YouTube, teren de antrenament pentru AI: creatorii nu știu că Google le folosește videoclipurile
Într-o eră digitală în care inteligența artificială avansează rapid, creatorii de conținut se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: videoclipurile lor de pe YouTube sunt folosite pentru antrenarea modelelor AI, fără un consimțământ clar. Google a confirmat recent că își antrenează propriile modele, precum Gemini și VEO 3, folosind un subset de conținut de pe platforma YouTube, ceea ce a stârnit controverse și întrebări despre transparență, etică și drepturile creatorilor. Chiar dacă reprezentanții companiei spun că folosirea acestor date se face în conformitate cu acordurile existente și cu „respectarea drepturilor”, majoritatea creatorilor nu sunt conștienți că videoclipurile lor contribuie la dezvoltarea unor tehnologii care, într-o zi, le-ar putea înlocui. Conform unui raport recent publicat de CNBC, Google folosește o parte din cele peste 20 de miliarde de videoclipuri încărcate pe YouTube pentru a antrena propriile modele de inteligență artificială. Este vorba în special de proiecte de amploare precum Gemini – rivalul ChatGPT – și VEO 3, un model video AI capabil să genereze clipuri extrem de realiste. Un purtător de cuvânt al YouTube a recunoscut într-o declarație că „Google a folosit întotdeauna conținut de pe platformă pentru a îmbunătăți produsele”, menționând că acest principiu nu s-a schimbat odată cu explozia AI. Cu toate acestea, nu există în prezent o opțiune prin care creatorii să se poată opune antrenării interne realizate de Google, spre deosebire de antrenamentul efectuat de companii terțe, unde există acum un mecanism de „opt-out”. Această distincție subtilă devine problematică, mai ales în contextul în care platforma devine tot mai automatizată, iar AI-ul devine parte integrantă din conținutul video generat. Creatorii, în fața unui paradox: AI-ul le folosește munca și le pune în pericol veniturile Ironia este evidentă: conținutul pe care creatorii îl urcă cu pasiune pe YouTube este utilizat pentru a dezvolta tehnologii care, într-o zi, ar putea automatiza complet procesul de creație. VEO 3, de exemplu, poate genera videoclipuri care imită stiluri vizuale și narațiuni umane, iar utilizatorii pot crea conținut fără a mai pune mâna pe o cameră video sau un microfon. Mulți creatori spun că nu au fost informați clar despre această utilizare a muncii lor. Deși Google a menționat că „respectă acordurile cu partenerii media”, marea majoritate a celor care nu sunt parteneri premium nu beneficiază de astfel de protecții. De asemenea, nu există un instrument ușor de folosit pentru a renunța la procesul de antrenament AI intern, ceea ce înseamnă că orice clip încărcat pe platformă poate fi, potențial, exploatat în acest scop. Unii creatori privesc lucrurile mai relaxat și aleg să folosească noile instrumente AI pentru a-și produce conținutul. Alții, însă, simt că li se ia ceva fără a fi întrebați: date, stiluri, voci, idei – toate folosite în antrenamentul unui sistem care nu le dă nimic înapoi. Cine controlează viitorul conținutului: oamenii sau AI-ul? YouTube nu este singura platformă vizată de astfel de practici. Raportul amintește și de alte companii mari – OpenAI, Nvidia, Apple, Antropic sau Salesforce – care ar fi folosit masiv date de pe YouTube pentru a-și antrena modelele AI, unele dintre ele transcriind peste un milion de ore de videoclipuri fără notificarea creatorilor. Într-un caz, Nvidia ar fi răzuit zilnic echivalentul a 80 de ani de video. Această realitate ridică o problemă fundamentală: cine deține de fapt dreptul asupra datelor? Creatorii, platformele sau modelele AI? Deocamdată, răspunsul pare să încline în favoarea companiilor mari, care folosesc breșe legale pentru a exploata volume uriașe de conținut fără consimțământ explicit. Google a investit recent în noi sisteme de „protecție a imaginii și asemănării” creatorilor, însă aceste mecanisme par, în acest moment, mai degrabă simbolice. Creatorii nu sunt compensați pentru datele folosite, iar valoarea conținutului lor este convertită în profit pentru altcineva. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată, creatorii de conținut riscă să devină doar o sursă de date pentru antrenamentul unor algoritmi care le vor lua locul. Dacă Google și alte platforme nu oferă opțiuni clare de control și renunțare, viitorul YouTube ar putea fi dominat nu de oameni, ci de AI. Este timpul să ridici o întrebare simplă: cine controlează munca ta și ce face cu ea?
YouTube devine mai tolerant cu dezinformarea – Schimbările făcute imediat după ce Donald Trump a fost reales președinte al SUA
YouTube a modificat în tăcere politica de moderare a conținutului, permițând ca un volum mai mare de informații înșelătoare sau dăunătoare să rămână accesibil pe platformă. Conform unor documente interne consultate de The New York Times, noile directive oferite moderatorilor prevăd că videoclipurile pot rămâne online chiar dacă până la 50% din conținutul lor contravine regulilor YouTube, o creștere semnificativă față de pragul anterior de 25%, scrie publicația Engadget. Schimbarea a fost introdusă la jumătatea lunii decembrie 2024, la o lună după ce Donald Trump a fost reales în funcția de președinte al Statelor Unite. Deși oficialii YouTube susțin că noua abordare are ca scop „protejarea libertății de exprimare”, criticii avertizează că relaxarea standardelor ar putea duce la creșterea cantității de dezinformare periculoasă prezentă pe platformă. Interes public versus risc de prejudiciu În declarațiile oferite presei, reprezentanții YouTube au justificat politica printr-o reinterpretare a ceea ce înseamnă „interes public”. Platforma consideră acum că anumite subiecte, precum alegerile, mișcările sociale, identitatea de gen sau imigrația, trebuie să beneficieze de un tratament special, chiar dacă videoclipurile conțin afirmații înșelătoare sau potențial dăunătoare. Nicole Bell, purtătoare de cuvânt a YouTube, a declarat pentru The New York Times că platforma ajustează în mod constant ghidurile de moderare „pentru a reflecta noile forme de discuție și conținut care apar pe platformă, inclusiv podcasturile de lungă durată”. Bell a mai spus că politica de exceptare în cazul conținutului cu valoare educativă, documentară, științifică sau artistică (EDSA) rămâne în vigoare, chiar dacă aceste cazuri reprezintă o „mică parte” din totalul materialelor publicate pe YouTube. Totuși, exemplele concrete ridică semne de întrebare. Moderatorilor li s-a prezentat ca exemplu un videoclip intitulat „RFK Jr. lovește în injecțiile care modifică genele”, în care se afirmă fals că vaccinurile împotriva COVID-19 modifică ADN-ul uman. Deși videoclipul a fost în cele din urmă eliminat, nu este clar dacă acest lucru s-a datorat schimbării poziției YouTube sau altor factori. O chestiune care are la bază conceptul de toleranță? Într-un context aparent contradictoriu, YouTube a anunțat că a eliminat cu 22% mai multe videoclipuri considerate instigatoare sau abuzive față de anul anterior. Totuși, platforma nu a oferit detalii despre numărul total de raportări sau despre câte dintre acestea ar fi fost eliminate în baza politicilor anterioare. Un alt caz controversat a implicat un videoclip cu un atac verbal împotriva unei persoane transgender, precum și unul în care un comentator descria o moarte violentă în legătură cu fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol. Ambele materiale au fost considerate, în mod inițial, acceptabile din perspectiva noilor reguli privind interesul public.
Laserul de mână care schimbă regulile jocului: ce poate face fasciculul de 250 W construit de un youtuber fizician
Puterea laserelor a fascinat dintotdeauna pasionații de știință și tehnologie, iar până acum această putere părea să rămână în domeniul echipamentelor industriale sau militare complexe. Totuși, un tânăr youtuber cu cunoștințe solide de fizică a reușit să construiască cel mai puternic laser de mână din lume, cu o putere de 250 W, adică de 50.000 de ori mai puternic decât un simplu arătător laser obișnuit. În acest articol vei descoperi cum a fost creat acest laser incredibil și ce materiale a reușit să străpungă sau să topească. Construcția acestui laser nu a fost un simplu proiect de hobby, ci o muncă susținută care a implicat cercetare, încercări și multe eșecuri. Youtuber-ul a pornit de la experiențele anterioare, în care construise alte lasere puternice, însă cu o putere mult mai mică. Pentru noul dispozitiv, el a cumpărat componente electronice de bază din China, inclusiv diode laser și alte piese necesare pentru un circuit complex, dar performant. A învățat din greșelile proiectării precedente și a folosit tehnologii mai moderne și eficiente pentru a obține o sursă de lumină extrem de puternică, dar cu un consum redus de energie. Un element crucial a fost sistemul de răcire inspirat de plăcile folosite pentru procesoare, pentru că puterea mare a laserului generează căldură intensă. De asemenea, dispozitivul afișează în timp real temperatura și frecvența fasciculului emis, un detaliu ce arată cât de avansat tehnic este acest aparat. După multe încercări și ajustări, laserul de 250 W a devenit funcțional și extrem de puternic, o mică porțiune din fascicul fiind suficientă pentru a cauza orbire, ceea ce confirmă intensitatea uriașă a fasciculului emis. Ce poate tăia și topi laserul portabil de 250 W După construirea laserului, tânărul fizician a trecut la testarea capacităților acestuia. Fără lentile de concentrare, fasciculul reușea să ardă și să străpungă materiale precum lemnul, banda adezivă, paharele de plastic, baloanele și chiar sârma de oțel. Chiar și un compact disc a fost perforat fără dificultate. Însă adevărata putere a laserului s-a evidențiat după ce a fost folosită o lentilă care a concentrat fasciculele individuale într-un singur punct. Cu această lentilă, laserul a putut să străpungă obiecte mult mai dure, începând cu o monedă, apoi doze de tinichea, sticle și chiar să topească materiale rare și cu puncte de topire foarte ridicate. Unul dintre cele mai spectaculoase experimente a fost topirea unui rubin artificial, realizată în doar câteva secunde. A reușit, de asemenea, să topească wolframul, metalul cu cel mai înalt punct de topire cunoscut, și să spargă diamante sintetice. Aceste performanțe sunt cu adevărat remarcabile pentru un dispozitiv portabil, arătând că tehnologia laser portabilă poate ajunge la niveluri industriale într-un viitor foarte apropiat. De asemenea, youtuber-ul a observat un fenomen interesant: unele materiale se ard mai lent cu un laser mai puternic, deoarece în fața fasciculului intens se formează un strat protector care încetinește arderea. Mediile gazoase sunt mai greu de aprins, iar zăpada sau gheața sunt aproape imune la acțiunea laserului deoarece reflectă o mare parte din lumină. Apa, deși absoarbe lumina, necesită o cantitate foarte mare de energie pentru a fi vaporizată. Aplicații și perspective viitoare pentru laserele puternice În ultimii ani, fasciculele laser au devenit extrem de importante în domenii precum fuziunea nucleară, unde sunt folosite pentru a genera temperaturi extrem de ridicate necesare reacțiilor nucleare. De asemenea, în sectorul apărării, laserele sunt utilizate pentru doborârea dronelor, tehnologie pe care armatele din lume o dezvoltă intens. Cel mai cunoscut exemplu este sistemul britanic care folosește lasere pentru a neutraliza amenințările aeriene mici și rapide. Ceea ce a realizat acest tânăr fizician pasionat este intrarea într-o lume tehnologică avansată, accesibilă până acum doar cercetătorilor cu resurse și echipamente scumpe. Acest laser portabil puternic poate deschide noi perspective atât pentru aplicații civile, cât și militare, iar evoluția sa arată cât de rapid avansează tehnologia. În următorii ani, este de așteptat ca dispozitive similare să devină mai accesibile și să schimbe felul în care folosim fasciculele laser în viața de zi cu zi. Dacă ești curios să afli mai multe despre tehnologiile care schimbă lumea, merită să urmărești astfel de experimente care combină pasiunea, știința și inventivitatea într-un mod impresionant.
Google, la un pas de a cumpăra Netflix – Cum a ratat gigantul tehnologic ocazia anului
CEO-ul Google, Sundar Pichai, a confirmat într-un interviu că gigantul tech a fost aproape de a cumpăra Netflix, însă a decis să nu finalizeze tranzacția. Într-un interviu recent acordat podcastului All-In, Sundar Pichai, CEO-ul Google și al companiei-mamă Alphabet, a vorbit deschis despre o serie de decizii importante luate în cadrul companiei de-a lungul anilor, scrie Business Insider. Netflix, o ocazie ratată în strategia de expansiune a Google Printre subiectele abordate s-a numărat și o posibilă achiziție a platformei de streaming Netflix, o oportunitate pe care Google a analizat-o cu seriozitate. Întrebat despre cele mai semnificative reușite și regrete ale sale în cariera de lider la Google, Pichai a mărturisit că achiziția Netflix a fost „dezbătută intens” în cadrul companiei. „Am discutat despre Netflix la un moment dat, foarte intens în interiorul companiei”, a spus el. Deși nu a calificat decizia de a nu merge mai departe cu achiziția ca fiind un regret personal, a admis că aceasta a fost una dintre marile întrebări strategice ale trecutului. La acea vreme, în jurul anului 2015, existau deja speculații din partea firmelor de analiză tehnologică, precum CCS Insight din Marea Britanie, care anticipau o posibilă preluare a Netflix de către Google. Totuși, nu au existat informații concrete sau confirmări oficiale privind negocieri directe. În interviul de acum, Pichai a clarificat că decizia finală nu a fost lipsită de dezbateri intense, dar compania a ales în cele din urmă să nu continue cu această direcție. Diferențe de traiectorie: YouTube TV versus dominația Netflix În timp ce Netflix a devenit lider global în domeniul divertismentului digital, cu peste 300 de milioane de abonați și o prezență internațională solidă începând din 2016, Google a adoptat o abordare diferită. Compania a investit în produse precum Google TV și serviciul de televiziune online YouTube TV, însă acestea nu au atins impactul și popularitatea Netflix în sfera conținutului video la cerere. Cu toate acestea, Google a rămas un actor important în industria tehnologică prin alte achiziții strategice, precum Android, YouTube, Fitbit, Nest, Waze sau recentul Wiz. Integrările au consolidat, practic, portofoliul companiei în domenii-cheie precum mobilitatea, conținutul digital, sănătatea și inteligența artificială. În același interviu, Pichai și-a exprimat mândria față de realizările Google în cercetare și dezvoltare. El a spus, de asemenea, că Google este una dintre puținele companii din lume care contribuie la progresul științific la nivel înalt, menționând câștigarea Premiului Nobel pentru Chimie în 2024 de către echipa DeepMind pentru proiectul AlphaFold, un sistem AI care prezice structura 3D a proteinelor. „Am făcut o treabă extraordinară în a depăși limitele tehnologiei și aspirăm să continuăm în acest sens”, a declarat Pichai, subliniind componenta unică a misiunii Google.
YouTube și Netflix vor plasa reclamele cu ajutorul AI-ului
Netflix și YouTube testează, simultan, două direcții radicale pentru publicitatea digitală, ambele susținute de algoritmi de inteligență artificială. În timp ce Netflix promite „reclame invizibile” care nu mai întrerup serialul, YouTube vrea să oprească exact la secunda în care atenția ta atinge maximul – și să strecoare spotul. Rezultatul? O cursă pentru a reinventa modelul de business al video-ului online, dar și pentru a convinge utilizatorul că totul se întâmplă „natural”. Netflix: produsul apare direct în scenă În cadrul evenimentului Upfronts 2025, Netflix a prezentat un format de „in-scene advertising” bazat pe AI generativă. Tehnologia analizează fiecare cadru, identifică suprafețe sau obiecte relevante (un perete, o masă, un panou publicitar din fundal) și inserează, în timp real, logo-uri, sticle de băutură sau un model de mașină – totul fără să întrerupă dialogul ori să micșoreze ecranul. Pentru branduri, platforma promite și un „call to action” discret (de pildă, „Apasă OK pentru detalii”), transformând ficțiunea în showroom. Modelul devine tentant: versiunea cu reclame a Netflix a depășit 94 de milioane de abonați, de peste două ori mai mulți decât în 2024. Pentru abonați, avantajul declarat este adio pauzelor de 30 de secunde; pentru producători, provocarea este să păstreze coerența vizuală, mai ales la revizionări sau pe piețe diferite, unde brandurile se pot schimba din mers. YouTube: pauza vine fix când ești „cel mai atent” YouTube nu modifică decorul, dar mută pauza publicitară în momentul considerat de AI drept „vârful de engagement”. Algoritmul analizează curba de retenție (la ce secunde utilizatorii sar sau abandonează clipul), recunoaște chipuri și scene de acțiune intensă, apoi decide când să insereze spotul pentru impact maxim – chiar dacă asta înseamnă ruperea suspansului. Pentru creatori, platforma promite venituri mai mari din CPM (cost pe mie de afișări), argumentând că un anunț plasat în „punctul fierbinte” poate valora cu până la 30 % mai mult. Criticii însă avertizează că experiența de vizionare riscă să devină și mai fragmentată, iar realizatorii de conținut vor trebui să-și structureze video-urile ținând cont de „graficul” de atenție dictat de YouTube. O nouă etapă în publicitatea algoritmică Cele două inițiative confirmă tendința: după ce AI-ul a învățat să recomande conținut, acum învață să vândă, optimizând fiecare pixel și secundă din ecran. Pentru utilizatori, miza este un compromis între confort (mai puține pauze, reclame „mai relevante”) și control (posibilitatea de a dezactiva formatele intruzive). Pentru advertiseri, se deschide o piață unde bugetul nu mai cumpără doar spațiu, ci și contextul „perfect” calculat de rețea. În 2025, echilibrul se va negocia la nivel de setări: câtă „in-scene advertising” va fi prea mult pentru fanii serialelor, câte secunde de „atenție maximă” acceptă publicul YouTube fără să instaleze un ad-blocker, și cum răspund autoritățile la un nou tip de plasare de produse ce poate trece neobservată de ochiul neinstruit. Un lucru este cert: inteligența artificială schimbă regulile reclamelor video înainte ca noi să decidem dacă suntem pregătiți să le vedem – sau măcar să le sesizăm.
YouTube taie „Camera, motor, fals!” Războiul împotriva trailerelor fake generate cu AI
Pe măsură ce vara aduce cu ea valul obișnuit de blockbustere și sezonul Comic-Con, YouTube intră pe modul „control de daune” și ia măsuri ferme împotriva unei probleme tot mai răspândite: trailerele false, generate cu inteligență artificială, care promit fanilor filme ce nici măcar nu există – sau cel puțin nu încă. Canale precum Screen Culture, Screen Trailers și KH au devenit virale prin publicarea unor „trailere” pentru producții așteptate cu nerăbdare, precum Fantastic Four: First Steps sau Thunderbolts, folosind o combinație de AI, editare profesionistă și imagini preluate din alte surse. Deși la o primă vedere aceste clipuri par reale, ele nu au nicio legătură oficială cu studiourile care dețin drepturile asupra acestor filme. YouTube a anunțat oficial că astfel de canale vor fi excluse din programul său de parteneriat, ceea ce înseamnă că nu vor mai putea genera venituri din reclame. Potrivit unui purtător de cuvânt, „deciziile noastre de aplicare, inclusiv suspendările din programul de parteneriat, se aplică tuturor canalelor care pot fi deținute sau operate de creatorul afectat.” Practic, chiar dacă un creator încearcă să ocolească decizia prin alte canale, acestea vor fi de asemenea vizate. De la pasiune la exploatare: când AI-ul înlocuiește creativitatea umană Utilizarea AI pentru a crea trailere false nu este doar o problemă de dezinformare; este și un atac direct asupra industriilor creative și a actorilor reali. Sindicatul SAG-AFTRA a criticat ferm acest trend, numindu-l „o cursă către fundul prăpastiei”, unde tehnologia este folosită pentru a genera conținut ieftin și neautorizat, în detrimentul muncii și valorii reale a artiștilor. „Monetizarea utilizărilor neautorizate, nedorite și substandard ale proprietății intelectuale umane încurajează câștigurile rapide, dar sacrifică efortul creativ durabil,” a transmis organizația. Actorii și echipele de producție își pierd controlul asupra propriei imagini și reputații, iar publicul este indus în eroare în mod intenționat. Această practică este agravată de faptul că unele dintre aceste clipuri nu sunt ușor de distins de conținutul oficial. Cu miniaturi atractive, muzică epică și nume familiare, aceste „trailere” reușesc să adune milioane de vizualizări, mai ales de la fani nerăbdători să vadă ce urmează în universurile Marvel, DC sau Star Wars. De ce contează această mișcare a YouTube: protejarea publicului și a industriei Până acum, în ciuda naturii înșelătoare a acestor videoclipuri, marile studiouri puteau cel puțin beneficia indirect, prin intermediul veniturilor din reclame afișate pe aceste clipuri. Însă fenomenul a devenit atât de răspândit și problematic, încât platforma a decis că este momentul pentru o poziție fermă. Decizia YouTube vine și într-un context mai larg, în care platformele online se confruntă cu o responsabilitate tot mai mare privind conținutul generat cu AI. De la deepfake-uri politice până la falsuri culturale, problema nu este doar despre copyright, ci și despre adevăr, încredere și siguranța utilizatorilor. YouTube, ca una dintre cele mai mari platforme de conținut video din lume, are obligația de a nu permite transformarea spațiului său într-o zonă gri unde adevărul este opțional, iar conținutul fals este recompensat. Eliminarea monetizării pentru canalele care abuzează de AI în acest fel este un pas important spre restabilirea încrederii și a calității pe platformă. Concluzie: Spectacolul continuă, dar cu reguli clare Faptul că YouTube acționează împotriva trailerelor false generate cu AI este o mișcare binevenită, atât pentru fani, cât și pentru profesioniștii din industrie. Într-o eră în care oricine poate crea conținut spectaculos cu ajutorul inteligenței artificiale, este esențial să existe limite clare între ficțiune și înșelăciune. Aprecierea fanilor pentru filme și trailere autentice nu trebuie exploatată de cei care urmăresc doar câștiguri rapide. Iar pentru creatorii de conținut, acesta este un moment de reflecție: AI poate fi o unealtă puternică, dar utilizarea ei trebuie să respecte regulile, etica și munca altora. În cele din urmă, publicul merită să știe când ceea ce privește este o anticipare legitimă — și nu doar o iluzie vândută sub formă de clickbait. Iar YouTube, chiar dacă a întârziat, pare că în sfârșit a apăsat pe „stop” pentru show-ul fake.
CNA, eliminări pe bandă rulantă de materiale de pe platformele TikTok, Facebook, YouTube și Instagram: „Încurajăm publicul să sesizeze conținutul ilegal din online”
Consiliul Național al Audiovizualului a decis să transmită, în perioada 28 aprilie – 9 mai, 43 de ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok, Facebook, YouTube și Instagram. ”Consiliul Național al Audiovizualului – CNA, având calitatea de unică autoritate de reglementare a conținutului audiovizual, inclusiv în mediul online, a aplicat legislația națională în domeniul combaterii conținutului ilegal în online. În baza Regulamentului (UE) nr. 2022/2065 privind piața unică a serviciilor digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale – DSA), în perioada 28 aprilie – 9 mai, CNA a decis să transmită platformelor TikTok (23), Facebook (18), YouTube (1) și Instagram (1) 43 de decizii privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal”, se arată într-un comunicat al CNA, potrivit Agerpres.ro. „Simpla completare a formularului de petiții de pe site-ul instituției” Impactul total al deciziilor CNA aferent conținutului dat spre eliminare – la data monitorizării – a fost de 1.937.121 urmăritori și 3.378.490 aprecieri. Potrivit sursei citate, deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutului în cauză. De asemenea, ulterior ordinului, platforma are obligația de a nu mai permite reîncărcarea aceluiași conținut ilegal. ”Menționăm că o decizie privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal poate conține unul sau mai multe materiale identificate pe aceeași platformă”, menționează CNA. Deciziile privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal din online sunt publicate pe site-ul www.cna.ro. ”Încurajăm publicul să se adreseze CNA și să sesizeze conținutul ilegal din online, prin simpla completare a formularului de petiții de pe site-ul instituției”, transmite Consiliul Național al Audiovizualului. CITIȚI ȘI: VIDEO: Sancțiune fără precedent: CNA lovește în Marius Tucă pentru o opinie postată pe YouTube Dan Diaconescu, amendat de CNA: “Plângerea este fără sens” / Reacție la sancționarea lui Marius Tucă: “Cred că nici Ceaușescu nu ar fi făcut așa ceva” Sancțiune fără precedent: CNA lovește în Marius Tucă pentru o opinie postată pe YouTube Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Internetul profețește marea criză economică. De la Lady Gaga la conserve și teniși vintage, rețelele sociale detectează recesiunea
Pe rețelele sociale, orice gest, tendință sau revenire culturală poate deveni semnul unei crize economice iminente. De la hiturile noi ale lui Lady Gaga până la adidașii până la genunchi, internetul glumește, dar cu o anxietate reală în fundal: se apropie o nouă recesiune? Recesiunea, în format meme Nouă muzică de la Lady Gaga? „Indicator de recesiune.” Tenisi vintage până la genunchi? Semn clar că lucrurile o iau razna. Reduceri masive la conserve? Fără îndoială, e criză. Sau cel puțin asta ne spun utilizatorii rețelelor sociale, unde fiecare semn cultural este interpretat ironic ca un preambul al colapsului economic. Fenomenul a explodat în mediul online: orice eveniment care amintește de criza din 2008 sau care semnalează dorința de economisire, revenirea unor trenduri vechi sau pur și simplu o schimbare de „vibe” este catalogat drept semn că vine prăpădul financiar. Nu contează că economia nu este oficial în recesiune – ceea ce contează este percepția colectivă. Iar această percepție e alimentată de o combinație de umor, frică și neputință. Sub glumele aparent inocente, există o tensiune socială profundă. Oamenii simt că ceva e în neregulă, că situația se poate deteriora rapid. Și, neputând schimba mersul lucrurilor, preferă să râdă de ele. Când râsul devine mecanism de supraviețuire Psihologii și sociologii susțin că, în fața incertitudinii, umorul devine un mecanism de apărare. Profesorul Dustin Kidd de la Temple University explică: „Cu cât lucrurile devin mai serioase, cu atât ne bazăm mai mult pe umor pentru a le face față”, scrie CNN. Acest comportament nu este nou – sitcomuri, emisiuni de satiră și acum rețelele sociale oferă un spațiu colectiv pentru procesarea anxietății. Exemplele abundă. În plină criză a asigurărilor de sănătate, rețelele s-au umplut de glume despre „gânduri și rugăciuni în afara rețelei”. În perioada măsurilor dure anti-imigrație, utilizatorii TikTok ironizau ideea de „autodeportare”. Acum, în fața unui posibil colaps economic, fiecare trend – cât de banal – devine un semn ironic al sfârșitului financiar. Recesiunea devine astfel un meme colectiv, un semnal de fum lansat de generații care simt că nu mai au control: „Hei, e cineva bine acolo?” Dacă răspunsul este „nu”, măcar știm că nu suntem singuri. Glumele care pot provoca realitatea Dincolo de aspectul comic, există și un efect pervers: aceste glume pot deveni profeții autoîmplinite. Dacă destui oameni încep să creadă că vine criza, comportamentele lor economice se schimbă. Se reduc cheltuielile, se opresc investițiile, se intră în modul „panică” – exact ceea ce poate adânci o recesiune reală. Acest fenomen nu este nou. Economistul Alan Greenspan propunea în trecut „indicele chiloților bărbătești”: dacă bărbații cumpără mai puțini chiloți, înseamnă că se pregătesc de criză. Azi, acel indicator a fost înlocuit cu TikTok-uri despre conserve, haine second-hand și sfaturi de supraviețuire financiară de la milenialii care au trăit prăbușirea din 2008. Autoarea Kyla Scanlon rezumă perfect starea generală: „Memele sunt un fel de test. Întreabă: sunteți și voi speriați? Și răspunsul, adesea, este un da colectiv – dar în glumă.” Totul devine o glumă când nimic nu mai contează Într-o lume dominată de crize suprapuse – climă, automatizare, locuințe inaccesibile – oamenii par să fi ajuns la concluzia amară că „nimic nu mai contează”. Iar când simțul controlului dispare, totul devine material de meme. Pe de altă parte, nu toți s-au resemnat. Pe lângă glumele despre recesiune, apar și tutoriale serioase: cum să-ți cultivi legume, cum să gătești ieftin, cum să-ți restructurezi bugetul. Însă chiar și aceste sfaturi sunt adesea ambalate ironic, pentru a fi mai digerabile. Concluzia? Internetul râde, dar cu frică. În spatele fiecărui TikTok despre Lady Gaga ca „semn al colapsului economic” se află o realitate mai puțin amuzantă: o lume în care anxietatea e endemică și umorul este, poate, ultimul mod prin care ne păstrăm speranța.
Cum transformi text în voce gratuit pentru YouTube, dacă ești un creator de conținut mai timid: Aplicații AI care îți fac viața mai ușoară
Crearea de conținut pe YouTube fără a te expune în fața camerei este acum mai ușoară ca niciodată, grație tehnologiilor AI. În special, instrumentele de tip text-to-speech (TTS) permit creatorilor să transforme scripturile scrise în narațiuni vocale realiste, eliminând nevoia de a înregistra propria voce sau de a angaja un narator profesionist. Iată câteva dintre cele mai bune opțiuni gratuite care te pot ajuta să-ți duci canalul YouTube la următorul nivel. Instrumente AI gratuite pentru generarea vocii Unul dintre cele mai populare instrumente este aplicația Character.ai, care, deși este cunoscut în primul rând ca un chatbot bazat pe text, oferă și funcții TTS. Acesta permite adăugarea unei voci la personaje AI, având peste 20 de voci disponibile în limba engleză și suport pentru 16 limbi, ceea ce îl face ideal pentru crearea de conversații lungi. Totuși, limita principală este că nu poți personaliza vocile și nu poți schimba vocea altor utilizatori. Un alt instrument destul de bun este Listnr AI, care se adresează în mod special creatorilor de conținut, cum ar fi YouTuberii sau podcasterii. Cu un număr impresionant de 900 de voci disponibile în 142 de limbi, Listnr AI permite personalizarea stilului vocii, vitezei și pronunției. De asemenea, îți dă voie să transcrii audio, să clonezi voci și să generezi vorbire din postări pe blog. Totuși, la versiunea gratuită, vocilor generate le pot lipsi de nuanțele unei conversații umane naturale. Pentru creatorii care sunt interesați de un instrument dedicat povestirii, aplicația Kits AI este o opțiune excelentă. Acesta transformă scripturile în narațiuni expresive și oferă 21 de voci în 10 limbi, fiind ideal pentru autori și educatori. Cu toate acestea, unele limitări ale versiunii gratuite includ lipsa opțiunilor de editare a discursului și imposibilitatea de a descărca fișierele audio. Freepik AI Voice Generator convertește instantaneu textul în voci cu sunet natural, fiind ideal pentru narațiuni video, prezentări și podcasturi. Acesta oferă o gamă de voci clasificate în funcție de naționalitate și caracter, oferind rezultate de înaltă calitate care sună impresionant de uman. Suportul multilingv este o caracteristică remarcabilă, perfectă pentru companiile globale și creatorii de conținut. Avantajele și limitele platformelor gratuite Aceste instrumente AI pentru generarea vocii au un impact semnificativ asupra modului în care creatorii pot produce conținut video. Unul dintre cele mai mari avantaje este că pot crea narațiuni profesioniste fără a plăti pentru abonamente lunare sau pentru sesiuni de înregistrare vocale. În plus, majoritatea aplicațiilor oferă voci de calitate și sunt ușor de utilizat, ceea ce face ca procesul de creație să fie mai accesibil. Cu toate acestea, este important de menționat că platformele gratuite vin și cu unele limitări. Multe dintre ele permit un număr limitat de caractere pe zi, iar unele adaugă filigrane pe ieșirile audio. În plus, funcțiile avansate, cum ar fi clonarea vocii sau accesul la cele mai bune voci, sunt adesea blocate în spatele unui paywall, lăsând creatorii să se mulțumească cu voci mai puțin naturale.
Google: de la un motor de căutare dintr-un cămin studențesc la un imperiu tech și monopol pe internet. Istoria pas cu pas a gigantului digital
Google, gigantul tehnologic care astăzi controlează mare parte din internet, a pornit ca un simplu proiect studențesc într-un cămin al Universității Stanford. Acest articol vine în contextul unei decizii istorice din aprilie 2025, când justiția americană a declarat oficial că Google deține monopolul în domeniul publicității online. Povestea sa impresionantă începe între anii 1995 și 1996, când Larry Page și Sergey Brin dezvoltă BackRub, un motor de căutare inovator care se baza pe analiza legăturilor dintre paginile web pentru a determina relevanța. De la camera unui cămin studențesc la dominația globală Pentru a trăi începuturile Google din anii ’90, poți explora virtual, prin Google Street View, casa din Menlo Park, California, unde Sergey Brin și Larry Page au creat pentru prima dată compania într-un garaj modest. Decorul original și atmosfera specifică acelei perioade sunt păstrate fidel în această locație simbolică pentru istoria internetului și a tehnologiei moderne. În 1998, Page și Brin își redenumesc proiectul în Google și primesc o primă investiție de 100.000 de dolari de la Andy Bechtolsheim, cofondator Sun Microsystems. În 1999, Google atrage o finanțare importantă de 25 milioane dolari din partea Sequoia Capital și Kleiner Perkins și oficializează termenul „Googlers” pentru angajați. Compania se mută rapid în lumina reflectoarelor în iunie 2000, când devine motorul principal de căutare al Yahoo și lansează AdWords în octombrie 2000, o platformă care revoluționează publicitatea online. În 2001, Eric Schmidt devine CEO și aduce experiență managerială, pregătind compania pentru o creștere accelerată. În aprilie 2004, Google lansează Gmail cu o capacitate uimitoare de stocare de 1GB, iar în august același an se listează public, generând 1,66 miliarde dolari. În februarie 2005, compania lansează Google Maps, urmată de achiziționarea startup-ului Android în august 2005 și de platforma video YouTube în 2006 pentru 1,65 miliarde dolari. În 2007, Google cumpără DoubleClick, consolidându-și controlul asupra pieței de publicitate online, și lansează Universal Search. În 2008, Google introduce primul smartphone Android (HTC Dream) și lansează browserul Chrome, ce devine lider global în scurt timp. În 2010, compania intră în piața smartphone-urilor cu Nexus One și se retrage din China din cauza disputelor privind cenzura. În 2011, Google lansează rețeaua socială Google+ (închisă în 2018) și achiziționează Motorola Mobility pentru 12,5 miliarde dolari. În 2012, lansează proiectul Google Glass, iar în 2013 achiziționează aplicația de navigație Waze pentru 1 miliard dolari. În 2014, Google cumpără DeepMind, firmă specializată în inteligență artificială, și Nest Labs, un producător de termostate inteligente. Cofondatorii Google, Sergey Brin și Larry Page, în primul lor birou, un garaj din Menlo Park, California. Holdingul Alphabet și problemele juridice În august 2015, Google devine subsidiara holdingului Alphabet, condusă inițial de Page și Brin, iar Sundar Pichai devine CEO al Google. În octombrie 2016, lansează primul smartphone Pixel și difuzorul inteligent Google Home în noiembrie 2016. Între 2017 și 2019, Comisia Europeană impune amenzi uriașe pentru practici anticoncurențiale. În 2020, Alphabet depășește o valoare de piață de 1 trilion dolari. În 2023, Google lansează chatbot-ul AI generativ Bard și apoi Gemini, cel mai avansat model AI creat de companie. În 2024, Google achiziționează startup-ul Wiz pentru suma record de 32 miliarde dolari. Procesele antitrust devin tot mai dese și serioase: în noiembrie 2024, autoritățile americane solicită vânzarea browserului Chrome pentru restabilirea concurenței în domeniul căutării online. În aprilie 2025, justiția americană declară că Google deține un monopol ilegal în domeniul publicității online, deschizând calea spre o posibilă divizare a companiei. Astfel, Google a parcurs un drum spectaculos, de la un simplu proiect universitar la o putere tehnologică globală, devenind sinonimă cu inovația, dar și centrul unor controverse majore legate de monopol și practicile sale comerciale.