.
Speculații despre sănătatea lui Xi Jinping: Președintele chinez ar fi suferit un AVC. Informațiile, neconfirmate de oficiali
Wanjun Xie, un dizident chinez, a susținut într-o postare pe X că Xi Jinping a leșinat în timpul summitului BRICS de la New Delhi, notează Nation Thailand. Informația nu a fost confirmată de oficiali Xie a spus ulterior că președintele chinez a suferit un accident vascular cerebral ischemic sever. Nu a existat nicio informație credibilă care să susțină afirmația, iar postarea a primit o notă comunitară pe X, semnalând-o ca fiind inconsistentă cu faptele. Itinerariul publicat de China plasează plecarea lui Xi în ultima zi a vizitei sale anunțate la summit. Programul nu susține sugestiile conform cărora și-ar fi întrerupt în mod neașteptat șederea. Cu toate acestea, nu poate stabili starea sa medicală după întoarcerea la Beijing. Xie a susținut că, după ce s-a întors în China, președintele chinez a fost transportat de la aeroportul din Beijing cu un elicopter militar la Spitalul General al Armatei Populare de Eliberare, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Spitalul 301. Xie a mai susținut că o echipă de experți l-a diagnosticat pe Xi cu un accident vascular cerebral ischemic. Conform relatării sale, Xi a ales să se întoarcă la Beijing în loc să se interneze în spitalul din India, ceea ce l-a făcut să piardă o perioadă critică de tratament. Nici diagnosticul, nici pretinsa întârziere a tratamentului său nu au fost confirmate. Xie a sugerat, de asemenea, că presupusa boală ar putea afecta o posibilă vizită a lui Xi în Statele Unite la sfârșitul lunii septembrie. Nici această informație nu a fost confirmată. Până joi, nicio sursă oficială chineză sau indiană nu confirmase că Xi a leșinat, a suferit un accident vascular cerebral sau a fost spitalizat.. Beijingul nu emisese niciun anunț care să identifice un diagnostic de accident vascular cerebral sau să confirme internarea sa la Spitalul 301, în urma vizitei în India. Nu se cunoaște starea de sănătate a lui Xi Jinping Absența unui anunț oficial nu poate, în sine, stabili dacă Xi a avut o urgență medicală privată. De asemenea, relatările oficiale de călătorie nu oferă nicio evaluare independentă a stării sale de sănătate după sosirea sa la Beijing. Acuzațiile lui Xie includ un diagnostic specific, transport de urgență, decizii privind tratamentul și posibile consecințe pentru călătoriile viitoare. Relatarea sa nu a fost însoțită de dosare medicale, declarații de spital sau alte documente verificabile independent pentru a susține aceste afirmații.
Trump acuză China că a încercat să influențeze alegerile din SUA, dar pregătește în continuare o vizită de stat pentru Xi Jinping
Președintele american Donald Trump a acuzat China că s-ar afla în spatele „celei mai mari compromiteri a datelor electorale din istorie”, susținând că Beijingul a încercat să îi afecteze șansele la alegerile prezidențiale din 2020, potrivit CNN. În ciuda acuzațiilor, Casa Albă continuă pregătirile pentru o vizită de stat a liderului chinez Xi Jinping la Washington. Trump: „China voia să pierd alegerile” Într-un discurs susținut la Casa Albă, Trump a afirmat că Republica Populară Chineză ar fi încercat să influențeze scrutinul prezidențial din 2020. „Guvernul chinez voia ca președintele SUA să piardă următoarele alegeri”, a declarat liderul american, susținând că Beijingul îl considera un adversar din cauza tarifelor comerciale impuse Chinei și a politicii sale externe. Trump a făcut referire la o opinie minoritară din comunitatea americană de informații, însă nu a prezentat dovezi care să confirme că autoritățile chineze au modificat rezultatul alegerilor. Vizita lui Xi Jinping rămâne în plan La doar o zi după declarațiile lui Trump, un oficial al Casei Albe a precizat că pregătirile pentru vizita de stat a președintelui chinez Xi Jinping, programată peste aproximativ două luni, continuă fără modificări. Administrația americană nu a anunțat eventuale sancțiuni sau alte măsuri împotriva Chinei ca răspuns la acuzațiile formulate de Trump. Mai mult, președintele american a sugerat, la un eveniment dedicat Cupei Mondiale, că Statele Unite și China ar putea găzdui împreună o ediție viitoare a competiției, fără a aminti acuzațiile făcute anterior. Beijingul respinge acuzațiile Ministerul de Externe al Chinei a respins afirmațiile lui Trump, calificându-le drept lipsite de fundament. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a declarat că Beijingul respectă principiul neamestecului în afacerile interne ale altor state și că nu a intervenit niciodată în alegerile americane. Oficialul chinez a cerut Washingtonului să înceteze „denigrarea nejustificată” a Chinei și să acționeze în favoarea stabilizării relațiilor bilaterale. Documentele declasificate indică activități de spionaj, dar nu fraude electorale Administrația Trump a publicat documente declasificate care descriu presupuse operațiuni de spionaj cibernetic desfășurate de hackeri chinezi împotriva unor oficiali americani și a echipei de campanie a lui Joe Biden în 2020. Potrivit documentelor, atacatorii ar fi urmărit conturi de e-mail și ar fi colectat informații privind înregistrarea alegătorilor din mai multe state. Totuși, rapoartele nu conțin dovezi privind fraude electorale majore, modificarea voturilor sau accesarea sistemelor de numărare a voturilor. Relațiile dintre Washington și Beijing rămân o prioritate Declarațiile lui Trump vin într-un moment în care administrația americană încearcă să stabilizeze relațiile cu Beijingul după un an marcat de tensiuni comerciale. Cei doi lideri intenționează să se întâlnească la Washington la sfârșitul lunii septembrie, iar Trump a sugerat că ar putea efectua o nouă vizită în China în noiembrie, cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
Lumea se schimbă, Europa privește de la margine. Noua ordine mondială
Temele economice domină summit-ul Trump-Xi, confirmat și de cortegiul de oameni de afaceri care îl însoțește pe președintele american. Istoria arată că relațiile dintre state au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, notează La Stampa. Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei. Beijingul a răspuns blocând exporturile de pământuri rare, componente esențiale ale industriei americane. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a redus tensiunea fără să o rezolve. Diagnosticul greșit al Washingtonului Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrag capital din restul lumii, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în creștere continuă. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, avertizează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și lovesc propriii alegători ai lui Trump. Europa, la capătul unei lumi confortabile Decenii la rând, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump o accelerează, dar procesul a început înainte de el. Chiar dacă administrația actuală ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și reorienteze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, odată criticate, revin pe agendă. „Confruntarea sino-americană va fi lungă. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, conchide autorul analizei.
Ion Cristoiu: Iran are 3 forțe la conducere. Cât trăia Khamenei, toți ajungeau la ei. Acum americanii nu știu cu cine să mai discute
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Acesta vorbește despre structura civilă, religioasă și militară care reprezintă cele trei puteri. Jurnalistul a mai adus în discuție și faptul că Administrația Americană nu știe cu cine să discute pentru încheierea războiului. Cristoiu presupune că Trump ar fi plecat în China pentru a se sfătui cu Xi Jinping, în legătură cu Iranul. „Marea problemă a Administrației Americane este că n-are cu cine sta de vorbă. Eu cunosc încă din timpul războiului din Irak structurile. Deci, acolo a fost o structură religioasă foarte puternică a lui Khamenei, care avea și autoritate. Ea este paralelă cu structura civilă: președinte, premier și cu structura aia militară. Deci sunt trei forțe. Câtă vreme a fost bătrânul Khamenei, nu conta funcția. Toți ajungeau la el. Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine? Fiecare dintre structurile alea vrea să discute separat. Am fost în Iran în 2011 și arăta cam ca la noi în 1990. Este foarte important să fii obișnuit cu Orientul ca să înțelegi Iranul. Pentru că și atunci când te uiți la Istanbul este la fel. Am fost într-unul dintre cele mai mari orașe turistice ale lor. Mi s-a părut că arăta ca în anii 90 la noi. Este foarte greu să spun dacă ei erau nemulțumiți sau nu.”, a declarat jurnalistul.
Senatorii americani îl îndeamnă pe Trump să fie ferm în negocierile cu Xi Jinping în ceea ce privește construcțiile navale
Îndemnul a fost făcut într-o scrisoare deschisă, transmisă președintelui SUA de către democrații Tammy Baldwin din Wisconsin și Mark Kelly din Arizona, precum și republicanii Tim Scott din Carolina de Sud și Todd Young. Legislatorii au precizat că că eforturile depuse de China de zeci de ani pentru a „decima industria navală americană” impun aplicarea la maxim a măsurilor comerciale ale Statelor Unite, potrivit Reuters. Trump se va întâlni cu președintele Xi Jinping în China în perioada 14-15 mai pentru un summit care va fi dominat de războiul cu Iranul, care a tensionat și mai mult relațiile dintre SUA și China. Beijingul rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian, în ciuda presiunilor din partea administrației Trump. Reamintim că, în luna aprilie 2025, SUA au anunțat pentru prima dată introducerea unor taxe portuare, cu scopul de a slăbi strânsoarea Chinei asupra industriei maritime mondiale, după ce o anchetă americană a concluzionat că dominația Chinei în sectoarele maritim, logistic și al construcțiilor navale se bazează pe practici neloiale. „Statele Unite se află într-un moment de cotitură și nu pot ceda teren suplimentar Republicii Populare Chineze”, se arată în scrisoarea citată de Reuters. „Vă îndemnăm să adoptați o poziție fermă în cadrul acestor negocieri, în timp ce colaborăm pentru a adopta măsuri comerciale corective și pentru a promova Legea SHIPS for America, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile”, a fost îndemnul transmis de senatorii americani. Cota Chinei în industria navală a crescut vertiginos în ultimii ani Cota Chinei în industria mondială a construcțiilor navale este evaluată la 150 de miliarde de dolari. Cota a crescut vertiginos la peste 50 % în 2023, de la aproximativ 5 % în 2000. Creșterea s-a datorat, în mare parte, subvențiilor guvernamentale, în timp ce constructorii navali americani, odată dominanți, au văzut cum cota lor a scăzut sub 1 %. După China, următoarele țări care sunt lideri de piață în industria de construcții navale sunt Coreea de Sud și Japonia. Amenințarea cu taxele impuse de SUA a dus la o scădere temporară de 25% a comenzilor către șantierele navale chineze în primăvara anului trecut, deși comenzile au revenit mai târziu în cursul anului, după ce taxele au fost amânate, au scris senatorii. „Scăderea bruscă a comenzilor de transport maritim din China arată că, atunci când administrația dumneavoastră ia măsuri în această privință, industria maritimă globală acordă atenție”, au scris senatorii, calificând taxele portuare drept „un pas urgent și esențial necesar pentru dezvoltarea bazei industriale a SUA, extinderea economiei și protejarea securității naționale”, se mai arată în documentul transmis de senatori.
Beijingul ar putea încerca să influențeze poziția SUA în timpul întâlnirii Trump-Xi, avertizează spionajul din Taiwan
„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. „Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen.